3,264 matches
-
vest. La interior se constată existența a două etape distincte de pictură. Peste cea realizată în anul 1782 de Iosif Zugravul, realizatorul ansamblurilor murale arădene de la Șoimuș-Buceava și Mădrigești, s-a suprapus în 1810, aproape în totalitate, un nou decor mural, datorat meșterilor Ioan din Poiana Sibiului și Mihai Borșoș; icoanele din pronaos, atribuite lui Constantin Zugravul din Rișca, sunt contemporane primei etape. Dată fiind extinderea satului, este posibil ca în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea să se
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
Alba n.n.], Gligorie Costan, care au agiutat cu 100 de zloți, bani de argint, și cealaltă cheltuială obștea satului, la anul Domnului 1845, avgust 15 zile“; textul era întregit de inscripția laturii nordice a absidei, în care figura autorul ansamblului mural și ucenicii care l-au ajutat: “S-au zugrăvit de Silaghi de la Abrud cu fiii ... Izidor și Adamovici, Isir și Marc, Iogi de la Cluj, la anu 1845.“ Icoanele împărătești, executate în secolul al XVIII-lea, au fost reînnoite în 1858
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
nu au existat inițial nici țâțâni de fier, nici ferestre de sticlă, nici clopot, acestea fiind în vechime prea scumpe și de aceea înlocuite cu lemn. La toate acestea se pot adăuga arhitectura armonioasă și deosebit de sculpturală a construcției, pictura murală bine păstrată pe iconostas și în altar și nu mai puțin colecția de icoane vechi. "Sfânta beserecă cea bătrână în Susani" face parte din seria de lucrări al meșterului de biserici Gozdă, semnat pe portalul de la Budești Josani în 1643
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
de lemn din Maramureș, în studii de ansamblu, semnate de Ioan Bârlea , Tit Bud, Victor Brătulescu , I. D. Ștefănescu și Marius Porumb . În acestea au fost prezentate câteva din trăsăturile ei caracteristice, date istorice, inscripții, o parte din icoane și pictura murală. Un studiu monografic mai detaliat i-a fost dedicat de Aurel Bongiu în 1970 în urma lucrărilor de reparații. El are meritul de a-l fi identificat pentru prima dată pe pictorul zugrav itinerant Alexandru Ponehalschi, autorul tâmplei iconostasului. Aurel Bongiu
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
murit mai înainte ca mormântul să fi fost terminat motiv pentru care a fost transformată în cameră mortuară o încăpere a complexului. În secolul al V-lea, mormântul a fost trans format în biserică producându-i pierderi însemnate ale frescelor murale. Pe pereții mormântului sunt prezente texte ale “Litaniei Soarelui”, ale “Cărții cavernelor” (este vorba de cea mai veche versiune cunoscută), ale “Cărții porților”, și pasaje din “Cartea morților” printre care așa zisa “Confesiune negativă”. Sarcofagul, în formă de cartuș, este
KV2 () [Corola-website/Science/314057_a_315386]
-
de lemn a decăzut după construirea între anii 1929-1939 în centrul satului a unei biserici de piatră, cu același hram. Între anii 1972-1973, biserica-monument istoric a fost restaurată la inițiativa mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei. Biserica are pictură murală. În apropiere de biserică, se află și un turn clopotniță din lemn. În anul 2001 a fost zidit un lumânărar în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II. În curtea bisericii se află
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
de Jean Cocteau. Pleacă la Roma împreună cu corpul de balet și se îndrăgostește de dansatoarea Olga Koklova, cu care se căsătorește în vara anului 1918. În timpul călătoriei în Italia, vizitează orașul Napoli și vechile ruine de la Pompei, unde admiră picturile murale romane. Picasso reintroduce stilul compozițiilor figurative, reprezentate naturalist, cu contraste de lumină și umbră. Desenul elegant se limitează uneori doar la reprezentarea contururilor corpurilor de femei sau copii ("Nud șezând", 1923). Coloritul amintește de perioada "roză" ("Arlechin cu mâinile împreunate
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
1958, Bourges) este un pictor francez. Provenind dintr-o familie din Franche-Comté a cărei descendență coboară până în secolul XVI la Otto Van Veen (maestrul lui Rubens), începe să deseneze de la o vârstă fragedă, angajându-se ulterior în pictură : tablouri, pictură murală (frescă), decoruri de teatru. Talentul îi este recunoscut în 1993, când l'Institut d’études supérieures des arts din Paris îi acordă un premiu pentru lucrarea "Laisse-moi", achiziționată de către Ministerul Finanțelor pentru decorarea centrului administrativ din Bobigny. În prezent trăiește
