6,604 matches
-
prestigiul, mitul cel mai vechi, cel mai imuabil și cel mai sacru. Pariziana reprezintă, pentru colectivitate, incarnarea dorințelor, viselor, fantasmelor mai mult sau mai putin conștiente 22. Geneză mitului Parizienei confirmă "caracterul activ al miturilor, adică puterea lor de a mobiliza și orienta dorința" și faptul că "mitul este valoarea cuprinsă de reprezentare, adică imaginea coadaptată cu valoarea" [Vianu, 1998, p.65]. Pariziana face parte din miturile foarte "individualizate", în jurul unui erou, al unui personaj excepțional. Literatura i-a făurit deseori
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de subiecții asupra cărora se aplică poate fi facilă că o glumă, consumându-se într-o săptămână, sau poate fi dificilă că o luptă 316. Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o luptă care îi mobilizează toate eforturile 317, o face să-și calculeze și simulează intențiile. Proiectele de seducere ale Clorindei și ale lui Rougon sunt un duel al ambițiilor. Clorinde visează să-l seducă pe Rougon cu orice preț318. Rougon formulează pentru sine, într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii Programul de acțiune al UE pentru tehnologia de mediu acoperă un spectru larg de acțiuni pentru promovarea ecoinovației și adoptării de tehnologii de mediu. Acest program promovează cercetarea și dezvoltarea, mobilizează fonduri și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de piață. În cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru finanțarea cercetării și dezvoltării tehnologice pentru perioada 2007-2013, o parte semnificativă a fondurilor alocate pentru cercetare au avut drept țintă dezvoltarea de tehnologii/tehnici care
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
rea, în care conflictul și violența iau proporții globale și sunt urmate de anarhie, sau mai bună, rezultînd o nouă civilizație, bazată pe un nou mod de a gîndi, pe valori mai bine adaptate și o conștiință mai evoluată, care mobilizează voința oamenilor și le catalizează energiile spre un nou val de creativitate, goana nestăvilită după avuție și putere e stăpînită și ia naștere o nouă eră. Potrivit autorului menționat, zece jaloane pot caracteriza o conștiință modificată, astfel: 1. Trăim în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
profesioniștii în "competitive intelligence" sunt: Cum să faci bilanțul eșecului unei întreprinderi? Cum să te poziționezi față de concurență? Cum să păstrezi controlul asupra patrimoniului tehnologic al întreprinderii? Cum să optimizezi resursele informaționale dintr-o rețea mondială de filiale? Cum să mobilizezi personalul întreprinderii în privința competitivității informației? Această organizare multiformă a informației nu este una lipsită de contradicții. O rețea mondială de informații în timp real a unei firme multinaționale independente, oricît de performantă ar fi ea în materie de tehnologie și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe tărîm social, fiind garantată printr-un acord intitulat " Pacea muncii", datînd încă din 1937. Dar cea mai șocantă viziune asupra Elveției este cea a unui stat-fortăreață, dispunînd de nenumărate fortificații și de o armată neregulată de miliții, ce poate mobiliza 600.000 de cetățeni-soldați în 48 de ore. Flancurile munților sunt ciuruite ca niște șvaițere, putînd adăposti avioane, tancuri, mii de soldați și chiar uzine, pentru o durată de cîteva luni. Există 20.000 de fortificații secrete, neînregistrate la cadastru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ca Întreg, răspunzând și altor considerente: de mediu, de potențare a bunăstării unei majorități sociale, de asigurare a unui spațiu al comprehensiunii și colaborării, cu efecte benefice pentru indivizi și dezvoltarea comunitară. În acest sens, eticul este În măsură să mobilizeze, să concentreze resursele umane și să asigure coeziunea Întregului În jurul valorii de Bine comun, mediind Între interese și aspirații În mod firesc distincte și, uneori, divergente. În sfârșit, procesele revoluției tehnice și ale dezvoltării tehnologiilor pun probleme care sunt departe
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
umilește, dezonorează. Și În sport, onoarea se traduce prin violență atât În Încleștările dintre sportivi cât și În confruntările dintre suporteri. Primii sunt Îndemnați să lupte „până la ultima suflare” pentru a câștiga sau cel puțin „a pierde onorabil”, ceilalți se mobilizează pentru a-și sprijini violent favoriții și a se Înfrunta deasemeni violent cu „adversarii” pentru a-și apăra onoarea individuală sau culorile echipei. Vom insista În continuare asupra a două coordonate cu care fenomenul agresivității excesive interrelaționează: orașul, respectiv cuvântul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și de sensibilitatea unor sentimente Înalte. Cunoașterea se poate Întotdeauna blinda cu certitudini știința nu trebuie să aibă sentimente - Însă numai ceea ce freamătă, suferă și trăiește la o Înaltă tensiune evenimentele, poate să-și pună Întrebări decisive și să-și mobilizeze Întreaga capacitate pentru găsirea unor soluții. Un asemenea efort conștient pentru a ajunge la o teamă dezinteresată și activă transformă responsabilitatea În principiu. Ca principiu, În mod paradoxal - pentru că sistemele etice sunt total diferite - responsabilitatea apropie gândirea lui H. Jonas
