3,927 matches
-
Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Referitor la regulile care afectează mărimea și compoziția cabinetului, rezultatele analizei cantitative a datelor arată că în statele unde 154 Competiția politiCă în alegerile parlamentare există votul de neîncredere constructiv se formează mai degrabă coaliții cu formule majoritare. În privința regulilor de învestitură, dat fiind faptul că în toate statele studiate este nevoie de votul de încredere al Parlamentului pentru învestirea unui cabinet, am luat în considerare distincția dintre cabinetele
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
o variabilă dummy ce ia valoarea 1 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern minoritar și valoarea 0 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern majoritar. Variabilele independente au măsurat tipul de vot de neîncredere, necesitatea votului de învestitură, natura regulilor de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate și proximitatea alegerilor. Rezul tatele modelului au arătat că, la un nivel semnificativ din punct de vedere statistic, factorii care determină formarea guvernelor minoritare
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
din punct de vedere statistic, factorii care determină formarea guvernelor minoritare sunt necesitatea votului de învestitură și proximitatea alegerilor. Cu alte cuvinte, guvernele minoritare se vor forma mai degrabă când procedura votului de învestitură nu este necesară, când votul de neîncredere al Parlamentului este simplu și în cel de-al treilea an al ciclului electoral. Astfel, această cercetare oferă o imagine asupra formării guvernelor minoritare în spațiul central-est-european, precum și asupra instituțiilor care favorizează formarea acestora. Rezultatele obținute subliniază frecvența ridicată a
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
F 8.2.3 - PP. 5.2.3 Auditurile neprogramate pot fi desfășurate dacă apare una din următoarele situații: a) Au avut loc modificări importante ale proceselor sistemului de management din S.C. AB-AC S.R.L. b) Când neconformitățile SMC ar genera neîncredere în ceea ce privește calitatea activităților desfășurate în S.C. AB-AC S.R.L. c) Pentru adaptarea sistemului de calitate la schimbările intervenite: la progresele tehnice și tehnologice; la schimbările intervenite în structura organizației prin reducerea domeniilor; funcționale în favoarea celor operaționale; la un nou standard de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților școlare. Gama tulburărilor afective este foarte variată. Dintre acestea amintim doar pe cel mai frecvent întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți: nesiguranță, teamă, neîncredere în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Insuccesele repetate și prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune care dezvoltă noi reacții inadaptabile sau le considera pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. T. Kulcsar remarcă
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cercetării este că plăcerea nu poate fi cumpărată cu bani. Deși reușim să obținem prin intermediul banilor, putere, prestigiu, control asupra celorlalți cu siguranță nu obținem plăcere de pe urma acestora. Mai mult, autoarea ne atenționează că banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru doar din plăcere. Lucrarea ne invită să regândim construirea motivației la angajați în cadrul unei organizații, prin îndreptarea atenției spre alte modalități de recompensare a angajaților, care să nu includă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod surprinzător, independente complet de venitul persoanei (Furnham și Okamura, 1999). Gresham și Fontenot (1989 apud Furnham și Okamura, 1999) au investigat diferențele de gen în utilizarea banilor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de gen în utilizarea banilor, folosind MAS. Ei nu au confirmat structura factorilor, găsind unii diferiți, dar similari: Putere Prestigiu (folosirea banilor pentru a influența și impresiona), Timp Economie (comportamente legate de bani ce implică planificare și pregătirea pentru viitor), Neîncredere Anxietate (nervozitate cu privirea la cheltuirea sau nu a banilor) și Calitate (procurarea de produse de calitate, ca și comportament predominant). Diferențe clare de gen sau găsit la toți factori mai puțin la cel de Timp - Economie. Deși erau multe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dintre mexicani și anglo-americani, utilizând de asemenea MAS. Ei au formulat și au testat patru ipoteze interculturale: în comparație cu anglo-americani, mexicanii americani vor avea un scor mai mic la Putere - Prestigiu și Timp - Economie, dar vor înregistra un scor ridicat la Neîncredere, Anxietate și Calitate. Numai două ipoteze au fost confirmate ca fiind statistic semnificative, una în sens contrar ipotezei formulate. Mexicanii Americani au avut un scor mai redus la Timp - Economie și Calitate, autorii sugerând ca maniera în care este abordat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de sine, libertate, putere și securitate. El a prezentat cinci tipuri distincte de raportare a individului la bani: 1. Avarii au tendința de a nega faptul că sunt meschini, au o frică teribilă de a pierde fonduri și înclină spre neîncredere, dar totodată au probleme în a se bucura de beneficiile aduse de bani; 2. Risipitorul are tendința de a fi compulsiv și necontrolat în cheltuirea banilor și acționează așa cu precădere când are o stare depresivă și simte că este
