3,916 matches
-
încă din anii ’70, metodă care recunoaște atât importanța atitudinii competitive, cât și a celei cooperative în procesul de învățare (cursanții trebuie să împărtășească cu cei din grupul lor propriul efort de învățare). 2.10. Metoda mozaiculuitc "2.10. Metoda mozaicului" C.F. Herreid vorbește despre cercetările lui Harold Aarons în domeniul învățării prin cooperare, acest autor fiind cel care a propus numele de mozaic (jigsaw) pentru metoda în cauză. Metoda se bazează pe un principiu relativ simplu: fiecare dintre grupurile de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
împărtășească cu cei din grupul lor propriul efort de învățare). 2.10. Metoda mozaiculuitc "2.10. Metoda mozaicului" C.F. Herreid vorbește despre cercetările lui Harold Aarons în domeniul învățării prin cooperare, acest autor fiind cel care a propus numele de mozaic (jigsaw) pentru metoda în cauză. Metoda se bazează pe un principiu relativ simplu: fiecare dintre grupurile de studiu primește o parte specifică a unei probleme pe care trebuie să o trateze din punctul de vedere propriu. Pentru ca acest lucru să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
problema). Așa se constituie „mozaicul”, din părți ale aceleiași probleme care trebuie, printr-un efort al noilor grupuri constituite, să se armonizeze și să funcționeze ca un întreg. În literatura de specialitate s-au observat și variații, astfel că metoda mozaicului poate fi desfășurată pe următorii pași: a) selectarea abilităților sociale pe care cursanții trebuie să le practice (cum ar fi, spre exemplu, abilitățile manageriale); b) cursanții vor fi organizați în grupuri de trei până la cinci persoane; c) se vor distribui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
însuși un mare volum de cunoștințe” (Cerghit, 1997, p. 147). În același timp, tehnica lecturii sprijină în sensul unei instruiri individualizate; mai mult, se poate observa că multe dintre celelalte metode se bazează pe tehnica lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
loc tot atât de important ca și moștenirea livrescă. Acolo unde cunoștințele se termină, se exploatează mitul, după cum mitul însuși este îmbogățit și completat cu situații din lumea înconjurătoare. Și într-un caz, și în celălalt, încărcătura simbolică rămâne neatinsă. În acest mozaic copleșitor, cu ambivalențe, migrații de sensuri și răsturnări semantice neașteptate, este aproape imposibil a mai discerne limita dintre real și fantastic"70. Prin urmare, ceea ce trebuie s reținem de aici este, în primul rând, faptul că exista o serioasă asimilare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
3.3. Două modele ale monumentalizării / 122 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea interiorității / 165 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna / 170 4.3. O arheologie a pasiunilor colective (II): zelul național / 180 4.4. Fabrica de biografii. Cele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au infiltrat percepțiile estetice, inspirând o viziune a forțelor creatoare. Și în acest sens, temele arheologiei au funcționat ca o resursă de reflecție și de reprezentare, oferindu-se pentru utilizări și extrapolări în afara câmpului strict disciplinar. 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele Ceea ce sare imediat în ochi în textele critice din jurul anilor 1860-1870 e frecvența cu care se invocă metafore ale lumii materiale pentru reprezentarea obectelor literare. Imaginația minerală domină discursul critic. Pietrele și metalele, prețioase sau nu, uzate sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
univers de reprezentări însă nu e singura sursă. Orfevreria, lucrurile prețioase, micro-formațiunile naturale sau meșteșugărești sunt mobilizate constant în imaginarea obiectelor literare. Poezia ca "mărgăritar", cuvintele ca "geme nestemate" sau ca "grăunțe de aur"103, culegerile de texte diverse ca "mozaic"104 țin de doxa momentului și se întâlnesc pretutindeni, ca un loc evident al reprezentării literaturii. Ce voiau aceste metafore să spună? O să iau un exemplu în care figurile materialiste ale literaturii sunt dezvoltate și "filate" în așa fel încât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răpitoare, cum are soarele razele sale; cugetarea, simțământul, forma au fiecare frumusețile lor dintr-o altă lume"105. Scriitorul își închipuie varietatea ansamblului sub forma unui dispozitiv ce ține de tehnica imaginii, caleidoscopul, un fel de substitut mai modern al mozaicului: "daleoscop ce se înturnă neîncetat"106. Însă lucrul cel mai interesant în această tentativă de a traduce experiența estetică a antologiei lui