19,067 matches
-
politică (adică intenționalitate, în vederea influențării unor procese) și ce nu este politică, având caracterul unor fapte și acte cu un caracter neutru. La prima vedere există tentația de a spune că mai ales inflația monetară (dezechilibrele rezultate prin manevrarea masei monetare) este una de nivel politic, pentru că emisiunea monetară s-a aflat mii de ani în mâinile puterii administrative, birocratice. Dar eu cred că se poate spune și că inflația reală (dezechilibrul rezultat ca urmare a manevrării cererii și ofertei de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ce nu este politică, având caracterul unor fapte și acte cu un caracter neutru. La prima vedere există tentația de a spune că mai ales inflația monetară (dezechilibrele rezultate prin manevrarea masei monetare) este una de nivel politic, pentru că emisiunea monetară s-a aflat mii de ani în mâinile puterii administrative, birocratice. Dar eu cred că se poate spune și că inflația reală (dezechilibrul rezultat ca urmare a manevrării cererii și ofertei de bunuri) poate fi considerată ca fiind una politică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cerut de vreo lege economică sau socială. Ea este rezultatul permanentei tentații a alianței dintre guvern și bănci de a fura, de a deposeda de valoare. Nu considerăm folosința monedei din hârtie ca fiind un rău. Dimpotrivă, apariția acestui instrument monetar a oferit șansele unei expansiuni a lumii capitalului. Moneda din hârtie a susținut și chiar a amplificat procesul de căutare umană, de dezvoltare economică și comercială. Prin calitatea sa uluitoare de a fi flexibilă, mereu la dispoziția circulației, moneda din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
termen nu prea lung, inflația nu vindecă șomajul"1001. Această ultimă observație trebuie luată în seamă. Inflația nu folosește la nimic în afară de transferul nemeritat și injust de valoare 1002. În capitolul despre ciclu economic am arătat pericolul transformării unui impuls monetar în dezordine și haos economic. Folosința monedei pentru vindecarea economiei este o binecuvântare, în vreme ce inflația poate fi un mare blestem. Este adevărat, în acest caz, că diferența între blestem și binecuvântare nu este prea pronunțată și pasul se face, uneori
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
această alegere și spunând că totul sfârșește în haos, tocmai datorită folosinței inflației. Sigur, autoul se exprimă la nivel de principii. Aceasta nu înseamnă că inflația moderată nu poate fi folosită în combaterea șomajului. Orice asemenea intervenție, cu un șoc monetar amplu, de tip inflaționist, și nu cu un impuls minor, controlabil, trebuie făcută în condiții deosebite și numai de către un guvern extrem de responsabil. Exemplul intervenției americane în economie după criza din '29-'33, cunoscut ca New Deal, este un fapt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
își recunoaște intenția de a fura. Nu ar fi o exagerare să spunem că inflația reprezintă o formă de furt în masă în favoarea unei minorități politice bine plasate și în detrimentul majorității nevoiașe (...). Inflația încurajează îndatorarea, lasă societatea la mila "autorităților monetare", precum băncile centrale, conducând astfel la corupția morală a societății"1005. Este un proces, iată, perfect descris, de transfer de valoare în favoarea celor care emit moneda și care manevrează moneda în avantajul lor prin intermediul inflației. Fără a fi socialist, Galbraith
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acela al achiziției de mărfuri. Puterea de cumpărare se realizează în actul de comerț, de schimb de bunuri ori mărfuri. O putere de cumpărare în scădere, înseamnă mai puține și din ce în ce mai puține mărfuri care pot fi achiziționate cu aceeași unitate monetară. De exemplu, în România postdecembristă, inflația și salariul real au avut evoluții de forma următoare 1008: Fig. 8.5 Evoluții ale puterii de cumpărare în România după 1990 Repartiția inechitabilă, în interiorul unei societăți, pe care o prilejuiește inflația, duce la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care, bine poziționați politic, își asigură resursele economice și de putere. Este un joc necinstit, o încălcare a regulilor, fără ca cineva anume să-și asume în mod clar, transparent, acest lucru. Inflația, așa cum spuneam, nu trebuie confundată cu un impuls monetar nereușit. Folosința monedei pentru ieșirea din criză nu poate fi socotită ca fiind o măsură imorală. Inflația este dezorganizarea cu bună știință, în mod fraudulos, a circulației monetare în scopul folosirii sale ca intermediar în transferurile de valoare. Există, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
