2,943 matches
-
românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” <endnote id=" (765, p. 248)"/>. Într-o legendă populară autentică, culeasă tot În nordul Moldovei, se relatează ce „talanturi” [= talente] a Împărțit Dumnezeu, la Începutul lumii, „celor Întâi popoare”. Conform legendei, cele dintâi nații ar fi jidanii, țiganii și moldovenii (aceștia din urmă fiind Împărțiți, la rândul lor, În „boieri” și „țărani”). Sosiți primii În fața lui Dumnezeu, boierii moldoveni au cerut „avere”. „Dumnezeu le-a dat avere.” „Apoi au mers jidanii, că ei s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(259, p. 46)"/>. După cum se vede, principalele caracteristici etico-etnice atribuite evreului sunt „binele”, obținut fără „lucru”, și „banii”, obținuți pe căi necinstite. Tot sub semnul Înșelăciunii este pus evreul și Într-o legendă ungurească, intitulată Ce au primit națiile de la Dumnezeu, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. De data aceasta, Dumnezeu - care stă pe tronul ceresc și Împarte neamurilor ceea ce i se cuvine fiecăruia - este Isus Cristos. Turcul vine la acesta și Îi cere Țara Sfântă. „Bine, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mentale care compun imaginea schematică a „evreului imaginar”. Noutatea În rândurile de mai sus constă În motivațiile acestor stereotipuri și, mai ales, În relația dintre clișeele referitoare la evrei și cele - nu mai puțin false și sărace - care vizează alte nații. Legendele de acest tip sunt foarte interesante pentru că fiecare poveste prezintă imaginea chiar a etniei care a generat-o (auto-imagini), În comparație (și În concurență) cu imaginile etniilor cu care ea s-a Învecinat sau cu care a conviețuit (hetero-imagini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spațiul românesc - mai ales la bisericile din Bucovina și Maramureș - este inedit faptul că, În reprezentările murale ale Judecății de apoi, evreii nu mai sunt singurii păcătoși, rămânând totuși cei mai păcătoși. Ei sunt mereu figurați primii În șirul de nații care se Îndreaptă spre Iad. Specialiștii au ajuns la concluzia 362 Imaginea evreului În cultura română că prezența altor grupuri etnice (sau confesionale), În afară de evrei, În cadrul scenei „Judecata de apoi” este o inovație ce aparține iconografiei moldovenești <endnote id=" (12
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale secolului al XVII- lea, când legenda lui Ahasverus nu prinsese Încă rădăcini, „evreul rătăcitor” era asemuit cu biblicul Cain. „De la distrugerea Ierusalimului”, spunea poetul și preotul anglican John Donne Într-o predică din 1627, evreii au fost „o Întreagă nație de Caini, pribegi și vagabonzi”. Este „o descriere care combină condamnarea teologică cu cea penală”, comentează James Shapiro. „Precum Cain, evreii erau ucigașii arhetipali ai inocentului, condamnați să rătăcească pe pământ” <endnote id="(688, p. 39)"/>. „Evreii sunt rezervați ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Școlii Ardelene). Interesant este faptul că, tot În căutare de modele prestigioase, atunci când aceiași cărturari Îi percepeau pe români ca pe un popor „Învins”, Îi identificau pe aceștia nu cu dacii, ci cu evreii, care - ca și romanii - erau o nație „mare”, „nobilă” și „cu un trecut glorios”. Nu este de mirare că, pentru corifeii Școlii Ardelene, Traian era văzut ca un fel de Moise al românilor. Samuil Micu și Gheorghe Șincai par să-l aprobe pe contemporanul lor, enciclopedistul francez
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de evrei, după felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin Block a vorbit de o „origine iudaică” a țiganilor, având În vedere „asemănarea În destinele seculare” ale celor două nații <endnote id="(122, pp. 303- 304)"/>. În 1941, Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe baza Pravilelor Împărătești (Vasilicale, de la Sfântul Vasile cel Mare citire, secolul al IV-lea), fapta lor fiind asimilată cu „prădarea de lucruri sfinte (hierosolie)”, care „se pedepsește cu moarte”. În urma unei jalbe adresate domnitorului Moldovei Mihail Sturdza de către „toată nația evreească din acest Principat”, pedeapsa capitală a fost comutată În „ocnă pe viață”. Nu este vorba de vreun tainic și tenebros obicei al evreilor, fiind