5,593 matches
-
se bucure de renume și respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda, devenind sperjur, atunci contrariul". Au trecut două milenii și jumătate de la preceptele medicale hipocratice și este adevărat că descoperirile științifice au contrazis unele precepte devenite anacronice, dar moralitatea lor persistă. Dintre cele devenite anacronice sunt preceptele privind avortul și utilizarea substanțelor cu efect mortal. Preceptul "nu voi da unei femei un remediu abortiv" și-a pierdut valoarea și a fost înlocuit, deoarece o sarcină care primejduiește sănătatea mamei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cunoscut cu cartea Système de la nature (Sistemul naturii), scrisă în 1770 și publicată sub numele de Jean-Baptiste de Mirabaud, care murise cu 10 ani înainte. Holbach devine ateu convins fiindcă instituțiile creștinătății sunt obstacole majore în ameliorarea socială. Pentru el, moralitatea nu stă în Scriptură, ci în fericire (capitolul 15, partea I), concepție spinozistă. Virtutea nu poate exista fără fericire. El neagă existența spiritelor superioare și a lui Dumnezeu, deci și a argumentelor a priori. El vede în Univers materia în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
problema codului și a funcțiilor (speciale) ale poziției lor, deci află toate secretele francmasoneriei. Pot exista mai multe Loji, și fiecare dintre ele are un Maestru, doi Gardieni, un secretar și un trezorier. Francmasonii au un sistem sui generis de moralitate alegorică, ilustrată prin simboluri, cercuri și compasuri exprimate de trei ritualuri de bază. La primirea în Lojă se depune jurământul păstrării secretului. Fiecare Lojă are un volum al Legilor Sacre. Sunt cunoscute Marile Loji Unite ale Angliei, care au aproape
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a pus să acționeze ca o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei realiste,nu vine în contradicție cu așa-numitul caracter tipic manifestat în împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
nivel mediocru,terestru are o viziune epică superioară a vieții. “Noțiunea de ambiție nu-l caracterizează pe Ion, această trăsătură este traductibilă «de facto et de iure »printr-un lanț de viclenii ale unei ființe reduse”. În lumea satului, universul moralității patriarhale,în contrast cu unii critici care- l exilau pe Ion într-o zonă singulară, monstruoasă, Rebreanu își construiește eroul ca pe o figură normală care se abrutizează, este adevărat, până la o limită aproape incredibilă,datorită violenței situațiilor pe care le suportă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
se mai poate!” ; “-Ba se poate !... Să știu bine că fac moarte de om !”. Impulsul pentru posesiune persistă energetic în erou,dar mai puternică este iubirea, care- i cu atât mai fascinantă,cu cât are o funcție vitală. Oroarea de moralitatea ipocrită, nu-l împinge pe scriitor la exaltarea sexualității și în pofida faptului că motivul pasional al erotismului devastator apare frecvent în scrierile sale, iubirea alături de celelalte capitole fundamentale scrise în legile omenești, nașterea, nunta, moartea, ca un fenomen existențial pe
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
cârmuire" ale înaintașilor, refacerea unor construcții înălțate de domnitorii anteriori, cu mult timp în urmă, interesul pentru istoriografie al fanarioților și pentru tradiția culturală locală anunță, în jurul anului 1750, o nouă etapă de instituționalizare a modelelor de putere și de moralitate creștină autohtonizată, păstrate timp de secole în imaginarul colectiv și în texte. Mărturiile păstrate, în special cele scrise, reafirmă prevalența codului eroicului și a imaginii puterii - indiferent de natura ei etnică - în constituirea noilor mitologii politice; în baza lor, secolul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îl încurajează să finalizeze lucruri deosebite, unice. Într-un studiu comparativ, părinții copiilor creativi au declarat că „obținerea celor mai bune note” și „scorul mare la testele de inteligență” au fost mai puțin importante în ochii lor decât imaginația și moralitatea copiilor lor. (Teresa M. Amabile, 1997, p.139Ă Atitudini - Pentru copil, părinții reprezintă un model, de aceea ei nu trebuie văzuți pierzându-și demnitatea și încrederea în fața altor persoane. Modele de rol, idoli - Copilul imită adulții care prezintă importanță pentru
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ontologică cu forma artei. Ceea ce dă valoare operei este ideea de finalitate. Dar perceptual vorbind arta este aparența aparenței a ceea ce este real și, prin urmare, nu poate fi supusă înțelegerii. De aceea la Platon artele trebuie să servească unei moralități care, alături de ideea de adevăr, prezintă un fundament metafizic. Totodată, ceea ce definește toate stările de a fi ale operei de artă sunt, potrivit lui Kant, produsul final al acțiunii, deoarece doar ceea ce este produsul unui exercițiu al unei capacității de a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
