4,567 matches
-
interbelică nord-moldovenească, Producție intelectuală nord- moldovenească. Indexare a intelectualilor cu contribuție scrisă prezintă o listare a peste o sută de intelectuali cu contribuții literare, artistice sau științifice lăsate posterității. I-am avut în vedere pe acei intelectuali originari sau deveniți moldoveni "prin adopție", care au activat în zonă, cel puțin în perioada interbelică. Aceastei alegeri i se poate imputa că vitregește provincia de personalitățile cu origini nord-moldovenești afirmate la nivel național sau universal. Limitarea este însă una conștient asumată, atâta timp cât intenția
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un anumit complex de inferioritate, mai ales când provincialul se raportează la intelectualul capitalei. Într-o situație aparte se încadrează însă intelectualul din provinciile alipite, aflat într-un soi de concurență cu intelectualul "regățean". Ziarul Glasul Bucovinei reacționa, prin vocea moldoveanului Radu Rosetti, la acuzele emise de Nichifor Crainic în Cuvântul, conform cărora intelectualul din provincii întreține nemulțumirile față de Vechiul Regat și că după război, beneficiile acordate acestora, precum accesul în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și astăzi, nordul Moldovei se constituie ca o regiune cu o unitate spirituală distinctă. Suceava și orașele învecinate au fost leagăn al limbii și tradiției românești păstrate mai ales în mediul rural, iar locuitorii români s-au autoperceput întotdeauna ca moldoveni din Țara de Sus. Identitatea asumată a conferit locului o anumită valoare ce transcende simpla delimitare geografică sau statutul de cadru de desfășurare a evenimentelor. În teoretizările asupra ideii de spațiu și loc, s-a arătat că astfel de noțiuni
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vom asuma faptul că "orice antologie regională e condamnată a fi numai o oglindă ipotetică, parțială și oarecum subiectivă a unui ținut"2. În analiza noastră, îi vom considera intelectuali ai zonei nord-moldo-venești pe cei născuți în regiune sau deveniți moldoveni "prin adopție", însă, îi vom avea în vedere, în primul rând, pe cei care activează, după finalizarea educației, pe aceste meleaguri. Dicționarele de personalități ale provinciei includ în cap de listă figuri ilustre, precum Iorga sau Eminescu, exclusiv pe criteriul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înțelept oriental, vorbind în pilde” (George Călinescu). * Temele creației sadoveniene: 1. Viața satului românesc tradițional, cu oamenii și valorile sale reprezentative În discursul de recepție la Academia Română autorul mărturisea “Țăranul român a fost principalul meu erou”. Țăranul lui tipic este moldoveanul de la munte, cu viața aspră, dar suflet cald (evocat în legendă de la începutul românului Baltagul), individualizat prin câteva trăsături specifice : păstrează lumea veche, arhaica, patriarhala, are un profund simt al dreptății și al libertății, își apără până la moarte principiile moștenite
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
nouă înșine este că aproape toți în acest principat sunt, sau spun că sunt, pentru unirea celor două Principate sub un domnitor străin.” În același timp, Adunările Ad-Hoc au reprezentat o ocazie pentru intensificarea relațiilor dintre unioniștii munteni și cei moldoveni, stabilindu-se un contact neîntrerupt, vizite reciproce, acțiuni comune. De altfel, deosebirile dintre rezoluțiile celor două Adunări Ad-Hoc au fost neînsemnate. Trebuie menționat faptul că la începutul activității Adunării Ad-Hoc din Țara Românească, mulți deputați au donat sume de bani
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
al Franței. În această telegramă, Victor Place menționa că unirea reprezintă dorința generală a românilor iar alegerile din Moldova s-au desfășurat în conformitate cu legile: „alegerea colonelului Cuza reprezintă triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție, moldovenii dovedind că sunt la înălțimea speranțelor ce s-au pus în ei”. După alegerea din 24 ianuarie 1859, Victor Place adăuga că aceasta este „expresia cea mai adevărată a sentimentului național” iar Cuza ajunsese la putere „ca reprezentant natural al
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Franței, contele Walewski, și cu împăratul Napoleon al III-lea, acesta din urmă promițând sprijin politic pentru recunoașterea dublei alegeri. Oamenii politici și ziariștii din Franța au recunoșteau că evenimentele din 1859 nu s-au putut realiza decât datorită voinței moldovenilor și muntenilor. De exemplu, ziaristul Saint-Marc Girardin nota în „Journal des Debats”: „această dublă alegere ... este o dovadă solemnă a perseverenței românilor în dorința lor națională ... în sfârșit ... ei acționează singuri (...) Ei fac prin ei înșiși, fără să consulte Europa
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