Arnaud Courlet de Vregille () [Corola-website/Science/335918_a_337247]
-
strană arhierească precum și tabloul ctitorilor pictat în ulei pe pânză. Biserica are formă de navă (corabie). Acoperișul este în formă de șarpantă învelit cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale, dispuși simetric, deasupra cărora se află un brâu alcătuit din mai multe linii drepte. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu mural, dințat la bază. Biserica are trei ferestre: câte una pe fiecare parte a naosului și una pe
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale, dispuși simetric, deasupra cărora se află un brâu alcătuit din mai multe linii drepte. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu mural, dințat la bază. Biserica are trei ferestre: câte una pe fiecare parte a naosului și una pe absida altarului. De o parte și de alta a ferestrelor de pe pereții exteriori ai naosului se află câte două ferestre oarbe terminate la
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
feroviară austro-belgiană, Hoffmann a primit comanda de a construi Palais Stoclet din Bruxelles, între anii 1905 și 1911, pentru bogatul bancher și industriaș feroviar Adolphe Stoclet. Această capodoperă a "stilului secesionist", a fost un exemplu de "Gesamtkunstwerk", plin cu picturi murale realizate în sala de mese de Klimt și cu patru sculpturi de cupru realizate pe turn de Franz Metzner. În 1907, Hoffmann a fost co-fondator al "Deutscher Werkbund", iar în 1912 a companiei "Österreichischer Werkbund". După al Doilea Război Mondial
Josef Hoffmann () [Corola-website/Science/336247_a_337576]
-
brâu undat de argint. În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint, privind din față. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ungureni, una din cele mai mari comune din județul Botoșani, este situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia. Așezată la întretăierea căii ferate Iași-Dorohoi
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
a mozaicului este dovedită și de reușita creării iluziei realității ("trompe l'œil"). Exemplificări: Locul de naștere al hinduismului, jainismului și budismului, India antică găzduiește manifestări artistice caracterizate prin puternice influențe religioase. Astfel, sculpturile concurează în reprezentarea lui Buddha, picturile murale reprezintă personaje pline de vitalitate, iar lăcașele de cult erau supraetajate, imitau munții și erau bogat ornamentate cu sculpturi, cele mai reprezentative fiind templele de la Mamallapuram și Ellura. Arta Indiei antice a evoluat de-a lungul a mai multor perioade
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
iar în multe regiuni ceremoniile religioase se desfășurau în limbi străine, se propovăduia pentru înălțare spirituală prin imagini, muzică, sculpturi, mozaicuri și arhitectură. Fiecare cultură și-a dezvoltat stiluri artistice, muzicale și literare proprii. Bisericile bizantine erau decorate cu mozaicuri murale și icoane. În mănăstirile europene, călugării petreceau multe ore copiind de mână cărțile, împodobind majusculele din texte și chenarele paginilor cu modele migăloase. Musulmanii se specializaseră în caligrafie și în ornamentarea clădirilor cu modele geometrice complicate. În Asia, budiștii pictau
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
budiștii pictau scene din viața lui Buddha. Sub dinastiile Tang și Song, chinezii au pictat și au sculptat în stiluri noi de artă peisagistică și naturalistă și fabricau obiecte din porțelan fin. În Mexic, manuscrisele, sculpturile în piatră și picturile murale făceau parte din cotidian. Spre sfârșitul Evului Mediu, creativitatea artistică era în floare. Artele plastice și muzica medievală progresaseră, iar stilurile și tehnicile deveneau tot mai rafinate. Existau instituții mai importante, ca Biserica, de pildă, unde operele erau necesare, iar
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
a artei Imperiului Roman de Răsărit, arta bizantină este dedicată, în primul rând, cultului religios creștin și -a dezvoltat un stil artistic propriu. Picturile sacre ale sfinților, numite icoane, au fost realizate respectând un anumit canon de reguli. Splendidele mozaicuri murale, care îi înfățișau pe sfinți alături de suverani, sunt o demonstrație impresionantă de artă bizantină. Aceste mozaicuri nu erau menite să portretizeze cu exactitate persoanele. Ele reprezentau măreția și caracterul sublim al personajelor, având un aer de parcă erau în ceruri. Bizanțul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