rol aparte. În altă ordine de idei, tropii ontologici funcționează în mod diferit de la o artă la alta, în funcție de modul în care sunt gestionați compoziția artistică a romanului sau a dramei. De exemplu, în cadrul dramei, miraculosul și misteriosul funcționează împreună cu moralitatea: noii tropi duc la înțelegerea textului narrativ - ca text de bază a operelor scrise - într-o nouă realitate. În timp ce în cadrul romanului, miraculosul și misteriosul au drept scop accentuarea unei anumite stări, fără a urmări un scop precis. Dacă în cazul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
propriile forțe, dilemă rezolvată prin căsătoria - recomandată de părinți - cu un diplomat și plecarea în Japonia. Saloanele bucureștene ale anilor ‘20 au rolul de a oferi un mediu propice discuțiilor pe acest subiect, întreaga acțiune învârtindu-se în jurul lipsei de moralitate a tinerilor, a goanei după originalitate cu orice preț. În Și zilele grăiesc (1927), definit de autoare „volum de eseuri” și purtând motoul „Iubiți-vă unii pe alții (Iisus Hristos)”, V. se străduiește să construiască un fel de poem în
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
în culegerea Román népdalok (1877), realizată în colaborare cu Ember György și Iulian Grozescu. Tot el se află printre cei care au inițiativa creării în Transilvania a Societății pentru Fond de Teatru Român (1870). Apreciind teatrul ca „un templu al moralității, al luminii și al științei”, îi atribuie rolul de „cea mai mare școală de educațiune”, alături de Biserică și școală. După ce pregătește terenul prin popularizarea în „Familia” a turneelor trupelor Fanny Tardini, Al. Vlădicescu și Mihail Pascaly, redactează articolul-program Să fondăm
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
progresiv în Comisia Centrală de Control politic. Până la stalinizarea aparatului, această comisie se ocupă mai ales de îndepărtarea opozanților, atât în URSS, cât și în celelalte PC, apoi controlează intimitatea și viața privată a militanților - verificare a originilor sociale, a moralității, a vieții conjugale etc. într-o a doua etapă, Secția de Cadre îi numește pe responsabili în posturile care par cele mai potrivite și devine un adevărat departament de resurse umane. Stalinizarea aparatelor restaurează structurile de organizare și procesele decizionale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puterii 229 Sisteme dominante și dependente 229 Schimbări structurale în balanța puterii 231 14. Evaluarea balanței puterii 233 Nesiguranța balanței puterii 233 Lipsa de substanță a balanței puterii 238 Inadecvarea balanței puterii 243 Partea a V-a Limitările puterii naționale. Moralitatea și opinia publică internațională 15. Moralitatea, moravurile și dreptul ca limitări ale puterii 253 16. Moralitatea internațională 258 Protecția vieții umane 259 Moralitatea universală versus universalismul naționalist 269 17. Opinia publică internațională 287 Unitatea psihologică a lumii 289 Ambiguitatea unificării
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
229 Schimbări structurale în balanța puterii 231 14. Evaluarea balanței puterii 233 Nesiguranța balanței puterii 233 Lipsa de substanță a balanței puterii 238 Inadecvarea balanței puterii 243 Partea a V-a Limitările puterii naționale. Moralitatea și opinia publică internațională 15. Moralitatea, moravurile și dreptul ca limitări ale puterii 253 16. Moralitatea internațională 258 Protecția vieții umane 259 Moralitatea universală versus universalismul naționalist 269 17. Opinia publică internațională 287 Unitatea psihologică a lumii 289 Ambiguitatea unificării tehnologice 290 Bariera naționalismului 292 Partea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterii 233 Nesiguranța balanței puterii 233 Lipsa de substanță a balanței puterii 238 Inadecvarea balanței puterii 243 Partea a V-a Limitările puterii naționale. Moralitatea și opinia publică internațională 15. Moralitatea, moravurile și dreptul ca limitări ale puterii 253 16. Moralitatea internațională 258 Protecția vieții umane 259 Moralitatea universală versus universalismul naționalist 269 17. Opinia publică internațională 287 Unitatea psihologică a lumii 289 Ambiguitatea unificării tehnologice 290 Bariera naționalismului 292 Partea a VI-a Limitările puterii naționale. Dreptul internațional 18. Principalele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de substanță a balanței puterii 238 Inadecvarea balanței puterii 243 Partea a V-a Limitările puterii naționale. Moralitatea și opinia publică internațională 15. Moralitatea, moravurile și dreptul ca limitări ale puterii 253 16. Moralitatea internațională 258 Protecția vieții umane 259 Moralitatea universală versus universalismul naționalist 269 17. Opinia publică internațională 287 Unitatea psihologică a lumii 289 Ambiguitatea unificării tehnologice 290 Bariera naționalismului 292 Partea a VI-a Limitările puterii naționale. Dreptul internațional 18. Principalele probleme ale dreptului internațional 299 Natura generală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
