73,760 matches
-
clopote ale catedralei, - cel mai mare avînd diametrul de doi metri. Aceasta s-a petrecut în anul 1985, în luna lui mai. Revin asupra episodului, copleșitor pentru mine atît de instructiv, și nu mă tem să fiu învinuit de repetiție... Murind Stalin în martie 1954, - povestea preotul Brenner, - autoritățile din Sebeș îi dăduseră dispoziție, chiar din ziua fatală, în care globul terestru își atîrnase pe meridianele lui zăbranice lungi de jale și de sfîrșit de lume, - să tragă ore în șir
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
de pe parcurs se năruie sub lovitura prematur simbolică a finalului: personajul principal, o kierkegaardiană autentică intoxicată din copilărie de "boala de moarte", a cărei disperare e atît de adîncă încît numai o sumbră cochetărie cu gîndul morții o poate vindeca, moare, în final, în împrejurări neclare. Flirtul lui Mélanie cu moartea e amețitor: personajul își găsește vlaga, puterea de a trăi, strict în proximitate maximă cu moartea. Își petrece timpul colecționînd scenarii de sinucidere: prin împușcare, otrăvire, spînzurare. Pistolul, ciuperci sălbatice
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
Pierre și fata, dansează împreună pe muzica de la un tranzistor, despărțiți fiind de gardul din sîrmă. Apropierea lor e reală și imaginară deopotrivă. Fata, năluca, e atît de aproape, și totuși inaccesibilă ca orice himeră: în cele din urmă, Pierre moare rănit într-un accident, urmîndu-și năluca în realitatea care o va ține pentru totdeauna ascunsă. Didacticismul enervant din "Refugiul Muguet", prezent și în "Cocoșul sălbatec", altă capodoperă ratată, constă în felul în care Tournier explică simbolistica intrigii și a personajelor
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
fel de ajutor / Când mai sunt măturător / Al străzii pe care stai / Plină zilnic de-ntâi Mai... / și ce fel de falnic timp / Când muncesc ca robu-n câmp, / Când ficatul mi-i distrus / De otrăvuri ce-ai adus; / Când ne mor copiii-n leagăn, / Iar tu cânți pe sub mesteacăn / și te bați cu pumnu-n piept / C-ai luptat și ai un drept... / Nu zic nu ai ars în foc, / Dar eu ce jucam ori joc?! Nu zic nu te-ai și
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
celui în care ne aflăm, marchează un sfîrșit. La prima vedere, ar fi vorba nu de sfîrșitul cenzurii, ci de moartea autocenzurii, aceea care te face să nu confunzi discursul public cu bancul de răspîntie. Dar dacă această autocenzură a murit, se naște întrebarea cine dă liber pe post unor producții de acest gen? Și mai ales în ce scop? Vrea cineva ca audiența cîștigată de un post sau de altul în privința seriozității mesajelor să se piardă în numele bancurilor de Revelion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
plec pe cărare, ostenit de tăcere, convins că-l voi regăsi fără lacrima și mîine aici și la anul, pînă în ziua cînd vor urca și alții la cimitir, să mă găsească pe mine". Destinul a vrut altfel. Fundoianu a murit, gazat, la 2 octombrie 1944, la Auschwitz (avea numai 46 de ani) și urma să n-a rămas într-un cimitir ci s-a risipit în fumul văzduhului. A comentat, desigur, iudaismul. Revelator e eseul Utopie și teritoriu, în care
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
abia trecuți de douăzeci de ani, ca Paul Goma și până la vârstnici de pește optzeci, ca G.T. Kirileanu. Nicolae Labis însuși, adolescentul genial, considerat de regim o descoperire a sa, ar fi ajuns probabil în închisoare, dacă n-ar fi murit în 1956. Vasile Voiculescu este și el întemnițat, la șaptezeci și patru de ani, fără să se țină seama de părul lui alb și de faima pe care o avea de medic al săracilor. Toată această tragedie nu este evidențiata
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
ticăloși, care acceptă astfel să intre într-un joc primejdios. De la adăpostul conturilor în dolari, al benzinăriilor și al firmelor de import-export pe care le administrează cu măiestrie, politicienilor români le vine greu să conceapă că în România se poate muri de foame. Pentru că ei câștiga în orice situație: dacă se întărește leul, se întăresc și ei. Dacă crește dolarul, cresc și conturile lor. Dacă se exporta grâu, exporta tot ei, iar dacă se importă, comisioanele sunt ale lor. Și atunci
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
românești de dupa '96) erau ocupați să zmulgă din mână pedeseristilor benzinăriile, pădurile, lanțurile de shop-uri și funcțiile de conducere de la bănci, FPP-uri și alte vaci grase. Iar în ce-l privește pe cetățean, e simplu: dacă nu va muri de foame, îl vom extermina cu gazele nocive ale jeep-urilor noastre etern adolescentine!