Alecsandri e dublarea codului metaforic. Pe lângă reprezentările geologice ale varietății, Bolintineanu introduce și o serie de reprezentări vegetale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucrul cel mai interesant în această tentativă de a traduce experiența estetică a antologiei lui Alecsandri e dublarea codului metaforic. Pe lângă reprezentările geologice ale varietății, Bolintineanu introduce și o serie de reprezentări vegetale. Printr-un soi de bifurcare a imaginilor, mozaicul e "concurat" de buchet: "buchet răpitor, cu miriade de colori și parfume"107. Această dublare a metaforei centrale e justificată de integrarea factorului temporal. Bolintineanu se străduiește să reprezinte nu numai materia și posibilitățile combinatorice, ci și efectul timpului asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suntem în interiorul aceluiași univers de reprezentări figurate, care pe unii îi ajută să se extazieze în fața bogăției corpusului folcloric, iar pe alții să se amuze cu rezultatele unei combinatorici textuale și cu efectele ei destructive. "Peticeala" e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face de fapt Hasdeu? Decupează fragmente din textele lui Bolintineanu pe care le deturnează. De pildă, versurile " Pe când se vestește noaptea jumătate,/ La castel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puritate, în detașarea de interese și de contexte, face din reprezentările formei un vehicul al gratuității estetice. În acest sens, trebuie observat faptul că un imaginar arheologic paralel celui dezvoltat în cultura română avea să infuzeze parnasianismul în Franța: figura mozaicului, cea care îl ajuta pe Bolintineanu să își transcrie experiența estetică, îi folosea și lui Teophile Gautier 126. Întrebarea pe care nu pot să nu mi-o pun: de ce această atenție la materialitate nu a devenit suportul autonomizării câmpului literar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
își gândească raportul cu literatura. Și aici cred că putem specula asupra unei a doua explicații. La o analiză mai profundă, ceea ce a "ratat" "monumentalizarea", spre deosebire de regimul "singularizării" a fost chiar energia naționalistă. Mi se pare semnificativ faptul că metafora "mozaicului" apare într-un articol al lui Cezar Bolliac din 1858, intitulat "Mozaicul social", unde e folosită pentru reprezentarea dezagregării societății românești, împărțită într-o puzderie de clase, pături și privilegii sociale. Figura mozaicului îl ajută pe Bolliac să conceapă eterogenitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei a doua explicații. La o analiză mai profundă, ceea ce a "ratat" "monumentalizarea", spre deosebire de regimul "singularizării" a fost chiar energia naționalistă. Mi se pare semnificativ faptul că metafora "mozaicului" apare într-un articol al lui Cezar Bolliac din 1858, intitulat "Mozaicul social", unde e folosită pentru reprezentarea dezagregării societății românești, împărțită într-o puzderie de clase, pături și privilegii sociale. Figura mozaicului îl ajută pe Bolliac să conceapă eterogenitatea, defocalizarea, dispersia - adică tocmai opusul concentrării voinței populare pe care o proiecta
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mi se pare semnificativ faptul că metafora "mozaicului" apare într-un articol al lui Cezar Bolliac din 1858, intitulat "Mozaicul social", unde e folosită pentru reprezentarea dezagregării societății românești, împărțită într-o puzderie de clase, pături și privilegii sociale. Figura mozaicului îl ajută pe Bolliac să conceapă eterogenitatea, defocalizarea, dispersia - adică tocmai opusul concentrării voinței populare pe care o proiecta gândirea revoluționară la 1848: Spre a diseca însă această societate atât de bălțată și a examina fiecare din părticelile ce compun
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ajută pe Bolliac să conceapă eterogenitatea, defocalizarea, dispersia - adică tocmai opusul concentrării voinței populare pe care o proiecta gândirea revoluționară la 1848: Spre a diseca însă această societate atât de bălțată și a examina fiecare din părticelile ce compun ast mozaic social, trebuie meditare [...]. Aceste șaptesprezece părți de naturi și calități diverse către societate, de corp către corp și de individ către individ, după căderile fiecăria bresle, fiecăria clas din breaslă, fiecăruia rang din clasă și fiecăruia individ din rang, compun
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