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
că exersarea libertății scriitoricești se află în dezacord cu vocația preoțească/monastică. Rămânând scriitor și călugăr, în ciuda verdictului instituției, Damian Stănoiu păstrează confuzia și, mai mult, construiește o incitantă justificare morală a propriei sale poziții. Armele artei literare sunt astfel mobilizate în sensul unei demonstrații care să reziste și examenului estetic, și, mai ales, celui teologic. Din întunecimea arhondăriei mănăstirești disputa coboară în arena literară. Ceea ce era inițial un conflict "intern", menit a se stinge imediat printr-o hotărâre a soborului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cel din lectura lui Ibrăileanu), păturile sociale cele mai puțin înclinate spre apofatism și recluziune (Nița, Galina, Varvara ș.a.m.d.), contrazic echilibrul și buna cuviință asociate cu cumpătarea monastică sunt numai câteva complexe tematice care extind câmpul mijloacelor poetice mobilizate în construirea unei lumi singulare deocamdată în peisajul literar autohton. Oricum, strategiile inversării și tratamentul privilegiat al carnalului, senzorialului, materialității ocupă un loc privilegiat. *** În toate situațiile comentate mai sus, cititorul este silit să ia act de inversul a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
perioadă de rodaj, după ce capătă încredere", capabil să dezvolte exporturile și să diversifice activitatea. Cel mare? "Cu diplomă de management cu tot, oricît aș vrea, mi-l închipui cu greu la conducerea întreprinderii. E competent, dar nu știe să-i mobilizeze pe ceilalți." Acest patron meditează, ezită în interiorul celor trei imposibile ale sale. Încearcă să hotărască în interiorul a trei decizii esențiale pe care nu le pune nicicum la îndoială. Lumea acestui director (lume care leagă definitiv între-prinderea și familia) e creată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să creadă) că există o "realitate economică"? Nu înseamnă să rămîi prizonierul viziunii moderne asupra lumii? Mulți sunt cei care critică azi lumea modernă. Deși se naște o anume rezistență, nu există însă nici un proiect alternativ, nici o utopie care să mobilizeze spiritele. Imposibil să-ți imaginezi o lume care să merite efortul. Acest imposibil care orbește nu dovedește, oare, caracterul definitiv al lumii moderne? Să gîndești că o altă lume, mai bună, este posibilă, e o amenințare la adresa propriei lumi. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ne gîndim doar la Revoluția rusă din 1917, considerată cea mai modernă revoluție? Nu o privim ca pe încercarea de punere în practică a unui proiect de transformare a lumii? Nu e dovada că, pentru a schimba lumea și a "mobiliza masele", e nevoie mai întîi să ne imaginăm o lume mai bună? Ceea ce explică importanța acordată lui Lenin, strategul revoluției. Fără proiect, însă, fără strategie și fără imaginea unei lumi mai bune, revoluția este imposibilă? Desfășurarea Revoluției franceze oferă un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
conservatoare, contrastau cu "principurile moderne" și cu "ideile volteriane", aclimatizate de primii tineri "bonjuriști" în spațiul românesc și evocate de generația pașoptistă, pentru care cultul faptei devenise o obsesie, iar idealul național crearea statului unitar modern un legământ. Speranțele îl mobilizau însă și pe fostul dascăl ardelean, conștient, probabil, că vremurile vechi vor apune curând, încheind: "Iată, Aurora vine cu veșminte luminate/ Alungând spaimele nopței, peste clima depărtate/ Iară steaua Afroditei vărsând rouă și răcoare/ Deschide cu-a sale raze porțile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu studii efectuate ori numai începute în Occident. De fapt, întreaga istorie modernă a României a stat sub semnul înfăptuirii programului revoluționar de la 1848. Iar principala concluzie, desprinsă din experiența anilor 1848-1849 și formulată explicit de Nicolae Bălcescu 31, a mobilizat, în perioada imediat următoare, eforturile românilor, în direcția înfăptuirii programului minimal al revoluției în direcție politică și anume constituirea statului național, prin unirea celor două Principate extracarpatice, premisă esențială a făuririi României moderne. Într-adevăr, împrejurările politice ulterioare încheierii Convenției
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
era inserată în programul „Sex and the City” decât în programul „Malcolm”. Un element important e că nu s-a constatat nici un efect de congruență program publicitate. După părerea autorilor acestui studiu, sexul poate fi nefast pentru memorarea reclamelor pentru că mobilizează resurse emoționale prea importante și acaparează toată atenția. Este de asemenea un factor de tensiune și de așteptare: prea stimulat de imagine de natură sexuală, telespectatorul nu are probabil nici un chef să rețină numele mărcii. Concluzie Experimente din ce în ce mai numeroase în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