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
care adoarme și (iarăși prin vise) "găvăreste" viitorul. Bunica Persida hrănește cu mămăligă statuile din cimitirul burgului și așteaptă chemarea fiului Florentin Rege Leordeanu (numit așa din dragoste pentru regele surghiunit). Numai că Florentin, ămblânzitor de lei din vocație absolută, moare ăntr-o grădină zoologică an Australia, după care leii de acolo ăncep să răspândească cuvântul Domnului. Nae Lebădaru, țiganul mâncător de lebede, duce la extrem această permanentă tendința de simbolizare, sordidul consum de lebede se transformă ăntr-o adevărată vânătoare ritualica:"aȘa
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
vaz frumusețe de lebădă că-și ațintește ochii drept an sufletu'meu negru da țigan. Era o lebădă neagră și mi-am zis an sinea mea că e o țiganca printre lebede, lebădă asta. Parcă ne cunoșteam de când lumea, să mor dacă te mint. Am facut-o la grătar, acolo pa loca"(24). Lumea Asylbewerber-ilor nu e ansa calmă din punct de vedere moral, cum s-ar cuveni, ea fiind alcătuită din cei care au ales. "Ciripitorul" e un personaj fără
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
filmele lui", la care, până la urmă, a trebuit să renunțe. Am renunțat, de pildă, la Pământul făgăduit (ăntr-un salon de spital, ăntr-un pat, un bărbat firav scrie ăntr-un jurnal: are 50 de ani, e medic și tocmai se pregătește să moară; constată că "nu e chiar așa de greu să mori. E mai greu să trăiești decât să mori..."). Am renunțat la Babalon (desen animat; de la o masă, dintr-o bucătărie, un copil privește afară, pe fereastră, și privește, lângă el
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
Am renunțat, de pildă, la Pământul făgăduit (ăntr-un salon de spital, ăntr-un pat, un bărbat firav scrie ăntr-un jurnal: are 50 de ani, e medic și tocmai se pregătește să moară; constată că "nu e chiar așa de greu să mori. E mai greu să trăiești decât să mori..."). Am renunțat la Babalon (desen animat; de la o masă, dintr-o bucătărie, un copil privește afară, pe fereastră, și privește, lângă el, spectacolul grotesc al adulților din camera; la fiecare posibil icnet
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
salon de spital, ăntr-un pat, un bărbat firav scrie ăntr-un jurnal: are 50 de ani, e medic și tocmai se pregătește să moară; constată că "nu e chiar așa de greu să mori. E mai greu să trăiești decât să mori..."). Am renunțat la Babalon (desen animat; de la o masă, dintr-o bucătărie, un copil privește afară, pe fereastră, și privește, lângă el, spectacolul grotesc al adulților din camera; la fiecare posibil icnet de greață la ceea ce vede, capul copilașului crește
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
sfârșit, sufletul meu are acum dezlegare și pot trece liniștit la lecturile matematice ăntrerupte, mi se pare, cam la această epoca". Trecând la generația mai tânără, atunci, ăn 1935, să reproduc, măi ăntăi, răspunsul lui Anton Holban (care, tragic, va muri la ceva peste un an - ianuarie 1937 - de la data anchetei). Holban, deci, crede că (teribilă premoniție!) răspunde nu la de ce scrie ci la de ce a scris. Așadar: "De ce am scris. Dintr-o mulțime de sentimente, dintre care nu lipsea decât
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
viu din întreg volumul. Și cel mai inefabil totodată. E gloata de care se teme eroina din "Cheile" lui Bashevis-Singer, necunoscuții care îi pot face un rău în orice clipă, dar care în cele din urmă o vor ajuta să moară împăcata. Străzile cu caldarîmul încins și murdar, sau preeria pustie, ori cîrciuma cu figuri absențe și obosite. America e un fel de background viu, un décor mișcător care anima personajele, da rost și coerentă întîmplărilor. După mărturisirea lui Updike, există
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
stea picior peste picior la el acasă, ănaintea focului din căminul sau, de teamă să nu fie improper. O femeie, o englezoaica, fie că ar face parte din sectă furioasă a sfinților (protestanți, furibunzi ce și-ar lasă familia să moară de foame, numai să nu fie cumva improper; ei bine, această femeie nu ar mai fi improper dacă ar face cele mai mari blestemații an dormitorul ei; an timp ce dacă s-ar ăntămpla să fie nevoie să primească an
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
