3,463 matches
-
culminând cu libertatea totală a erosului și care își sprijină programele pe nesănătosul principiu al "minoritarismului la rang de lege", iar pe de altă parte avem bătrâna Europă, a unui creștinism parțial amorțit, o Europă a marilor tradiții culturale care mizează pe o firească interdependență și interferență a omogenului cu eterogenul. Suntem avertizați, ceea ce Nicolae Ceaușescu numea societate socialistă multilateral dezvoltată s-a transformat într-un timp record în multiculturalism dezvoltat. Este adus în discuție europarlamentarul britanic Struan Stevenson care declara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
separate de lunga regență a Theophanei, imperiul cunoaște mari greutăți, împăratul neputînd să lupte în același timp împotriva revoltelor feudale, a asalturilor slavilor și francilor și împotriva musulmanilor și bizantinilor cu care își dispută Italia meridională. Acordînd întîietate "visului italian", mizînd pe prietenia lui Gerbert d'Aurillac, devenit Papă în 999, sub numele de Silvestru II (pe care Împăratul îl consideră, de asemenea, un subordonat), înmulțindu-și expedițiile în peninsulă, Otto III care a primit de la mama sa o educație clasică
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
principii de viață constructive și valabile! Fii “broasca țestoasă” care merge încet, însă merge la sigur! Nu există probleme pentru femeile înțelepte, există provocări! De aceea, mi-am permis să fac această glumă, cu toate că este cam nesărată pentru unii, dar mizez pe faptul că este amuzantă pentru voi. CE ÎNSEAMNĂ FEMEIE ÎNȚELEAPTĂ? Înseamnă să fii împăcată cu tine însăți, să fii ceea ce-ți dorești să fii, și să nu te păcălești singură că ești fericită dacă nu ești. Trebuie să
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
deveni o problemă când facem confuzie între acestea, transformându-ne calitățile în defecte ( vopsindu-ne părul cu o culoare care nu ne avantajează, slăbind mai mult decât este necesar, alegând o vestimentație impropie stilului nostru,etc.) , inconștient, doar de dragul lui, mizând pe mentalitatea lui cu privire la acest aspect. Care, de cele mai multe ori, vrea mărul din grădina vecinului, chiar dacă acesta îi poate “otravi” sufletul, el insistă pe ideea, cum că sigur are un gust mai bun decât mărul pe care îl poate culege
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
din viața lor și îi face să se bucure de ele. Însă, dacă beau mai mult, aceștia ajung să creadă că nu au făcut destul de mult și ajung să se plângă. Pe când, persoanele care nu au o viață organizată și mizează pe faptul că le va surâde și lor norocul cândva, dar nu fac nici un demers “valabil” în acest scop, când beau 2 pahare de alcool, încep să-și plângă “viața” cruntă pe care o au. Iar dacă beau mai mult
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
capătă din ce în ce mai multe valențe critico-reflexive. Vechea gardă istoriografică, a cărei direcție conservatoare este indicată în manualul cu titlu anacronic Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi (manual pentru clasa a XII-a) (Scurtu et al., 1999), continuă să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perioada în care era la UTC pe Centrul universitar a fost implicat într-un scandal la Casa Studenților. El, în calitate de șef al instituției, a dat dispoziție să se elibereze bilete fără cotor, pentru a se pierde urma încasărilor. El a mizat pe protecția lui Ioan Manciuc, primarul de atunci al Iașului. Și mai era sigur pe el pentru că era asistent promovat de domnul profesor Mâlcomete (care a regretat toată viața acest lucru), un om de calitate și care a avut funcții
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu neomarxismul, cu ce se mai scria mai nou, cu ce apăruse în literatura de specialitate. Nathanson era un om în linia cursului. Nu o să uit că la examen mi-a pus două întrebări clasice, de dogmă. Eu nu am mizat niciodată pe memorie, îmi plăcea să reconstruiesc. El avea un fix: dogma trebuia să o înveți pe de rost. Țin minte că mi-a spus: "Tovarășul Tompea, hai să stabilim nota finală, ce spun clasicii marxismului, ce spune Vladimir Ilici