lucrării am prezentat informații despre organizarea politică și administrativă a Moldovei: forma de stat, alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor, obiceiurile de la înscăunarea domnilor, obiceiuri de nunți, înmormântări etc. În ultima parte a lucrări am inclus informații despre limba moldovenilor. REPORTER: S-a spus că această lucrare prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. DIMITRIE CANTEMIR: Așa este, cred că sunt primul cărturar român care a cuprins în sfera
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
târziu, la " de ani, cu versuri nesemnificative în ziarul "Corespondenția provincială" ("Ă. A avut ani rodnici și ani când a dispărut aproape cu totul din viața literară. Apariția "Vieții românești" rezolvă însă totul: Hogaș iese din nou la lumină între moldovenii lui, pe care nu i-a părăsit ca scriitor decât din întâmplare, o singură dată, când l-am găsit la "Revista literară" a lui Th. M. Stoenescu." Revista ieșeană creează și consolidează numele scriitorului, în pofida multiplelor ghinioane ale autorului: o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acestei teorii, și s-a trecut la fundamentarea, teoretică și practică, a existenței unei limbi moldovenești independente de limba română și a unei „națiuni moldovenești”. Rusificatorii și panslaviștii au creat un argument istoricoetnic pentru a justifica națiunea moldovenească. Potrivit acestora, moldovenii erau un popor slav care a adoptat, pe parcursul Evului Mediu, o limbă romanică. O opinie mai moderată considera că populația dintre Prut și Nistru a format o națiune separată în 7 secolul al XIX-lea, când a fost ruptă de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vorbește despre identitatea limbii moldovenești cu cea română. Apoi merg mai departe și demonstrează unitatea culturală a poporului moldovenesc și român, apoi vorbesc și despre frontiere teritoriale. Dacă e să mergem mai departe în același fel, atunci, vom demonstra că moldovenii și românii sunt o singură națiune”. După declararea independenței în 1991, moldovenismul a suferit o serie de mutații. O nouă orientare a sa, autointitulată moderată, pornind de la faptul că unitatea lingvistică a populației de pe ambele maluri ale Prutului nu poate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
urmărind țelul îndeplinirii politicii guvernului, au numit în mod tendențios limba majoritară moldovenească, chiar și în contextele în care româna se folosise întotdeauna până atunci. În 1924, după crearea RSS Moldovenească la stânga Nistrului, autoritățile au proclamat că limba vorbită de moldoveni este „limba moldovenească”, după cum pare, pentru a da regiunii o identitate separată de cea română. Alfabetul latin, care fusese folosit pentru scrierea limbii în ultimii 80 de ani, a fost înlocuit cu o versiune a alfabetului chirilic, derivată din alfabetul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unei părți a populației băștinașe în România, deportările etnicilor români din Basarabia și încurajarea așezării în noua republică sovietică a cetățenilor din restul URSS-ului a făcut ca în RSS Moldovenească să apară mari comunități de rusofoni. În perioada sovietică, moldovenii au fost încurajați să învețe limba rusă ca premisă obligatorie pentru accesul la învățământul superior, la un statut social și politic superior. Toate aceste acțiuni au dus la proliferarea împrumuturilor lingvistice rusești în limba băștinașilor. În 1956, în timpul reabilitării victimelor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
proteste, s-a renunțat la această hotărâre. Nu trebuie să negăm un specific al locuitorilor de la est de Carpați. Din această perspectivă, moldovenismul poate fi considerat o stare de spirit: totalitatea de însușiri morale, intelectuale și de caracter, inerente moldovenilor, cum e felul de a fi, de a simți, de a gândi și de a se manifesta al acestora. Toate acestea însă sunt doar particularități locale care nu pot substitui specificul național, iar trăsăturile mai sus enunțate se manifestă în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sa pervertită de personalități cu interese de altă natură decât patriotismul, se constituie și ca „ansamblu de idei sociale, istorice și politice false, potrivnice românismului și unionismului românesc, menite să șteargă din amintirea colectivității crimele atroce săvârșite de Rusia împotriva moldovenilor de la est de Prut, să creeze aparența deosebirii acestor moldoveni de români, să formeze imaginea unor moldoveni permanent subestimați de români, dar prețuiți de ruși și ocrotiți de Rusia, să-i determine pe moldovenii de la est de Prut să se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
patriotismul, se constituie și ca „ansamblu de idei sociale, istorice și politice false, potrivnice românismului și unionismului românesc, menite să șteargă din amintirea colectivității crimele atroce săvârșite de Rusia împotriva moldovenilor de la est de Prut, să creeze aparența deosebirii acestor moldoveni de români, să formeze imaginea unor moldoveni permanent subestimați de români, dar prețuiți de ruși și ocrotiți de Rusia, să-i determine pe moldovenii de la est de Prut să se autoizoleze de România și să se simtă legați sufletește de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
