19,563 matches
-
rezervă evenimentul acesta; însă, făcând cu totul abstracție de la realizarea dubioasă a retragerii dorite de marele concelar, voința sa, esprimată și repețită pîn-acum în două rânduri în mod formal și oficial, ne dovedește că evenimente grave cată s-o fi motivat. Deși nu ne simțim în stare a dezvăli adevăratele cauze ale acestei demisii, totuși o enumerare pur și simplu a evenimentelor ce se petrec paralel cu acesta ne va da de nu cheia, cel puțin mai multe elemente de înțelegere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Și ce mai model de administrație cată să fi domnind în ele cu această fenomenală stabilitate a personalului. [ 29 martie 1880] [""NORDDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG", ORGANUL DE CĂPETENIE... "] "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", organul de căpetenie al prințului Bismarck, discută votul care a motivat faimoasa demisie. Șasesprezece state mici erau reprezentate de către doi membri numai din Consiliul Federal. Foaia dovedește neajunsurile ce rezultă din împrejurarea că statele mici au dreptul de-a da prin delegațiune voturile lor altor state federale, deci consideră ca o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reproducem aceste repetative protestări ale d-lui V. Boerescu e că-i admirăm temperamentul. În ședința Senatului de la 22 noiemvrie 1877 tot fericitul temperament și convingerile d-lui Boerescu l-a făcut să țină un foarte lung discurs spre a motiva proiectul de răspuns al opoziției la mesajul tronului și în care zicea: M-am consultat cu mai mulți amici din partida conservatoare. care se poate afla în minoritate aici în Senat, însă care este în mare majoritate în țară. Autorizat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în zadar în fine d. I. Brătianu însuși a declarat {EminescuOpXI 137} în ședința de la 10 aprilie a Senatului "că-i pare rău că espunerea de motive privitoare la acest deficit a intrat în detaliuri și a venit nu să motiveze, ci să determine cari sânt acele deficite și pe care exercițiu îl privesc, nefiind aceasta treaba Senatului, ci a Curții de Compturi și că numai Curtea are să hotărască pe care exercițiu îl privește acel deficit, nu Camera și Senatul"; cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se rumpe din nou. Nenorocirea a-nceput cu ministrul de justiție și cu cel de la război. Cel dentîi a trebuit să lase a trece asupră-și o sumă, de dimisii; toți magistrații din Iași și-au dat en bloc demisiile, motivând hotărârea lor. Cauzele acestor multiple demisiuni trebuie să le căutăm în atitudinea majorității, care nu m-ai vrea fuziune; ne temem că va degenera în confuziune. Câteva zile înaintea crizei majoritatea ținuse o reuniune, după care i s-a votat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cătră tron la 15 fevruarie 1863, amendament primit pe atunci de aproape unanimitatea Adunării; am reprodus asemenea discursul d-lui Crețulescu. Acest discurs cuprinde într-o formă amplă și științifică toate motivele câte le-a citat prințul pentru a-și motiva trecerea sa în partidul roșu. Oare această trecere nu s-ar fi putut opera de atunci chiar? Căci într-acea Adunare era față și prințul Dim. Ghica, și d-nii Rosetti-Brătianu, și alți patrioți. Iată deci adevărata epocă în care prințul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-adevăr de natura a descuraja pe șeful cabinetului. Iată două luni de când criza ministerială E deschisă în mod oficial prin demisia d-lui Cogălniceanu, dată în împrejurări cari imprimau remanierii cabinetului un caracter incontestabil de urgență Demisia aceasta era motivată într-adevăr prin o interpelație pe care unul din șefii majorității, d. Fleva, viceprezident al Camerei, o adresase {EminescuOpXI 221} prezidentului Consiliului pentru a exprima dorința acestei majorități de-a vedea cabinetul reconstituit cât de curând, dar așa încît să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o retragere generală s-ar afla în paragrafii unor alte legiuiri, mai voluminoase, cari reglementează laturea umbrei sociale, circumscriind-o în anume institute cinstite unde onorile militare se fac cu arma încărcată. Dar paragrafi constituționali de drept public? Aceștia să motiveze retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în țara ingenuităților! Dreptul public (cu factorii lui esențiali) stă rece și nepăsător în fața desfrâului patriotic ca o statuă de marmură în mijlocul unui teatru de farse. În afară de zidurile acestui {EminescuOpXI 370