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu "avioanele" lui la Centrul Universitar, mi le spunea mie, probabil i le spunea și lui socru-său, probabil socrul său mai vorbea cu Leonard și tot așa. Ne bătea la cap de prin '81 sau '82. Pe asta am mizat când am spus de depășirea planului. S.B.: Știați că vine Dorofte cu ambutisarea la rece. Condiții sociale Căminul - școala vieții în colectiv Sorin Bocancea: Să începem cu cel mai mare complex studențesc din Iași. În 1970, "Tudor Vladimirescu" avea o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
filosofice", pusă deja la lucru aici, în chiar limitele și constrângerile pe care aceasta, istoric, și le-a dat sieși, constrângeri care nu sunt altele decât cele ale gândirii autonome despre care am amintit mai sus. Neuitând, tocmai pornind de la (mizând pe) un astfel de "început", că scopul este de a scoate la iveală însăși îndreptățirea actelor de preluare și prelucrare a faptului "unitate de viață omenească" în ceea ce el este ca atare, operație care implică și arătarea de sine ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la genealogia dictaturii judicativului: a) reconstrucțiile științei logicii, fiindcă ele vizează în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai în măsura în care rostesc astfel, capcana ideologiei (a celei religioase, în primul rând), dar, filosofic vorbind, chiar unele excese tehnic-"fenomenologice". Pentru primul fapt, ar fi de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de semnificativ pentru însuși destinul umanului. Distribuirea prin împărțire a logos-ului rezolvă (într-o anumită măsură), mai întâi, o tensiune creată prin "mișcarea" sofistă, legată de problema naturii obiectului și a dependenței acestuia față de subiect. Trebuie spus că sofiștii mizau mai degrabă pe o confuzie de natură între obiect și subiect, susținând că totul, pentru cunoaștere, îl reprezintă travaliul conștiinței cunoscătoare (obiectul fiind dependent în mod covârșitor de subiect). Celebra trilemă a lui Gorgias poate fi înțeleasă în acest cadru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a unor noi interpretări, care constituie propoziții ce devin forme logice alethice (care pot lua valoare de adevăr), căpătând astfel funcții cognitive propriu-zise, atunci multiplicarea formei raționament conduce către analitică. Dacă sunt atașate aceleași elemente interpretative la argumentare (raționamentul dialectic), mizând de la bun început pe ideea de adevăr plauzibil, este constituită dialectica. Propriul acesteia din urmă este orizontalizarea interpretării și posibilitatea, pe această bază, a întrebărilor și răspunsurilor care îngăduie noi întrebări. Ar mai fi de observat că analitica și dialectica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
către diferența dintre forma logică și obiectul care o umple (direcție prin excelență formală); b) către diferența dintre ceea-ce-este (Bine, ființă ca ființă, Prim motor, materie și formă etc.) și ceea-ce-nu-este, folosind limbajul parmenidian (direcție "interpretativă", aplicativă). În felul acesta, mizând și pe a doua diferență, ajungem însă la problema ontologică, poate chiar la vestita "diferență ontologică"; iar aceasta actualizează altă problemă, relativ la opera aristotelică, aceea a legăturii dintre logică (având în structura sa analitica și dialectica) și ontologie.65 Ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
diferit de sine, așa cum este gândirea omenească, în funcțiunile logice S și P. De aceea principiul, ca obiect al intelectului intuitiv (nous), este, în esența sa, ceva formal. Dar Aristotel nu-l lasă astfel; preocupat de constituirea științei, el va miza și pe un conținut al acestei forme, S P. Tocmai pentru aceasta el construiește scenariul inducției, prin care se trece de la simpla percepție a unui lucru, prin amintirea imaginii astfel căpătate, până la experiență; și de aici, la principii, însă doar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și mai devreme, aparținând lui G. Patzig: Silogistica aristotelică (1959).83 Interpretarea de față nu ține la conformitatea cu nici una dintre aceste prezentări și interpretări. Este necesară, în ordinea cercetării de față, o linie de interpretare adaptată acesteia, fără a miza, așadar, pe oarecare sensuri "exacte" ale textului aristotelic ori pe niște sensuri "deformate" datorită intențiilor de interpretare simbolică a "materialului" aristotelic. În plus, cercetarea de față nu ține nicidecum să fie și "filologică", deși va fi atentă la utilizarea, cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la Kant, dat fiind exercițiul impus de ea, în gândirea occidentală, vreme de mai bine de două milenii. Cum apar, în proiectul criticii rațiunii pure, analitica și dialectica? Ce semnificații propriu-zis constitutive au ele? Care sunt sensurile tradiționale pe care mizează Kant? Filosoful german va resemnifica, relativ, termenii "analitică" și "dialectică", le va da înțelesuri oarecum diferite față de cele propriu-zis aristotelice și de cele medievale de inspirație aristotelică. În felul acesta, granițele logicii formale (sau "logicii generale", cum spune Kant) sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar faptul că acest ceva trebuie să fie de origine strict subiectivă și să-i fie consubstanțială de la bun început imposibilitatea vreunui raport temporal de felul celui necesar experienței posibile; deși poate implica alt gen de raport temporal, care să mizeze doar pe ceea ce Kant numește "idealitatea timpului"; dar acest soi de timp conceput ca idealitate nu este, de fapt, numic. Și poate tocmai pentru că el nu este nimic devine cu putință aparența. Analitica transcendentală kantiană, care stabilește reguli privind posibilitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele patru categorii sunt, în întregul lor, constitutive; tocmai un asemenea rol au: să constituie fenomenul și, desigur, cunoștința (veritabilă). Calea aleasă de Kant pentru a dezvălui acest "comportament" al facultății de cunoaștere este invers decât cel pe care am mizat până acum în prezentarea unor elemente judicative și potențialnon-judicative kantiene. Este clar că nu e posibil fenomenul fără intuiție; adică fără un obiect dat empiric. Dar faptul de a fi dat empiric presupune o sinteză a omogenului, apoi a diversului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a condiției sale înseamnă, desigur, un spor al corespondenței dintre existența și esența sa, exclusiv fenomenală). Și este, în final, obiectul ca fenomen în natură: existență determinată. Aceste două sensuri nu pot fi discriminate radical decât printr-o analiză care mizează pe un "produs" abstract, care cu bună voie lasă la o parte unul dintre cele două aspecte (condiții) ale constituirii fenomenale: operația sau corelatul său obiectual. În contextul de față este însă important faptul că, în ciuda acestui pericol, cele două
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutiv-judicativă adică reducția la timp s-a operat potrivit exigențelor exprimate de analitica transcendentală kantiană demersul de față nu va zăbovi peste măsură în acest loc. I se cuvine unei reducții non-judicative să scoată la iveală sensurile cuplului timp necondiționat, mizând, dacă este cazul unei aplicații kantiene, pe dialectica transcendentală din sistemul Criticii rațiunii pure. 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale Fără îndoială, termenul de necondiționat nu este deloc familiar în limitele constituirii fenomenale, căreia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în scenariul analiticii existențiale a Dasein-ului.168 În plus, Heidegger folosește sensul existențial al diferenței ontologice pentru a interpreta alte proiecte filosofice: unele vechi: presocratice, platonician, aristotelician, altele moderne, îndeosebi pe cel al lui Kant de "critică a rațiunii pure". Mizând pe actul "scoaterii la iveală a temeiului" și pe cel al diferenței ontologice așezată în mai multe ipostaze operații înrudite logic -, Heidegger conduce demersul, după propria mărturisire, către dobândirea unei înțelegeri pre- ontologice a Dasein-ului (a ființei acestuia), cu totul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și în structuri obiectuale proprii doar judecății. Prima evidență în privința ei este tocmai disponibilitatea către "predicare", așadar către legarea de un "subiect" (care are sensul de substrat). De aici și sensurile epistemice ale categoriei, pentru că, în acest ultim caz, se mizează pe faptul că operația de căutare a unui predicat pentru un subiect (dat) reprezintă act de cunoaștere, ea implicând tot ceea ce desăvârșește un astfel de act; categoria este obiect de tematizare filosofică încă din antichitate; și cum știm, însăși filosofia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]