2,938 matches
-
Repere bibliografice: Tania Radu, Esopismul discreției, LAI, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, LCF, 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; George Munteanu, Mutații ale „orizontului de așteptare”, LCF, 1996, 23; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; Emil Manu, Domnița „nebănuitelor trepte”, ALA, 1996, 333; Iulia Popovici, Ionesco par lui-même, RL, 2003, 17. I.D.
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
jurist, obținând un meritoriu doctorat la Sorbona; e o profesiune pe care nu o va practica vreodată. Parisul îi mai oferă ocazia participării la cursuri muzical-literare, pe care le va frecventa sistematic, din 1912. În 1914 se căsătorește cu pianista Muza Ghermoni și revine în țară. Începe o activitate intensă de muzicolog, inițiază cicluri de conferințe, prezintă programele concertelor Filarmonicii și ale Societății de Radiodifuziune chiar de la înființarea acesteia, în 1928, și până în 1946. Este profesor de istoria muzicii la Conservatorul
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
Cernăuți), dar semnează și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cultura poporului”, „Revista Moldovei”, „Transilvania” ș.a. Poeziile sale de început nu sunt cu totul desprinse de influențe, însă cultura poetică întinsă și condeiul dibace se completează. Poetul îi cere muzei „glas de clopot” pentru cuvânt, iar micile frământări ale eului, concertate, susțin dorința de mântuire a lumii de tot ce are rău. În cântecul despre natură, iubire, suferință, viață, expresia traduce o sensibilitate modernistă. Adesea G. se află sub tutela
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
aceste hagiografii: descrierea operei. Informațiile și calificările superlative vizează aproape exclusiv biografia personalităților, nu creația lor. Nu este aici locul și ocaziunea ca să arătăm frumusețele prețioase ale creațiunilor lui Andrei Mureșanu, nici să caracterizăm măreața sa activitate atât pe terenul muzelor, cât și pre cel politic-națiunal"95. De fiecare dată când are ocazia, Iosif Vulcan își mărturisește neputința de a susține o analiză critică și o face cu fraze emfatice și umilință prefăcută: "Simțim debilitatea puterilor noastre" spune undeva. E o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost vina de am omorât-o cu atâta cruzime; când râzândă, grațioasă, arătându-mi și bucurându-se de cununa verginală ce i-ai pus-o d-ta pe frunte când ai socotit-o destul de gentilă ca să se arate la templul muzelor. O văz, o văz, prietene și aș voi să omor suvenirea acelui destructor infernal al creațiilor spirituale, pe care d-ta mi-l tot aduci de exemplu. Verseturile epopeei evreiești și toate epopeele ce se descoperă din zi în zi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doarme câteodată": "Și apoi celelalte facultăți ale spiritului nostru nu au și ele felul lor de somn, felul lor de trândăvie, felul lor de lene? Sunt ele oară totdeauna deștepte și agere la capricele acestui instinct ce s-a zis muza poetică? Sau poetul este el întotdeauna și artist? Filosoful este totdeauna și elocvent?"95. Și tot în același sens, folosește o sintagmă cu aspect de concept: "doza de poezie". Însă dozele de poezie ce posedăm sunt tot aceleaș", spune Bolliac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legată direct de plăcerile trecătoare: "Negreșit că toate aceste mici floricele poetice au fost scrise în câte un răpede moment de inspirațiune și că într-însele nu trebuie să căutăm silințele unui poet cu cuget de autor. Pentru Ienăchiță Văcărescu muza era fecioara ce-i procura un minut de plăcere"101. Portretul lui Cârlova e realizat în aceeași cheie. E poetul "condamnat" de stilul său de viață, în același timp pradă plăcerii și clipei: "O plăcere de o oră, trecătoare, zadarnică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sine aplecare mai ales spre istorie, sufletul și lumina tuturor științelor, și spre literatură, în care este adunată averea spirituală a fiecărei națiuni". Apoi, narațiunea introduce reorientarea profesională ca o ruptură în destinul personajului: "La 1857 fu smuls din templul muzelor și denumit cap (șef) la despărțământul ministeriului învățământului, unde își dezvoltă lucrativitatea înaintătoare de învățământ până în 1862". Și totuși, în ciuda acestei bifurcări a vieții, nicio dramă nu e implicată. Nu există frustrare pentru ceea ce s-a pierdut sau pentru ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scânteile poetice, carile providența le pusese