social, trebuie meditare [...]. Aceste șaptesprezece părți de naturi și calități diverse către societate, de corp către corp și de individ către individ, după căderile fiecăria bresle, fiecăria clas din breaslă, fiecăruia rang din clasă și fiecăruia individ din rang, compun mozaicul social ce analizez, căruia n-am putut găsi un nume mai propriu 127. Anticipând teza următorului capitol, aș remarca faptul că în cultura română ideile despre autonomia esteticului vor prelungi elanul revoluționar. Figura epurată a chemării literare, dedicația exclusivă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aur, geme nestimate [...] reîntoarcerea formelor, cuvintelor și espresiunilor învechite" (Aron Densușianu, "Starea criticei literarie la români" (1868), în Cercetări literare, ediție îngrijită de Georgeta Antonescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 44). 104 Cum e de pildă cartea lui V.A. Urechia, Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854. 105 D. Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", în Opere, X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1988, p. 160. 106 Ibidem, p. 161. 107 Ibidem. 108
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ibidem, p. 39. 126 Despre circulația imaginarului arheologic în mediile parnasiene v. Martine Lavaud, ""La Plume et la Pierre": l'écrivain et le modèle archéologique au XIXe siècle (roman/critique littéraire)", Anabases, 2006, nr. 3, pp. 235-237. 127 Cezar Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 134-135. E de notat faptul că metafora mozaicului a funcționat mult mai bine pentru reprezentarea unei alte conjuncturi istorice, aceea a Unirii. Eterogenitatea teritorială, ireductibilă și ne-unificabilă în natura ei, se lăsa mult mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
La Plume et la Pierre": l'écrivain et le modèle archéologique au XIXe siècle (roman/critique littéraire)", Anabases, 2006, nr. 3, pp. 235-237. 127 Cezar Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 134-135. E de notat faptul că metafora mozaicului a funcționat mult mai bine pentru reprezentarea unei alte conjuncturi istorice, aceea a Unirii. Eterogenitatea teritorială, ireductibilă și ne-unificabilă în natura ei, se lăsa mult mai bine modelată prin această figură: "unirea cea mare, de realizat de acum înainte între
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cea mare, de realizat de acum înainte între toate pâraiele, ce trebuie să se verse în oceanul românesc, între toate acordurile, fără cari nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian!" (B.P. Hasdeu, "Unirea" (1867), în Opere, III, p. 777. 1 Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc, Tom IV, pars 1, Editura Cărților Școlare, Viena, 1864, p. 104. 2 Titu Maiorescu, "Observări polemice" (1868), în Opere, I, ediție îngrijită de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I, pp. 112-113. 82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem, pp. 136-137. 84 Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traficului de droguri, mărfuri, crimă organizată, extremism politic și etnic, fundamentalism religios, terorism internațional etc. Conform teoreticienilor se pot identifica trei categorii de zone de crize: zone anacronice (sau tradiționale), zone de crize induse, zone de crize aleatorii (sau în mozaic).201 Toate aceste zone sunt periculoase și generează numeroase amenințări, însă cele mai complicate sunt zonele de crize aleatorii sau în mozaic; crizele cronice sunt vizibile de multă vreme și chiar dacă nu sunt soluționate acestea pot fi, într-o formă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de zone de crize: zone anacronice (sau tradiționale), zone de crize induse, zone de crize aleatorii (sau în mozaic).201 Toate aceste zone sunt periculoase și generează numeroase amenințări, însă cele mai complicate sunt zonele de crize aleatorii sau în mozaic; crizele cronice sunt vizibile de multă vreme și chiar dacă nu sunt soluționate acestea pot fi, într-o formă sau alta, controlate sau supravegheate; crizele induse depind de cele cronice sau de ciocnirea unor cercuri de interese și pot pune comunitatea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nu sunt soluționate acestea pot fi, într-o formă sau alta, controlate sau supravegheate; crizele induse depind de cele cronice sau de ciocnirea unor cercuri de interese și pot pune comunitatea internațională în fața unor grave pericole; crizele aleatorii (sau în mozaic) sunt generate de cauze complexe, de cele mai multe ori izbucnind din cauza unor acumulări de contradicții care agravează situația regională sau internă și produc izbucniri sau reacții violente; alte crize pot fi determinate de intensificarea acțiunilor teroriste, de multiplicarea decalajelor și amenințărilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]