3,243 matches
-
lui, a aproapelui, este tot una cu prețuirea de noi Înșine. În cazul În care Însă ratăm tot ce am spus anterior, ratați suntem. În acest caz, și noi și prețuirea aproapelui nu depășește prețul pe dispreț În bodega lui nea cutare... Craiova, Duminică, 10.04.2011
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
lumea se transformă cu rapiditate într-un spațiu comun, sub incidența forțelor financiare, economice, dar și tehnologice și că evoluțiile dintr-o regiune a lumii pot avea consecințe profunde asupra indivizilor și comunităților din cealaltă parte a globului. De aseme nea, globalizarea este un proces dinamic de lib era lizare, deschidere și integrare internațională pe o serie largă de piețe, de la piața muncii la piața bunurilor și serviciilor, la piața de capital și tehnologie. Putem, astfel, ob serva faptul că puține
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cent descoperite și valorificate ca materiale de construcție“. Lumina circulă prin oraș, este amplificată, oglindită, înscrisă în forme diverse. Puterea ei mimetică, de a vădi similitudini și de a întruchipa vise, se retrage. În strălucire, orașul modern își ascunde slăbiciu nea și atotprezenta, persistenta moarte. * Este greu de recompus o imagine a Berlinului în scrierile lui Benjamin. Cel puțin, nu poate fi vorba de o descriere a orașului, nici de un „reportaj“ în sensul tradițional al termenului. Berlinul se prezintă, pentru
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pâine degeaba. Timișoara, 2008 Adina Pintilie (n. 1980, București) Regizor A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", București, secția Regie film (2008). Filmografie • Ea (2003), ficțiune • Trenuri nepăzite (2004), ficțiune • Un fel de singurătate (2004), documentar • Nea Pintea...Model (2005), documentar • Frica domnului G (2006), ficțiune • Casino (2006), ficțiune • Balastiera 186 (2007), ficțiune, regizat împreună cu George Chiper, a fost selecționat la Locarno 2008, Secțiunea Scurtmetraje de Autor, și a câștigat Premiul Runner Up la IFF Miami și
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
măi Flăcăi Hăi, hăi. Strigăm toți ca să trăească Tot guvernu să muncească Și cu toți uniți ca frați Vechii noștri Democrați Și cu toți ei să muncească Țara noastră să’nflorească Să’nflorească cum e Roza Trăească Guvernul Groza - Care nea înfăptuit Ceia - ce neam dorit Muncitorilor dreptate Ia venit prin sindicate Țăranilor de la țară Lea dat Reforma Agrară Drept la Vot lea dat Pământ Libertate la cuvânt Nu mai stau cu ochii’n zgură Și cu lacătu la gură Nici
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cotuna „din sus”, am avut ocazia fericită de a discuta cu doi martori ai morții celor 8 nemți. Toate detaliile ne-au fost povestite de Lucreția Ciocan (77 de ani) și Apostu V. Ioan (74 de ani). De fapt, lui nea Ion i-a povestit soția, deoarece el este venetic pe aici, de loc fiind din satul Viișoara (fostul Băsăști). Lucreția Ciocan avea 13 ani în 1944 iar nevasta lui nea Ion, 9. Stăteau ascunse, împreună cu alți copii, în spatele unor boscheți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și Apostu V. Ioan (74 de ani). De fapt, lui nea Ion i-a povestit soția, deoarece el este venetic pe aici, de loc fiind din satul Viișoara (fostul Băsăști). Lucreția Ciocan avea 13 ani în 1944 iar nevasta lui nea Ion, 9. Stăteau ascunse, împreună cu alți copii, în spatele unor boscheți aflați cam la 200 de metri distanță de tragedia la care urmau să ia parte. Cei 8 militari germani se ascunseseră într-un hambar ce aparținea învățătorului satului, Damian. Soldații
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
într-o mână și cu o cerere în cealaltă, m-am dus la Secția de învățământ a orașului Iași unde am găsit un inspector destul de amabil și înțelegător și care, după ce a studiat sentința, m-a făcut om curat ca neaua! Dintro dată, nu mai eram exploatator, fiu de chiabur, element dușmănos, sugător de sânge muncitoresc și alte d-alea, prin urmare îmi puteam continua școala dar numai la <<fără frecvență>>, deoarece pierdusem cu patimile mele un trimestru întreg. Eu m-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