unicul caz de acest gen atestat documentar În spațiul românesc (nu am Întâlnit astfel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde mai sunt acuzați de asemenea neomenoasă faptă ? Pe acolo pe unde popolii mai sunt Încă barbari sau demi- barbari. [...] Hebreii, iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mi-l beu ! <endnote id="(255, p. 25)"/>. Metafora folosită de N. Paulescu și de legionari produce un transfer de semnificație de la concret la abstract : nu doar câțiva evrei beau sângele vreunui român, ci evreii beau sângele românilor, al Întregii nații. România Însăși este ucisă ritual de către evreii antropofagi și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui intelectual evreu din Romania, ediție, prefață și note de Leon Volovici, Editura Hasefer, București, 1999. 538. O idee similară apare În apelul (semnat de B.J. Popper) adresat bucureștenilor pentru sprijinirea Revoluției din 1848 : „[Români,] nu vă Îndoiți de o nație [cea evreiască] al cărei caracter s-a Întărit prin starea de umilință În care a gemut atâtea secole” (536, p. 506). 539. Marie-France Rouart, Le Mythe du Juif Errant dans l’Europe du XIX e siècle, José Corti, Paris, 1988
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre stramlăh (căciula rituală) din blană de vulpe purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” (791, p. 68). 647. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gruparea evreilor în trei categorii. La 8 august 1940 a mai intrat în vigoare un decret-lege privind oprirea căsătoriilor între români de sânge și evrei, având la bază concepția după care sângele românesc devenea un element principal de așezare a Nației și prin urmare, măsurile pentru ocrotirea „purității sângelui românesc” trebuiau să fie severe. Decretului-lege din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România nu a avut consecințe imediate asupra evreilor. Principala problemă era legată de eforturile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vinovată libertate să vină, fără posibilități de trai, fără dor de muncă cinstită, ci stăpâniți de gândul de a parveni prin orice mijloace, fără a avea purtări bune, fiind fugăriți de aievea ca indezirabili...Au provocat o tulburare în sânul nației care încearcă prin naționalismul care se manifestă violent și amenință cu ruperea echilibrului politic”.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
o ilustrată. Impresii, cu altă ocazie. Ce faceți? Cum se simte Ducu după operație? Desigur, foarte bine. Ar fi minunat să ne putem vedea toți curînd! Dar cine știe cum cu programele astea! La școală e ceva de speriat, dar spiritul acestei nații merge și trebuie să meargă înainte, în vîrtejul schimbărilor. Ieri, de pildă, am făcut modificări la programa analitică, „problematizînd problemele”, adică reliefînd militantismul lui Eminescu, Creangă, Caragiale, T. Maiorescu și al celorlalți Paladini. Ca să nu uit: mi-a apărut primul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
samă acelor care nu au nici o ocupațiune”. Prefectul mai recomanda „...a se observa indivizii fără căpătâiu și a se aresta și preda Parchetului cându sar găsi prin locurile unde sunt așezate armatele”. Ca niciodată, chiar și autoritățile militare de ambele nații puteau opera arestări În caz de suspiciune asupra unui individ sau al altuia. Dacă erau găsite vinovate, persoanele arestate urmau a fi expulzate de pe teritoriul românesc dar numai la recomandarea rușilor. a.d. Noi impozite pentru finanțarea războiului Nu credem să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
oraș Înaintea acestei verificări, atunci este foarte probabil ca polițaiului să i se fi făcut ochii cât cepele atunci când, dram cu dram, a găsit nu mai puțin de 507 ocale fix de zahăr „rusescu” dosit prin prăvăliile comercianților de ambele nații dar cu interese comune. Dovedind multă scrupulozitate și știind că șeful său de la județ era cam mofturos atunci când venea vorba despre executarea unor ordine ministeriale, polițaiul a Întocmit și un tabel pe care, pe cât posibil datorită ortografierii greoaie a numelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care a căzut morți pe câmpul de bătae Împrejurul Plevnei. Toate autoritățile publice vor asista cu doliu la această ceremonie funebră. Vă veți Înțelege cu Primarul asupra acestor chestiuni”. Pentru a Întări atmosfera tristă a comemorării morții militarilor de ambele nații, evident că nu era loc de distracții și acest lucru a fost prevăzut expres: „Toate stabilimentele de petrecere publică să fie Închise pe timpul rugăciunilor. De asemenea, toate Prăvăliile și localurile publice vor fi Închise fiind o zi de Doliu Național