în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei hirurugice, deși nu avea niciun gust pentru ele; căci în mintea lui lucia geniul poetic: în inima lui răsuna limba unei muze. Precând asculta în școale anatomia doftorească și vedea oasele omenești: el cugeta la soarta și la sufletul ce-l purtase acele oase. Precând era scos împreună cu consoții săi învățăcei la câmp să învețe la erburi: el admira natura cea frumoasă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Un minister liberal, informat despre talentul acesta, făcuse o subvențiune junelui Grandea, ca să poată urma cursurile colegiale și ca să se poată devota pentru cariera literelor. Această subvențiune curând se suprimă de un alt minister, care nu prea era simpatic cu muzele. Atunci... ce e ursita omenească! - iată poetul ajuns hirurg! Dar ce va face el în această carieră? El nu poate și nu știe decât să cânte; și ce frumos cântă poetul la optsprezece ani! Până când oare guvernele noastre, zise naționale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toate patriele române care să nu cunoască acest nume?", spune Iosif Vulcan retorizând în marginea notorietății lui Bolintineanu. "Este oare vreo inimă română în oricare parte, carea să nu se fie îndulcit și încântat cândva de cântările acestui uns al muzelor. Nu. Laureatul nostru poet e bardul națiunii întregi. Numele lui e cunoscut în toate părțile locuite de români și poeziile sale se învață și se cântă în palaturi și colibe"146. Sau, altundeva, despre Andrei Mureșanu: "Poeziile sale cele mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ordin pastoral nu i-au permis să fie prea fecund...Vesel și glumeț, el era sufletul întâlnirilor... Lui Zacheu îi plăcea tutunul. Din când în când, printre rotocole și nori de fum, îi venea inspirația și se transporta în lumea muzelor" (I. Mărtinaș, Poezii (de Zacheu), Iași, 1943, pp. 3-4). 563 E. Dumea, op. cit., p.133. 564 D. Andrieș, "Pentru tineri", în Almanahul Presa Bună, 1938, pp. 72-73. 565 D. Herghelegiu, "Poezii de Zacheu", în Lumina creștinului, martie 1943, pp. 76-78
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
petrecut atât de multe lucruri, lucruri tragice, comice, dureroase, plăcute, neplăcute. N-am scris nimic nu din lipsă de subiect, ci din lipsă de răbdare, răbdare de-a lua creionul în mână. Dar azi trebuie să scriu; nu mă îndeamnă muza, dar trebuie să consemnez evenimentele, căci cine știe dacă voi avea vreodată ocazia să le povestesc. Poate că le va găsi cineva și le va citi”. După această maturizare forțată, concluzia la care ajunge Mimi e că “în mine s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fabulează, nu putem să nu ținem cont de documente. Mărturiile pe care le vom avea din aceste arhive, oricât de multe, vor reprezenta, din nefericire, doar dintele dinozaurului, de la care plecând istoricii vor reconstitui, asemenea lui Cuvier, dinozaurul întreg. Slujitorilor muzei Clio le-a fost făcut reproșul că nu se mai interesează de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați în seama etnologilor și sociologilor. în Antichitate istoria a fost la începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de radio și televiziune vorbind despre viața Dumneavoastră artistică, în general despre muzică. De ce? N.H. Da, de cele mai multe ori am evitat, pentru că sunt un tip căruia nu-i prea place să vorbească în emisiuni. A.V. Știu că vă vizitează muzele. Printre ele, și muza picturii. De ce ați ales muzica încă din tinerețe? N.H. Ca toți copiii, am început cu creioanele colorate, am trecut prin stările și sentimentele copilăriei, după care a venit maturitatea. Mi-a plăcut să pictez, pentru că, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vorbind despre viața Dumneavoastră artistică, în general despre muzică. De ce? N.H. Da, de cele mai multe ori am evitat, pentru că sunt un tip căruia nu-i prea place să vorbească în emisiuni. A.V. Știu că vă vizitează muzele. Printre ele, și muza picturii. De ce ați ales muzica încă din tinerețe? N.H. Ca toți copiii, am început cu creioanele colorate, am trecut prin stările și sentimentele copilăriei, după care a venit maturitatea. Mi-a plăcut să pictez, pentru că, mai târziu, au apărut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Guillaume Apollinaire și cu artiști celebri precum Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp alături de care a lucrat. Unele dintre cele mai cunoscute opere ale sale din acea perioadă sunt: „Cumințenia pământului”, o primă versiune a lucrării „Sărutul” (1907), „Somnul” (1908), „Muza adormită” (1909-1910), „Pasărea măiastră” (1910), „Prometeu” (1911), „Domnișoara Pogany” (serie 19121933), „Primul pas” (1913), lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Lucrările sale i-au adus o imensă popularitate, acesta fiind cunoscut și foarte apreciat mai ales în Franța