transparent, acest lucru. Inflația, așa cum spuneam, nu trebuie confundată cu un impuls monetar nereușit. Folosința monedei pentru ieșirea din criză nu poate fi socotită ca fiind o măsură imorală. Inflația este dezorganizarea cu bună știință, în mod fraudulos, a circulației monetare în scopul folosirii sale ca intermediar în transferurile de valoare. Există, în acest context, o falsă problemă, ale cărei aspecte trebuie luate în considerație. Se spune că inflația este de preferat șomajului și chiar că efectele sale ar fi mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu sfârșește în combaterea șomajului, ci într-o criză și mai mare. Folosința banului în economic, chiar a monedei de hârtie, este un proces, iar inflația și dezechilibrul este un alt proces. Nu există inflație bună sau rea. Dacă circulația monetară a ajuns în faza de inflație, atunci în mod sigur lucrurile nu pot evolua decât în rău. Aici ne despărțim de economiștii austrieci. Nu folosința monedei de hârtie este în sine "o fraudă"1013. Moneda din hârtie în folosința sa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de hârtie este în sine "o fraudă"1013. Moneda din hârtie în folosința sa poate avea avantaje și dezavantaje, în funcție de cel care-i organizează și conduce circulația. Fața rea a monedei de hârtie trebuie conștientizată și evitată. În general, politicile monetare produc efecte de redistribuire 1014, numai că amplitudinea pe care o provoacă inflația asupra acestui fenomen este una uriașă. În cursul unor politici monetare care țintesc echilibrul și sănătatea monedei, pierderile și beneficiile debitorilor și creditorilor se pot compensa de la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și conduce circulația. Fața rea a monedei de hârtie trebuie conștientizată și evitată. În general, politicile monetare produc efecte de redistribuire 1014, numai că amplitudinea pe care o provoacă inflația asupra acestui fenomen este una uriașă. În cursul unor politici monetare care țintesc echilibrul și sănătatea monedei, pierderile și beneficiile debitorilor și creditorilor se pot compensa de la o perioadă la alta sau chiar în interiorul aceleiași perioade. Inflația distruge acest echilibru fragil și provoacă transferurile de valoare. Fig.8.6 Alternanța inflație
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
distorsionând sensul în care acestea trebuie să acționeze. Moneda, prin stabilitatea sa, prilejuiește un transfer de valoare corect, în care participanții la schimb câștigă după propriile calcule și după propriile atuuri și merite demonstrate în contactul cu economia reală. Fluctuațiile monetare nemaifiind la îndemâna antreprenorilor, aceștia intră în panică și încearcă să ia în calcul o variabilă căreia nu-i cunosc dimensiunea, modul de manifestare sau termenele de existență. Moneda inflaționistă transferă în procesul de schimb valoare. Cei care câștigă nu merită
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
intolerabilă". Nu este o întâmplare că guvernele autoritare și dictaturile au recurs la inflație în mod conștient de-a lungul timpului. Insistăm asupra unui fapt pe care-l considerăm important. Chiar Milton Friedman face eroarea de a confunda un impuls monetar, sau folosința monedei (de regulă prin politici monetare relaxate) pentru ieșirea din criză, cu inflația. În orice moment și indiferent de forma de plecare și de evoluție, inflația este toxică. Inflația nu favorizează expansiunea din simplul motiv că ea umple
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și dictaturile au recurs la inflație în mod conștient de-a lungul timpului. Insistăm asupra unui fapt pe care-l considerăm important. Chiar Milton Friedman face eroarea de a confunda un impuls monetar, sau folosința monedei (de regulă prin politici monetare relaxate) pentru ieșirea din criză, cu inflația. În orice moment și indiferent de forma de plecare și de evoluție, inflația este toxică. Inflația nu favorizează expansiunea din simplul motiv că ea umple canalele de circulație cu monedă, ducând la explozia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
inflația. În orice moment și indiferent de forma de plecare și de evoluție, inflația este toxică. Inflația nu favorizează expansiunea din simplul motiv că ea umple canalele de circulație cu monedă, ducând la explozia prețurilor. Perioada, timpul scurs dintre emisiunea monetară excesivă și creșterea prețurilor, nu mai permite economiei să crească decât în termeni nominali. Un efect psihologic asupra căruia ne oprim este așa-zisa "fugă de monedă". Inflația odată instalată duce la încetățenirea comportamentului inflaționist, dominat de irațional și de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Țările cu inflație ridicată susținută trec adesea printr-o experiență de dolarizare deplasarea masivă spre folosirea unei valute străine drept mijloc de realizare a tranzacțiilor, unitate de cont și mod de tezaurizare"1021. Odată cu dolarizarea se pierde controlul asupra politicii monetare, iar costurile ulterioare ale recăpătării încrederii sunt foarte mari. "În general, dezinflațiile realizate cu succes nu au fost însoțite de scăderi mari ale gradului de dolarizare"1022. Se întâmplă un fenomen ciudat, în care neîncrederea odată instalată, este foarte greu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