a românului sau Cel mai iubit dintre pământeni reprezentase un triumf, a produs consternare. S-a raspandit imediat - sau a fost răspândită - știrea că Marin Preda se află în noaptea aceea într-o avansată stare de ebrietate și că a murit în somn, înecat cu propria lui vomă. Pentru medici un asemenea mod de a muri nu are nimic grotesc, reprezentând un accident că oricare altul. Pentru scriitori, însă, el este expresiv și demoralizant, simbolizând umilință ultima la care poate fi
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
a raspandit imediat - sau a fost răspândită - știrea că Marin Preda se află în noaptea aceea într-o avansată stare de ebrietate și că a murit în somn, înecat cu propria lui vomă. Pentru medici un asemenea mod de a muri nu are nimic grotesc, reprezentând un accident că oricare altul. Pentru scriitori, însă, el este expresiv și demoralizant, simbolizând umilință ultima la care poate fi supus un mare spirit. După consumarea momentului de stupefacție, s-au făcut auzite multe voci
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
găsește numeroase neconcordante între declarațiile martorilor, ca și inadvertente în actele oficiale, dar ele nu dovedesc decât că ar fi putut fi la mijloc un asasinat. Cu alte cuvinte, totul rămâne în ceață, ca și până acum: Marin Preda a murit înăbusindu-se în somn, din cauza unei come etilice SAU a fost asasinat, nu se știe de cine anume. Expresivitatea involuntara a documentelor oficiale Trebuie să ai nervii țări ca să poți citi toate documentele reproduse în carte. Îndeosebi observațiile de specialitate făcute
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
întâmplat cu o întreagă valiză de manuscrise pe care Marin Preda o păstra într-un fișet al său de la Editură Cartea Românească, valiză în legătură cu care își exprimase în mod explicit dorința de fi dată - în cazul că el ar fi murit pe neașteptate - fratelui său Alexandru Preda, din Bacău. Documentele în posesia cărora a intrat Mariana Sipos, ca și mărturiile pe care le-a obținut de la Alexandru Preda și de la fosta secretara a lui Marin Preda, dovedesc că inventarul fișetului s-
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
nestingherit de la Kiev la Lisabona și de la Stockholm la Atena! În plus, obișnuiți cu iresponsabilitatea cum suntem, așteptăm că cineva să ne dea pe tavă toate acestea. Logică simplă a românului post-ceausist e implacabila: de ce-a mai trebuit să moară nea Nicu, daca Europa ne ține la porțile ei? De ce-a trebuit să strigam "Jos comunismul! Jos securitatea!", dacă acum trebuie să ne descurcăm singuri? Adică, tot noi să facem reforma? Păi, nu era mai bine înainte, cănd Iubitul
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
că e o glumă. Dar nu a fost așa! De atunci, filmele de science-fiction, nu mai apucă să țină pasul cu realitatea! (informație preluată din cartea „Guvernul secret” de Milton William Cooper, ediția 1999, editura Louise Courteau, Canada). Autorul a murit în 2001 sursă Internet. Până una, alta, i-am făcut „Prințului” o superbă fotografie, urmând să aflu mai târziu istoria acestui om misterios. Când mi s-a oferit prilejul, m-am documentat temeinic, ca să înțeleg despre ce este vorba. Era
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
fusesem în vizită la un nobil de origine cumană, Alteța Sa Eugen Eni Khan Caraghiaur, al 51lea Șef al casei Cumane de România, descendent pe fir direct al casei Cumane de Panciu ca succesor al tatălui său Ștefan Caraghiaur, care a murit în 1978 la Montréal. În anul 1948, a luat drumul pribegiei, trecând înot Dunărea pe la Porțile de Fier, ca să scape de o condamnare la moarte la ordinul N.K.V.D. pentru luptă antibolșevică și pro Basarabia, dar sufletul său i-a rămas
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
uneori răzbate prin ele o anume stăngăcie, un efort excesiv, de rural supus la o "cazna" inedită), Ioan Tepelea da glas unei sincerități ce revelează umanul afectiv. Tehnică e astfel contrabalansata, excesul de artificiu e corectat:"an vis am mai murit/ dar degeaba/ a fost ca si cum aș fi stat ăntins pe o prispa/ pentru ăntăia dată și fără nici o urmare.../ Sigur nimeni nu m-a ăntrebat ce-am visat/ de ce somnul nu m-a atins cu adevarat/ pentru totdeauna(?) Nimeni ansa
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]