artiștii secolului XIV, ca Duccio di Buoninsegna și Giotto di Bondone, precursorii renașterii, care le-au oferit lucrărilor lor mai multă naturalețe și individualitate, de la zugrăvirea vesmintelor și chipurilor la peisajele în locul fundalelor aurii tradiționale. Picturile pe lemn, în contrast cu cele murale, erau folosite mai ales la altare și la lucrările devoționale. Bisericile gotice aveau puțin spațiu pentru picturile murale, cu excepția coloanelor și bolților. De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu vitralii. S-au remarcat frescele lui Giotto în Assisi și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
lor mai multă naturalețe și individualitate, de la zugrăvirea vesmintelor și chipurilor la peisajele în locul fundalelor aurii tradiționale. Picturile pe lemn, în contrast cu cele murale, erau folosite mai ales la altare și la lucrările devoționale. Bisericile gotice aveau puțin spațiu pentru picturile murale, cu excepția coloanelor și bolților. De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu vitralii. S-au remarcat frescele lui Giotto în Assisi și Florența și picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti în Palazzo Publico din Siena. Spre deosebire de acesta, construcțiile nu mai
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
ales la altare și la lucrările devoționale. Bisericile gotice aveau puțin spațiu pentru picturile murale, cu excepția coloanelor și bolților. De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu vitralii. S-au remarcat frescele lui Giotto în Assisi și Florența și picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti în Palazzo Publico din Siena. Spre deosebire de acesta, construcțiile nu mai sunt greoaie, întunecoase, ci înalte, zvelte, cu interiorul bine iluminat. Printre noile elemente introduse în arhitectură se situează: bolta pe ogive (nu pe arce semicirculare), arcul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
de aur; la baza turnului se află un leu rampant orientat spre dreapta, ieșind din zidul cetății, totul de aur. În câmp de azur se află o sabie de argint, cu mânerul în jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Compoziția heraldică reprezintă tradiția istorică locală ce se leagă de familia Kretzulescu, vechi boieri din Țara Românească. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
află o sabie de argint, cu mânerul în jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Compoziția heraldică reprezintă tradiția istorică locală ce se leagă de familia Kretzulescu, vechi boieri din Țara Românească. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
degradat fiind, în 1977, a fost refăcut, din lemn, cu foișor și coif alungit, acoperit cu șindrilă, ca întregul edificiu. Cu ocazia lucrărilor de restaurare, pe peretele nordic al absidei și naosului, au fost găsite câteva palide urme de pictură murală, iar în jurul bisericii mai multe morminte vechi. De acest lăcaș, de cult mai aparținea și un clopot, de mici dimnensiuni, spart, care are gravată pe el, în relief, cu litere latine și grecești, o inscripție, care cuprinde în ea și
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
și a fost redactată, mai întâi, sub domnia lui Caracalla (Marcus Aurelius "Antoninus"), apoi, în mod plauzibil, remodelat în epoca Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, întrucât este evocat Constantinopolul. A fost, fără îndoială, realizat pornind de la o hartă murală. Documentul cel mai cunoscut care a ajuns până la noi este Tabula Peutingeriana, sau Tabula Theodosiană. Este copia făcută de un călugăr alsacian în secolul al XIII-lea, a documentului realizat la începutul secolului al III-lea de Castorius. Acest document
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
1867 mai 13. În zilele domnitorului nostru Carlu întă[i] ... cu blagosloveniia preaosfințitului arhiepiscop Ghenadie, Argeș”". Structura vizibilă indică amploarea lucrărilor de renovare. Acestea au avut drept scop extinderea spre apus și îmbrăcarea în o cămașă de tencuială și pictură murală, care să dea impresia unei construcții de zid. O parte din pereții transversali au fost mutați sau înlocuiți din zidărie. Bolțile interioare și acoperișul au fost la rândul lor schimbate. Turnul și pridvorul de zid fac parte din elementele noi
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente: Metodologia de elaborare a proiectelor de stemă a fost stabilită de către
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]