individuală (guvernul), trebuie construite modalități prin care tendința distructivă și violentă a individului să nu precumpănească. Modalitățile propuse de liberalii internaționaliști - diferite variante de securitate colectivă sau de precumpănire a dreptului internațional - sunt respinse de Morgenthau prin argumentul că nici o moralitate internă nu poate fi ridicată la rangul de normă internațională și prin aserțiunea evidentă că este iluzoriu să ne închipuim că una dintre pulsiunile fundamentale ale ființei umane ar putea vreodată să precumpănească definitiv asupra celeilalte. De vreme ce statul mondial, care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înaninte? Pe de o parte, trebuie să evite aprecierile celor care l-au „citit” pe Morgenthau prin surse de mâna a doua sau a treia. Acesta nu este un urmaș al lui Machiavelli și Hobbes în negarea categorică a rolului moralității în politică. Dimpotrivă, Morgenthau sesizează tensiunea dintre moral și pasional în natura umană și avertizează, ca principiu practic, asupra confundării normelor proprii cu normele celorlalți și a insuccesului unei politici bazate pe principii morale în fața uneia bazate pe forță și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Încântarea pe care o trădează uneori realiștii remarcând ubicuitatea conflictului poate fi legată de înclinația lor spre demitizare, când încearcă să demoleze afirmațiile oponenților care susțineau că armonia a fost sau poate fi realizată, prin relativ simpla aplicare a raționalității, moralității sau modificărilor instituționale. În măsura în care rădăcinile conflictului se pot regăsi în natura umană, credința că lupta reprezintă un aspect inevitabil al vieții internaționale se armonizează cu tradiția tragică a realismului. Morgenthau admitea cu ușurință că imaginea sa era una pesimistă. Mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politic le au asupra țării și a compatrioților săi, și „sunt, într-adevăr, de condamnat cei care, în disprețul lor moralist pentru legile politicii, pun în primejdie interesele cetățenilor a căror responsabilitate o poartă”12. În consecință, „nu poate exista moralitate politică fără prudență, adică fără a lua în calcul efectele politice ale acțiunilor aparent morale”, și „nu există alt etalon pentru acțiune și pentru judecata intelectuală sau morală, aplicabil unei mari națiuni decât interesul național”13. Când Morgenthau a întrevăzut
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
există alt etalon pentru acțiune și pentru judecata intelectuală sau morală, aplicabil unei mari națiuni decât interesul național”13. Când Morgenthau a întrevăzut „un adevăr profund și neglijat ascuns în aforismul extrem al lui Hobbes potrivit căruia statul creează deopotrivă moralitatea și legea, și că nu poate exista nici moralitate, nici lege în afara statului”, el a părut, evident, profund amoral: „Între aceste două concepții ale politicii externe, interesul național și principiile morale, nu poate fi nici un compromis”14. Totuși, Morgenthau a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau morală, aplicabil unei mari națiuni decât interesul național”13. Când Morgenthau a întrevăzut „un adevăr profund și neglijat ascuns în aforismul extrem al lui Hobbes potrivit căruia statul creează deopotrivă moralitatea și legea, și că nu poate exista nici moralitate, nici lege în afara statului”, el a părut, evident, profund amoral: „Între aceste două concepții ale politicii externe, interesul național și principiile morale, nu poate fi nici un compromis”14. Totuși, Morgenthau a căutat un compromis între cele două. și a făcut
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care ar fi utili dacă singurul criteriu ar fi acumularea de putere - să fie aproape de negândit ca atare. Valorile morale sunt limitate, în sensul că nu elimină conflictul și autoafirmarea, ci doar le moderează. Când Morgenthau considera o „cerință a moralității politice” ca „interesul național al unui stat conștient nu numai de propriul interes, dar și de al celorlalte să fie definit în modalități compatibile cu al ultimelor”, el nega în special „presupunerea că urmărirea conștientă la toate nivelurile a propriului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și de interese și emoții, pe de altă parte... Renașterea războaielor religioase sub forma conflictelor dintre ideologii politice, cu tortura, pedepsele și exterminarea opozanților, ne dau o idee clară despre măsura în care s-au transformat vremurile noastre 38. În timp ce moralitatea și raționalitatea scădeau în importanță, simpla, nuda luptă pentru putere părea să ia amploare; în acest sens, relațiile internaționale deveneau din ce în ce mai deschis „politice” și, implicit, lipsite de milă. La începutul anului 1939, Morgenthau rezuma tendințele epocii postbelice și prevedea noul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]