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pretinsele agitații ale Prusiei și ale Rusiei în Moldo-Valahia. Într-un discurs ținut înaintea comisiei militare a Reichstagului cancelariul c. r. a încercat a dovedi necesitatea de-a se ridica efectivul armatei austriace la 800 000 de oameni și a motivat urcarea cu pericolul "arsenalului romîn"; o colecție ulterioară de documente oficiale cuprindea cele mai grele învinovățiri contra ministrului Brătianu. Aceste agitații, întărite prin continua lucrare a opiniei publice, nu rămaseră fără efect. În Paris ca și în Londra, dar mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poezie i se dă cânelui sfatul să treacă granița cu coada-ntre picioare. Și celelalte publicații ale acestui domn sânt de același soi. Trebuie să cerem scuze cititorilor "Gazetei generale" că pomenim asemenea lucruri, dar citarea lor va fi numaidecât motivată prin următoarea indicație: după retragerea lui Catargiu, acest d. Orășanu a fost propus de ministerul Brătianu să fie decorat și-ntr-adevăr numele său strălucește în "Monitorul oficial" cu medalia Bene-merenti pentru meritele sale literare. Între ofițerii cari, la 1866, a luat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de a duce la bun sfârșit un lucru. Toți germenii lui: „nu ești în stare de nimic; nu mai visa; tot ce spui sunt doar prostii; nu ai să reușești niciodată; tot ce faci e în zadar”, nu ne vor motiva copilul să facă mai mult ci din contră îl vor rata, îl vor schilodi mental, îi vor distruge încrederea în forțele proprii. Părinții vor da vina întotdeauna pe copii, vor invoca standardul ridicat de viață de care aceștia se bucură
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
cu mulți dintre ei nu mai avem nici un punct comun de discuție. Trebuie să privim în viitor la oamenii de care avem nevoie și să ne mutăm atenția de la oamenii trebuie să rămână în urmă, acei oameni care nu ne motivează să mergem înainte, oamenii care nu ne învață nimic nou, nu ne ajută să evoluăm. Fiecare om își știe interesul și fiecare om merge pe drumul său. Un alt pas este acela de a fructifica toate oportunitățile care se ivesc
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
mai largă, devenind mai eficienți și mai competitivi. Vom SIMȚI în interiorul nostru cum încrederea în forțele proprii crește pe zi ce trece, vom stăpâni subiectele pe care le discutăm și vom fi mai apreciați. Toate acesta ar trebui să ne motiveze să mergem mai departe pe drumul dezvoltării personale și al însușirii tehnicilor de citire rapidă și învățare accelerată. În secolul nostru informația reprezintă cel mai important activ iar cine o deține are cele mai mari șanse de câștig.
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2988]
-
acei ochi ce "scânteie-n afară". Imaginea are ceva derutant, aproape "vampirică" spune cercetătoarea Svetlana Paleologu-Matta în Jurnal hermeneutic (POESIS, nr. 6-7-8, 1994): "frumusețea eroului în diverse ipostaze sperie", nu atrage, nu liniștește. (Exemple: Luceafărul, Arald, Sarmis nebunul etc.). Ea motivează această imagine printr-un gând pascalian: omul este un "monstru incomprehensibil" (Pensees), pentru că dependent fiind, prea mult dorește, dincolo de ce i-a fost dat. Dar aceste însemne malefice ale unor personaje ne pot duce cu gândul la demonologia lui Maxim
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
referitoare la calitate. În opinia sa, pentru realizarea calității se impune respectarea a patru principii de bază: * Asigurarea conformității cu cerințele (conformance to requirements). Stabilirea cerințelor revine conducerii întreprinderii care trebuie să asigure condițiile necesare pentru ca lucrătorii să le realizeze, motivându-i în acest scop, material și moral. * Asigurarea calității prin prevenire și nu prin control. * Promovarea conceptului “zero defecte”. Crosby consideră că nu putem opera cu niveluri acceptabile ale calității, plecând de la premisa greșită că non-calitatea este inevitabilă. Singurul nivel
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
dezvoltă ideea că esența unui grup ține de interdependența dintre membri, iar modificările la nivel 44 individual sau de subgrup produc modificări la nivelul altui membru al grupului, sau al altui subgrup; o anumită stare de tensiune intrinsecă în cadrul grupului motivează dinamica spre realizarea scopurilor comune urmărite. Morton Deutsch (1949) a valorificat teoria interdependenței sociale din perspectiva cooperării și competiției, abordarea găsindu-și numeroase aplicații în educație, ca și în domeniul resurselor umane din mediile economice. Toate aceste teorii evidențiază atât