idei sociale, istorice și politice false, potrivnice românismului și unionismului românesc, menite să șteargă din amintirea colectivității crimele atroce săvârșite de Rusia împotriva moldovenilor de la est de Prut, să creeze aparența deosebirii acestor moldoveni de români, să formeze imaginea unor moldoveni permanent subestimați de români, dar prețuiți de ruși și ocrotiți de Rusia, să-i determine pe moldovenii de la est de Prut să se autoizoleze de România și să se simtă legați sufletește de Rusia”. Așadar, ideile fundamentale ale moldovenismului se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
crimele atroce săvârșite de Rusia împotriva moldovenilor de la est de Prut, să creeze aparența deosebirii acestor moldoveni de români, să formeze imaginea unor moldoveni permanent subestimați de români, dar prețuiți de ruși și ocrotiți de Rusia, să-i determine pe moldovenii de la est de Prut să se autoizoleze de România și să se simtă legați sufletește de Rusia”. Așadar, ideile fundamentale ale moldovenismului se reduc la următoarele: numele de moldovean este mai vechi decât cel de român; limba moldovenească nu este
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prețuiți de ruși și ocrotiți de Rusia, să-i determine pe moldovenii de la est de Prut să se autoizoleze de România și să se simtă legați sufletește de Rusia”. Așadar, ideile fundamentale ale moldovenismului se reduc la următoarele: numele de moldovean este mai vechi decât cel de român; limba moldovenească nu este limba română; moldovenii au fost făcuți români; unirea din 1859/1862 a însemnat marginalizarea pe toate căile a tot ce ținea de spiritul multisecular original moldovenesc; moldovenii nu s-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de Prut să se autoizoleze de România și să se simtă legați sufletește de Rusia”. Așadar, ideile fundamentale ale moldovenismului se reduc la următoarele: numele de moldovean este mai vechi decât cel de român; limba moldovenească nu este limba română; moldovenii au fost făcuți români; unirea din 1859/1862 a însemnat marginalizarea pe toate căile a tot ce ținea de spiritul multisecular original moldovenesc; moldovenii nu s-au considerat români, nu au avut o conștiință românească; predomină convingerea că moldovenii sunt
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
numele de moldovean este mai vechi decât cel de român; limba moldovenească nu este limba română; moldovenii au fost făcuți români; unirea din 1859/1862 a însemnat marginalizarea pe toate căile a tot ce ținea de spiritul multisecular original moldovenesc; moldovenii nu s-au considerat români, nu au avut o conștiință românească; predomină convingerea că moldovenii sunt o ramură a romanității orientale, popor înrudit cu cel român (teoria originii slavone a poporului moldovenesc a pierdut mult teren mai ales după 1989
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
română; moldovenii au fost făcuți români; unirea din 1859/1862 a însemnat marginalizarea pe toate căile a tot ce ținea de spiritul multisecular original moldovenesc; moldovenii nu s-au considerat români, nu au avut o conștiință românească; predomină convingerea că moldovenii sunt o ramură a romanității orientale, popor înrudit cu cel român (teoria originii slavone a poporului moldovenesc a pierdut mult teren mai ales după 1989); legat de aceasta din urmă, unele studii demonstrează că populația romanizată de la est de Carpați
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cărturarii și istoricii au afirmat și demonstrat de numeroase ori unitatea românească în întregul spațiu dintre Tisa, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, descendența latină și folosirea aceleiași limbi, cu câteva particularități regionale, locuitorii celor trei state românești continuă să se numească moldoveni, munteni, transilvăneni, dar și orheeni, soroceni, etc., chiar în interiorul aceleiași construcții statale. Apariția conștiinței naționale se datorează unei pături subțiri de intelectuali și se răspândește în mase pe parcursul secolului al XIX-lea, prin alfabetizare, presă, literatură. În Basarabia, desprinsă de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
bisericii. Estimările aproximative ale populației teritoriului dintre Nistru și Prut în urma anexării din 1812 variază între 240 000 și 275 000, pe o suprafață de 45630 km2. Dintre aceștia, 86 % erau români sau, așa cum îi numesc statisticile rusești ale vremii, moldoveni. Un număr de locuitori redus, ce nu puteau pune în valoare întinderile mari de pământ fertil, încât guvernul țarist a inițiat o amplă acțiune de colonizare, dublată, inevitabil, de creșterea ponderii populației slave 11. Doar între 1817 și 1834 populația
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]