numește inflație ascunsă 1027. Între cauzele inflației în socialism se enumeră 1028: imperfecțiuni previzionale; greșeli în întocmirea și executarea planului de stat; abateri mari și de durată de la disciplina financiară; volumul produselor și circulației mărfurilor nu este corelat cu masa monetară; finanțări și investiții neoportune; decalaj dintre retribuție și productivitatea muncii; credite bancare acordate prin emisiuni suplimentare; împrumuturi de stat peste capacitatea lui de restituire; emisiuni de monedă pentru necesități excepționale; stocări mari de produse nevandabile. Chiar dacă aceste dezechilibre nu erau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
inflației: fuga de monedă, economisirea în favoarea statului român (prin intermediul depozitelor obișnuite sau al depozitelor pentru cumpărarea de autoturisme, care reprezenta de fapt o cerere majoră amânată), dolarizarea economiei, lipsa de încredere în moneda națională, căutarea cu asiduitate a unor instrumente monetare improvizate, dar foarte căutate pe piața mărfurilor, cum ar fi țigările, blugii sau cafeaua. Vom numi inflație de penurie dezechilibrul structural monetaro- material, caracterizat nu prin creșterea prețurilor, ci prin dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie este tipică regimurilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru mărfurile căutate, garantate de calitatea și raritatea lor. Așa se face că prețul unei perechi de blugi se situa în jur de 1500-2500 de lei, adică la nivelul a aproape 800 de dolari, la paritatea și în condiții comparabile monetar cu perioada actuală. Asta înseamnă enorm și spune foarte mult despre dimensiunile inflației de penurie. A oferi 800 de dolari pentru o pereche de blugi, însemna să recunoști în România o valoare de cinci ori mai mare pentru produsul respectiv
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
niciodată. Explozia politică și socială care s-a produs la 1989 a avut acumulări foarte mari de tensiuni. Inflația de penurie sau reprimată, așa cum mai poate fi denumită, rezultă și din evoluția unor indicatori economici ai vremii. Astfel, dacă masa monetară a crescut în perioada 1980-1989 cu 209,14% (1980 = 100), venitul național a crescut cu 109,0% (1980 = 100), iar desfacerile de mărfuri prin comerțul de stat și cooperatist au crescut cu 139% (1980 = 100)1032. Cum putea fi resorbită
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
14% (1980 = 100), venitul național a crescut cu 109,0% (1980 = 100), iar desfacerile de mărfuri prin comerțul de stat și cooperatist au crescut cu 139% (1980 = 100)1032. Cum putea fi resorbită această imensă creștere, dublarea practic, a masei monetare în circulație, pe fondul unei creșteri mult mai reduse a produsului social și venitului național? După cazuistica și efectele sale, inflația se împarte în: Fig. 8.11 Reglarea prin prețuri sau penurie a dezechilibrului inflaționist Așa cum spuneam, este, până la urmă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de mărfuri cu amănuntul 8,8 8,2 7,9 3,8 Productivitatea muncii sociale 8,2 10,2 6,7 1,6 Numerar în circulație 10,4 12,6 13,2 7,6 Sursa: Gheorghe Manea, Pavel Wagner, "Circulația monetară și inflația", în Tribuna Economică, nr. 74/1990, p. 25. Este de reținut scăderea continuă a ritmului mediu anual al productivității muncii sociale. Scăderea nivelului de trai și dezechilibrele dintre cerere și ofertă sunt oglindite în scăderea indicatorului venit național
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau capitalistă. Sistemul economic este unic, omul, ca ființă rațională, este unic. O altă constatare este aceea că inflația este un însoțitor al monedei, dar în directă concordanță cu sistemul economiei reale. Inflația reprimată nu avea drept cauză o politică monetară relaxantă, adică o emisiune monetară, ci avea drept cauză dezechilibrul intern, structural, dintre cererea și oferta de mărfuri. Această cauză s-a păstrat și după momentul liberalizării prețurilor. Toată lumea a rămas surprinsă să vadă cum prețurile cresc în ritmuri amețitoare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unic, omul, ca ființă rațională, este unic. O altă constatare este aceea că inflația este un însoțitor al monedei, dar în directă concordanță cu sistemul economiei reale. Inflația reprimată nu avea drept cauză o politică monetară relaxantă, adică o emisiune monetară, ci avea drept cauză dezechilibrul intern, structural, dintre cererea și oferta de mărfuri. Această cauză s-a păstrat și după momentul liberalizării prețurilor. Toată lumea a rămas surprinsă să vadă cum prețurile cresc în ritmuri amețitoare, fără ca BNR să gestioneze o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]