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.3 Designul cercetării 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat chestionarele sunt toți angajați
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
formă mai solidă a scalelor prin combinarea lor, este binevenită. După aplicarea ambelor scale și analizarea datelor s-a ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
termene limite. Această dimensiune este determinată parțial de latura biologică și temperamentală (Bajcar și Gasiorowska, 2004 apud Gasiorowska, 2008) și de educația de acasă (Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
limite. Această dimensiune este determinată parțial de latura biologică și temperamentală (Bajcar și Gasiorowska, 2004 apud Gasiorowska, 2008) și de educația de acasă (Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din punct
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din punct de vedere conceptual, este rezonabil să presupunem că cei care ezită în situații în care este vorba de bani sunt mai impulsivi. Roberts
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în situații ce implică bani. Din punct de vedere conceptual, este rezonabil să presupunem că cei care ezită în situații în care este vorba de bani sunt mai impulsivi. Roberts și Jones (2001 apud Sybrowsky, 2007) au propus redenumirea variabilei neîncredere în sensibilitate față de preț, deoarece au considerat că noua titulatură descrie mai bine ideea de bază. Persoanele care au un scor mare la această variabilă sunt ezitante, suspicioase și cu îndoieli în situații care implică bani. În contrast, persoanele cu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
fi, profesor, doctor, dar și din calitatea activității pe care o prestează, care nu poate fi transpusă în bani și care în mod cert nu este recompensată la adevărata valoare. Un alt factor influențat de perspectiva hedonistă asupra motivației este neîncrederea. În primă fază acest rezultat poate părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai mic va fi scorul obținut la neîncredere. O persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare de bucurie, de plăcere. În acest caz banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar determină o abordare ezitantă și suspicioasă a activităților care includ bani, deoarece persoanele din acest sistem nu ajung să găsesc un mod
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
gestiona și a se raporta la bani care să îi satisfacă. Există numeroase cazuri în care venitul dobândit în urma activităților prestate în mediul bugetar nu acoperă cheltuielile existente, în astfel de cazuri este normal ca bani să producă sentimentul de neîncredere, ceea ce scade automat nivelul motivației hedoniste. Deoarece în astfel de cazuri relaționarea cu banii nu produce nici un fel de plăcere, ba chiar dimpotrivă, trezește stări tensionate. Faptul că factorul Economie, măsurat cu scala de atitudine față de bani, nu este influențat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ciudat puterea, prestigiul, controlul asupra celorlalți dobândit prin intermediul banilor reduce motivația hedonistă, adică oamenii nu găsesc nici o plăcere în a-i controla pe ceilalți datorită banilor pe care îi dețin. Mai mult decât atât banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru doar din plăcere. Acest nor negativ care planează deasupra ideii de bani poate fi pus și pe seama crizei financiare cu care se confruntă țara noastră. Ceea ce poate fi o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
publicul ar fi putut la fel de bine să conceapă opera maestrului elimină ideea de artist comandant unic, intangibil, cu puteri de neegalat. Firește că însăși ideea geniului tradiționalist a conducătorului infailibil era spre final la fel ca și societatea tradiționalistă. Așadar neîncrederea în metanarațiuni nu este apanajul a ceea ce se numește postmodernism, ci este o coordonată a unei părți din arta figurativ‑concentrică a artei abstract‑compoziționale și a celei discentrice deopotrivă. Operele lui Michelangelo sunt nemuritoare și ecoul lucrărilor sale peste
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
persoanele de vârsta a treia ? R: Schimbările majore cu care se confruntă persoanele de vârsta a treia sunt: * roluri (pensionare, pierderea statutului social, puterea controlului) * finanțe (reducerea veniturilor, securitatea socială, pensii) * relații (bunici, relații familiale și comunitare) * emoții (izolare, deprimare, neîncredere, singurătate) * sănătate (deficiențe, incapacități, boală, medicații) * activități (timp liber, voluntarism, hobby) * independență (venituri) * aparențe (atitudini negative, stereotipuri) 72. Care sunt principalele informații pe care le caută segmentul de vârstă a treia? R: Principalele informații solicitate de pensionari sunt: * sănătate, medicină
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
o parte, obiectivele educației, iar pe de altă parte psihologia tineretului contemporan, actul educativ fiind un proces de continuă invenție socială. Relațiile dintre profesor și clasă se polarizează, în general în sentimente de simpatie, încredere reciprocă sau, dimpotrivă, de antipatie, neîncredere și chiar ostilitate. Sunt și cazuri când contactul spiritual dintre profesor și elev nu trece de zona indiferenței: clasa nu există pentru profesor și nici profesorul pentru clasă. Inițiativa trebuie să aparțină însă profesorului, care ținând seama de legea esențială
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]