septuagenar este un poligon cu șapte laturi." "Obezitatea este o boală care îi lovește doar pe cei grași." "Cel mai mare miracol al medicinei sunt bolile." "Țăranii lui Creangă vorbeau o limbă fără greșeli de ortografie." "Teodosie este fiul lui Nea Goe Basarab." "Iliada a fost scrisă de un trubadur necunoscut, pe nume Homer." "Felix și Otilia, lipsiți de dragoste paternă, și-o acordă reciproc." "Riga Crypto devine profesor la liceul Spiru Haretei, apoi publică "Oul tomnatic"" Transmisiuni RTV "Balonul depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
întocmai și în cazul tuturor celorlalți vizionari (1924, p. 211), o aserțiune care pare a fi ecoul unei afirmații blakeene din [The Laocoön], potrivit căreia "există State în care toți Vizionarii sunt socotiți Nebuni" (E: 274). La rându-i, Hoxie Neale Fairchild subliniază că Blake "era cu siguranță un nevrotic a cărui minte, în bine sau în râu, devia mult de la normă; dar el nu și-a pierdut niciodată controlul facultăților și comportamentul sau nu a fost niciodata periculos sau măcar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
s Art and Aesthetics. Los Angeles: Hennessey & Ingalls, 1973. ---. William Blake and the Language of Adam. Oxford: Clarendon P, 1989. Esterhammer, Angela. The Romantic Performative: Language and Action în British and German Romanticism. Stanford, CA: Stanford UP, 2000. Fairchild, Hoxie Neale. Religious Trends în English Poetry. Vol. 3: 1780-1830, Romantic Faith. 1949. New York and London: Columbia UP, 1970. Fehrman, Carl. Poetic Creation: Inspiration or Craft. Trans. Karin Petherick. Minneapolis: U. of Minnesota P., 1980. Ferber, Michael. The Social Vision of William
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
holde; pe Gropnița este satul, iară pe Aluniș subt mormintele satului, între aluni și mesteacăni... Dincolo, peste Râpoasa, este Valea Răpiții, o vale mai adâncă decât Valea Seacă și numită așa pentru că prin dânsa curge Răpița...Primăvara când se topește neaua pe munți, Răpița se supără, varsă o parte din mânia ei în cracul de pe Valea Seacă, și asta încetează a mai fi "seacă". În câteva ceasuri, sărăcenii sunt numai prea bogați de apă... Valea Seacă minte cu numele și spală
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
adaptat rituri vegetaționale identificabile. Ce ne spun documentele? La vestea că i se pregătește moartea, păstorul victimă își dorește testamentar: De mi-ți omorîre, Fluericica mea La cap mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd ploaia ploiare, Lancea strălucire. Cînd neaua va ninge, Fluera va zice, Oile s-or strînge; Floierița mea, La cap să mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd vîntul a sufla, Floira-mi zicea, Oile-mi venea. Pe mormînt s-or plînge Cu lacrimi de sînge; Iar la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
știu eu, hoților! Ce cătați la merele mele!? Și a ridicat ciomagul să lovească. Noi n-am mai așteptat nicio clipă și am zbughit-o spre ograda lui Țuți. Am scăpat cu pielea netăbăcită, dar frizerul ne-a pârât lui nea Filică, tatăl lui Țuți. Acesta a zâmbit cu bunătate și și-a văzut de treabă, nici măcar nu ne-a dojenit. În schimb, de la tata lui Victor, care avea o fâșie de pământ cu legume și niște pruni în dreapta casei lui
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a mers în ziua aceea: am cunoscut un năsos, o fetiță blondă și dulce, cea cu unghia de la degetul cel mic, am devorat patru mici, și asta numai cu ajutorul portarului căruia i-am arătat ce rost am pe acolo, un nea Marin minunat de oltean ce era, un ștab plin de ifose de la centru și un prim secretar homosexual. Dacă dădeam mâna cu ultimul, cred că n-o mai spălam două săptămâni. Și știți de ce? Pentru că, hai să fim serioși, a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
jumătate de cer. Fetița adormea de ger. În barba și mustățile lui răsuflarea făcea promoroacă. Spre răsărit se ridica luna plină. Până atunci nu băgase de seamă ce sus se ridică iarna luna pe cer. Sus, sus și calea de nea lumina ca argintul. Ba nu, mai tare. Când plecau, se însoțeau cu alte sănii, dar ei se simțeau singuri între pământ și cer. Pe iapă o chema Steluța, după cometă - spunea Constantin. De fapt îi spuseseră așa încă înainte de asta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o sărută și lăsă să cadă pe ea o lacrimă. — Îți mulțumesc, măria ta, că mi-ai arătat cum se ridică și cresc din ape casele domnești... Stau de cinci ani aci și până azi nu le-am văzut niciodată. — Nea Marine, lasă, nu se