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În listele electorale”. Din atitudinea conciliantă a prefectului Florescu se desprinde ideea, indubitabilă, că acesta a dat frățește mâna cu speculanții care, În condițiile lipsurilor de tot felul de atunci, au făcut munți de bani pe spinările flămânzilor de ambele nații. Amintindu-și și de ieșirile „...necontrolate” ale primarului comunei Epureni „...cu ocazia spectacolului prezentat de muncitorii dela CFR Nicolina Iași”, Gutman precizase că, „...deși cazul a fost reclamat nu s’a luat nici o măsură Împotriva acestuia”. Trebuie amintit faptul că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mese ca: dimineața un ceai dulce cu mămăligă și marmeladă și prânzul la 195 de persoane În care intră și 50 de români (subl.ns.)”. După cum spuneam și În ultimele episoade, s-a luat lăudabila inițiativă de salvare a viitorul nației, copiii, care au fost trimiși gratuit pe tren În zonele considerate a fi excedentare sau echilibrate din punct de vedere alimentar. Gutman specificase În raportul său tocmai un astfel de gest scriind că „S’a trimis un copil frumos, orfan
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Raportul de activitate al CDE” pe această lună. Pe 13 martie 1949 urma a avea loc un mare miting În sala Teatrului județean din Huși și În dorința lor de a aduna cât mai mulți gurăcască, organizatorii bolșevici de ambele nații, română și evreiască, inventaseră altă trăsnaie demagogică și mincinoasă: „(...) La Partid au fost pregătite și instruite echipe de agitatori În număr de 4, din tovi evrei și neevrei, care au plecat pe teren pentru a duce munca de lămurire și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
judecam noi atunci. M. M.: Eu cred că l-au împușcat pentru că n-aveau cum justifica ceea ce s-a întâmplat. S. B.: Probabil. Niciun alt lider fost comunist n-a fost împușcat. M. M.: Dar eu ce spun? Suntem singura nație care ne împușcăm conducătorii. Ideea e că executarea lui n-a fost primită cu satisfacție. Când am auzit la televizor ce motive dădeau: "subminarea economiei naționale", când noi terminaserăm cu plata datoriilor externe. S. B.: Noi nu judecam atunci ce
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să cânte. Până la urmă a câștigat majoritatea. La una din opriri, într-un sătuc de munte în Peloponez, unde am ajuns parcurgând lungi și înguste serpentine, și unde am oprit pentru a servi masa, domnul ghid ne-a întrebat ce nație suntem. Când a aflat că suntem români s-a bucurat, deoarece tinerețea și-a petrecut-o la Galați, după care a descins în Portugalia. Și a început să vorbească un fel de spaniolo-româno-portugheză-elenă, lucru care ne-a amuzat teribil. Am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
așeza direct pe el ca să-ți încălzești oasele. În sfârșit... marea este limpede ca o apă de izvor, caldă și deocamdată liniștită. Pare un loc uitat de lume, deși lume există și aici. Ne salutăm unii cu alții, indiferent de ce nație suntem. Totul este străjuit de un lanț de munți, golași și stâncoși. Cred că este unul dintre cele mai frumoase locuri receptate de sufletul meu până acum. Este ora 21.00, stăm la una din mesele de pe laturi, am mâncat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
când, foarte des de fapt, lumea fantomatică În care ne etalam senini suferința noastră, manifesta un fel de convulsie oribilă ca să ne arate cine era robul imaterial și cine era adevăratul stăpân. Dependența noastră fizică totală față de cutare sau cutare nație, care ne acordase cu răceală azil politic, devenea dureros de evidentă atunci când trebuia obținută sau prelungită o „viză“ oarecare, vreo „carte de identitate“ diabolică, căci În acest caz un iad birocratic nesățios Încerca să-l Înghită pe petiționar și acesta
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]