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
înăbușite, dar praf mai mult. Aleg a doua variantă. Mă îndrept spre bulevard și, un timp, merg pe niște străzi unde noțiunea de "freamăt" sau de "murmur" al străzii nu și-a pierdut încă sensul: pot auzi tocurile onomatopeice ale muzelor poeților bucureșteni (a se reciti Cărtărescu) sau chiar scuturatul din aripi " zbrr-zbrr " ale vrăbiilor care fac baie în băltoace, neam cu care de altfel graurii conviețuiesc pașnic. Pe bulevard larma e din nou de nesuporat: motoare ca de formula I
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
mai mulți oameni care să critice reputația lui Cicero decât aceea a lui Virgilius și nici o operă a lui Asinius sau Messalla nu este atât de cunoscută ca Medeea lui Ovidius...Însăși soarta poeților inspirați și fericitra lor conviețuire cu Muzele mi-ar fi teamă să le pun alături de neliniștea și viața frământată a oratorilor. Fără îndoială, luptele și primejdiile îi înalță la consulat; mie îmi place mai mult singurătatea tihnită și retrasă a lui Virgilius... Dialogul se încinge. După Aper
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
duce Și chiar dacă vocația ta nu mai formează miza Tot vei fi prins de copoiul hazard Care a dublat miza Pentru a te scoate la mezat Recunosc mâinile însângerate ale cățărătorului Gata să înhațe de guler inefabilul Simți în jur muza făcând rondul La un rondel depărtare Asemenea uliului cuvintele zburătoare Vor smulge îndoiala De care încă te mai bucuri III O dată pe an văd țâșnind în haită în avalanșă Idei în călduri care se zbenguie roiesc în noaptea albă Ah
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
cel prozastic: "Un greier în centrul Bucureștiului/ Îmi zornăie plăcut în urechi./ - Ba e celularul vecinului, îmi spune Claudia./ Nu mai zornăie./ Sau a adormit greierul."; "Hieroglife desenează picioarele ei/ pe podea, pe muzica disco". Prezenta Claudiei, un fel de muză a poetului aduce cu ea pete de culoare: "Armele strălucitoare nu rănesc, spuse Claudia al cărei nume poartă mirosul văratic de tei." Claudia este muză citadinizata a poetului, dansează disco, știe să gătească: "Claudia face supă de alge și cerul
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
greierul."; "Hieroglife desenează picioarele ei/ pe podea, pe muzica disco". Prezenta Claudiei, un fel de muză a poetului aduce cu ea pete de culoare: "Armele strălucitoare nu rănesc, spuse Claudia al cărei nume poartă mirosul văratic de tei." Claudia este muză citadinizata a poetului, dansează disco, știe să gătească: "Claudia face supă de alge și cerul gurii/ ni se umple cu delicatul gust al supei primordiale (!)", el, poetul, rămîne însă fidel naturii sale profund reflexive și care produce sentințe/premoniții: Se
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
Ne naștem de-odată și murim pe rând. Până nu faci focul nu iese fum, Nu cresc ciuperci până nu plouă, Merele frumoase se fac lângă drum când le dă culoare ziua cu rouă. Înțelepciunea o ascult când vorbește Poezia muza pe un Pegas zboară după zei, Mai dă-mi Doamne bucuria să cânt în vers timpul cu femei. Curge veacul, fluviu, peste noi, și râurile din stânci sub care dorm eroi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Timpul ca un proverb
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]
-
-ntorc noaptea - când sunt libere cele trei cărări la birou țin post - ce să fac dacă nu pot să-l înghit pe șef sunt patriot - beau să salvez de faliment producătorii azi, ca poet sunt terminat - nevasta mi-a păruit muza iubita mă ia întruna peste picior - ciudat, îmi place! nu mai sunt singur - vecina are defect televizorul știri pe ProTV - Frankenstein și Dracula sunt invidioși cu soacra prin munți - o fac atentă: uite, altă viperă soacra la mare - of, de
DE NIMICA NU ÎMI PASĂ CĂCI ÎN LUME-S CA ACASĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349734_a_351063]
-
sau haimanale. De la Carpați până-n Canada E cale lungă peste ape De ce să ne-nrudim cu sfada, De ce să nu ne fim aproape? Chiar Herodot să-și ceară scuze Că ne-a crezut doar dezbinați; Să fim iubiți de bune muze Românii toți să fie frați. Ce bine-ar fi să fim uniți Să nu ne bată-n veci năpasta Ce bine-ar fi să fim uniți Măcar aici, în țara asta!
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]