cade, eu nu sunt vodă... — Pentru mine ești. Să trăiești, măria ta, și-i mai sărută o dată tandru mâna spălată de lacrimi. Sări în caretă, dădu cu aceeași mână dreaptă semnalul plecării, surugiii chiuiră și armăsarii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să spună ceva, o închise la loc și surprins parcă la vederea disperării din ochii supți, zâmbi la început, apoi râzând cu toată gura, întrebă cu glas tare: — Și cu Leu ce mai este? De ce-i spui măgarului după sălbăticiu nea cu care este înfățișat în icoane Sfântul Gherasim? Asta este, îl fulgeră gândul pe ieromonah, nu vrea să mă rănească spunându-mi adevăratele lui frământări. Îi este milă de mine..., nu-i rău nici așa. Și în mersul liniștit al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cuget te răpește? Când ochii mei îl căuta, Eu cerc durere-amara, Gândind ca-n cursul anilor Va fi rob el in tară! Martie de Lucian Blaga Din caier încâlcit de nouri toarce vântul fire lungi de ploaie. Flușturatici fulgi de nea s-ar așeza-n noroi, dar cum li-e silase ridica iar si zboară să-și găsească cuib de ramuri. Vânt si i frigiar mugurii prea lacomi de lumina își zgulesc acum urechile in guler. MAMA de George Coșbuc În
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
zăpadă așa cum i-au observat ei, dar mai mari ca în realitate. Elevii vor desena forme de fulgi și vor observa că fulgii de zăpadă au șase colțuri. La ora de abilități practice, poate fi realizată tema „Decuparea fulgilor de nea”, respectând trăsătura lor caracteristică, adică construcția cu șase colțuri. Din fulgii de zăpadă putem face ghirlande cu care vom împodobi pomul de iarnă. La clasa a IIIa putem aborda interdisciplinar tema „Calendarul naturii” la obiectele de limba română, științe, educație
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un rost și pe urmă... - Mi-am făcut un rost... Am carnet de șofer, câștig bine și nevasta lucrează și ea într-o cofetărie... Acum e însărcinată! - Tocmai, zic, o să pleci militar și ce face ea singură? Așa zicea alde nea Simion... Era singurul băiat al lui nea Costică brutarul, încolo avea numai fete, vreo trei. N-aveau pământ și Gheorghe trebuise să plece din sat să se arănească și el prin București. Surorile erau prietene cu surorile mele, se pricepeau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
făcut un rost... Am carnet de șofer, câștig bine și nevasta lucrează și ea într-o cofetărie... Acum e însărcinată! - Tocmai, zic, o să pleci militar și ce face ea singură? Așa zicea alde nea Simion... Era singurul băiat al lui nea Costică brutarul, încolo avea numai fete, vreo trei. N-aveau pământ și Gheorghe trebuise să plece din sat să se arănească și el prin București. Surorile erau prietene cu surorile mele, se pricepeau la croitorie, aveau o mașină de cusut
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
abjecția, se închidea la loc și înceta să mai existe pentru mine. Era frumos în acea zi de noiembrie și am rătăcit pe la șosea, prin preajma lacurilor. L-am uitat imediat și pe acel șef legionar și pe Gheorghe al lui nea Costică... Am uitat și de mine însumi, absorbit de contemplarea lacului și stăpânit, fără gânduri, de bucuria de a trăi. Eram fericit că scrisesem un roman de la început până la sfârșit (fiindcă mai începusem și altele, dar nu le terminasem) și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
adesea cu capul plin de sânge după cine știe ce încăierare pentru un răzor pe care plugul vecinilor îl mușcase, sau după o bătaie cu socrii care nu dăduseră fetei nu știu ce vită promisă. Nu mai era mai-marele satului. - Tu ești băiatul lui nea Tudor Călărașu? îl aud că mă întreabă. Parcă avea o nostalgie în glas. Deci nu eram al lui Pațac... - Ce mai face Ilie? Ilie, nu Nilă. I-am răspuns că își vede de treabă. M-am mirat, zicîndu-i că nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu vrem să spunem nimic. Un gând ne împinge, un sentiment pe care chiar dacă nu-l exprimăm, stăm împreună și, vorbind, acel gând își găsește înțelesul, sentimentul se limpezește. - Ministrul, zic, o fi acasă? Ca și când aș fi spus "nea Stan, nea Gheorghe... Ce mai fac?" -Da, zice, e acasă... Cu voce scăzută, ca și a mea, firească, da, e acasă, a fost pe la deal, a dus de dimineață o căruță de băligar pe lot, dar pe la prânz așa s-a întors
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]