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
greutăți deosebite am întâmpinat însă la profilul „estetica și igiena corpului omenesc”, unde cu greu am putut convinge conducerile câtorva unități de profil să accepte elevi practicanți. Refuzul de a permite elevilor efectuarea orelor de practică în unitățile lor, era motivat la fel de toți patronii: „fiecare elev cu o investiție minimă și cu puțin talent, peste doi ani îmi poate face concurență”. Din această cauză în anii următori am fost nevoiți să renunțăm la profilul „estetica și igiena corpului omenesc”. Cu toate
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
în urmă, aprobarea în planul de școlarizare și a claselor de gimnaziu. Cu toată opoziția cadrelor didactice de la Liceul Economic „N. Iorga”, care prevedeau un exod al absolvenților claselor a IV-a spre liceu, I.S.J. Iași nu a înțeles și, motivând dreptul fiecărei școli de a-și stabili oferta, a aprobat funcționarea claselor de gimnaziu în cadrul acestei instituții. Snobismul unor părinți ai absolvenților claselor a IV-a de la Liceul Economic „N. Iorga” face ca aceștia să rămână indiferenți față de oferta școlii
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
într-un fel de costumație aparte, foarte sobră, extrem de afabili, în "interesul" lor de a cunoaște lume. Îi observasem și pe stradă, dîndu-mi seama că dorința lor de a sta de vorbă (într-o românească proaspăt învățată), cu ieșenii, era motivată aveam s-o știu chiar de la ei de misiunea spirituală în care se aflau. Nu voi divulga această misiune, rimînd de altfel cu hormonii viteziștilor, nici nu are importanță din unghiul celor notate acum, aici. Ceea ce mi-a plăcut foarte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altele și observația ce se dorește, pe cît de subtilă exegetic, pe atît de gravă în consecințe: o foarte mediatizată analistă atrage atenția urii femeilor față de opera unor moderni ca Picasso sau Kooning. Ură pur și simplu. Nemotivată. Renoir însă, motivat de data asta, ar păcătui prin faptul că le sentimentalizează insipid pe femei, iar Degas le ia în posesie cu o superioritate rece. Aceștia, și alții încă, ar comite implicit "o agresiune împotriva realității și autonomiei feminine". Ca să vezi! La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în care îmi voi vedea Ușile puse pe perete acolo, în palatul acela atît de visat. Uși celebre, Uși umile, așa se numea, poate vă mai amintiți, expoziția mea din 1995, de la Cupola. Celebrînd un Iași inconfundabil. Îngăduiți-mi sentimental motivat să reproduc doar cîteva rînduri din pliantul încă ud tipografic: "... pe ușile acestor faimoase zidiri, am intrat adesea, urmînd pașii atîtor figuri mitice sau doar anonime din veac. Descoperind sau imaginînd interioare de taină. Ideea care m-a acaparat brusc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șansă rară peste un Cămăruț, un Craiu, un Popa, un Agafiței, un Hîrtopeanu, ieșiți incognito... la peisaj, cum un pic argotic-artizanal se numea pe-atunci vitalul act al instalării șevaletului în natură. Nu e de omis, desigur, hedonismul comod care motiva întrucîtva acest gen de peisaj. Era, fără doar și poate, mai lesne(a) să te așezi pe trepied și să începi să pictezi ce deja îți decupaseși din ce vedeai. Nici vorbă, compoziția, ca gen autonom, îți punea alte probleme
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin antenele sale externe, n-ar ști cum să o gestioneze în beneficiu-i. E maladie veche, această văicăreală a unei literaturi care, complexată, nu a fost în stare și s-a tot zbătut (nu se știe însă cît de motivat) să-și adjudece barem un Nobel, cum au făcut-o, oho, mult mai nejustificat, nu-i așa?, vecinii răsăriteni. Dacă în cazul unui băgăreț Sorescu, eșecul își are totală acoperire din unghiul academiei suedeze, în cel al lui Blaga, numai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a ambasadelor noastre. Dacă e ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne motivăm frivolitatea! (Să ne-o motivăm, dar și să ne-o salvăm. Pentru că oricît am ține să nu fim considerați frivoli, undeva, în țesuturile adînci ale alcătuirii noastre cît de nobilă o fi ea stă pitită fărîma de înclinație spre ușurătate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne motivăm frivolitatea! (Să ne-o motivăm, dar și să ne-o salvăm. Pentru că oricît am ține să nu fim considerați frivoli, undeva, în țesuturile adînci ale alcătuirii noastre cît de nobilă o fi ea stă pitită fărîma de înclinație spre ușurătate și bagatelă. Nu neapărat blamabilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]