elementele observate, era maximă pentru frecvențele foarte mari de tăieturi. După ce au văzut aceste reclame „frenetice”, voluntarii au reținut mai bine numărul maxim de componente ale reclamei. Cum poate fi explicat acest efect? Psihologii consideră că reînnoirea permanentă a imaginilor mobilizează atenția creierului nostru, producând de fiecare dată un fel de declic legat de noutate. Se știe că creierul mobilizează importante rezerve de energie în fața unei situații noi, iar reclamele nu fac decât să se folosească de acest principiu, după cum arată
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai bine numărul maxim de componente ale reclamei. Cum poate fi explicat acest efect? Psihologii consideră că reînnoirea permanentă a imaginilor mobilizează atenția creierului nostru, producând de fiecare dată un fel de declic legat de noutate. Se știe că creierul mobilizează importante rezerve de energie în fața unei situații noi, iar reclamele nu fac decât să se folosească de acest principiu, după cum arată experimentul următor: Psihologul A. Lang a prezentat unor voluntari diferite programe de televiziune, cum ar fi: reclame, comedii, SF
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aceasta a fixat pe subiecți un aparat de măsurare a frecvenței cardiace și a constatat că aceasta scădea când programele aveau multiple schimbări de unghiuri de filmare, semn au unei atenții mărite. Scăderea frecvenței cardiace este reflexă atunci când atenția este mobilizată în mod susținut. În paralel cu această captare a atenției, A. Lang a constatat că voluntarii memorau mai bine conținutul programului când erau făcute mai multe schimbări de unghiuri de filmare pentru același subiect. Observația lui A. Lang se explică
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reflectă raritatea relativă a economiilor disponibile; * mobilizarea creditului. Este vorba de posibilitatea de a-l revinde; altfel spus, un credit este mobilizabil dacă beneficiarul său poate să revîndă titlul pe care îl reprezintă. * sursa creditului. Un împrumut intern poate fi mobilizat de pe piața autohtonă de la populație și agenți economici. Un împrumut extern poate fi contractat de la instituții financiare internaționale (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială), de la guverne străine sau de pe piața financiară internațională, în vederea susținerii balanței de plăți, finanțării deficitelor înregistrate (bugetar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
continuare, vom prezenta indicatorii utilizați în analiza statistico economică a bugetului de stat - principala componentă a bugetului public - și anume: − indicatorii veniturilor bugetare; − indicatorii cheltuielilor bugetare. A) Indicatorii veniturilor bugetare În bugetul de stat se reflectă resursele financiare (veniturile publice) mobilizate la dispoziția statului, repartizate în principal pentru realizarea acțiunilor social-culturale, apărarea țării, asigurarea ordinii publice, pentru autoritățile publice, acțiuni economice, asigurarea protecției și refacerii mediului înconjurător, realizarea programelor de cercetare și investiții publice etc. Veniturile bugetului de stat sunt evidențiate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
programele guvernamentale în domeniul social, economic sau de altă natură se reflectă în cheltuielile publice. Prin intermediul cheltuielilor publice, statul își acoperă bunurile și serviciile publice necesare în fiecare perioadă. Cheltuielile publice se concretizează în plăți efectuate de stat, din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii, necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului<footnote I. Văcărel, Finanțe publice, ediția a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 127. footnote>. Cheltuielile publice includ
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
paradoxală care antrezează în deriziunea sa și pune cititorul în gardă împotriva oricărei hermeneutici abuzive: "Sunt oare un sceptic? Sunt oare un penitent? Nu o voi ști niciodată și e cu atît mai bine." (S) În același timp, este insidios mobilizat de un fel de model pe care ar trebui să-l respecte și la înălțimea căruia nu reușește să se înalțe; imaginea ideală de sine îl bîntuie, fără să se poată apropia de ea altfel decît prin intermediul personalităților pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
despre limbaj, modificare ce a reușit să evidențieze o serie de idei forță, pe care Maingueneau le dezvoltă. Astfel, 1) discursul presupune o organizare transfrastică. Acest lucru nu se referă doar la alcătuirea discursului, ci și la faptul că el mobilizează structuri de un alt ordin decât cele care sunt caracteristice frazei; în acest sens, Maingueneau dă exemplul interdicției " Nu fumați!", care este un discurs chiar dacă este alcătuit dintr-o singură frază. De asemenea, "în calitate de unități transfrastice, discursurile sunt supuse unor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]