6,603 matches
-
inexistența Moldo-Valahiei: "Cele mai mici ținuturi din Africa și din America sînt mai cunoscute decît aceste Principate". Descoperirea faptului că Moldo-Valahia a fost uitată de Europa și începutul acesta de autojustificare sînt temele majore ale istoriografiei romantice. Kogălniceanu explică: "Din nefericire, lucrările naționale sînt prea puține la număr, chiar și cele privitoare la Țara Românească, fiindcă valahii, mereu prinși cu războiul, n-au avut niciodată timp pentru a cultiva scrierile". Se prefigurează deja figura eroului războinic care va fi avansată ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
incertă, tardivă, parțială. Confruntarea sîngeroasă l-a marcat pe Bălcescu, iar această dramă între naționalități îi creează resentimente. În noiembrie 1848, el îi scrie lui Golescu: "Românii din Banat și din Transilvania s-au înarmat împotriva maghiarilor. Este o mare nefericire că nebunia ungurilor a dus la lupta dintre români, slavi și unguri". REVOLUȚIE ȘI CULTURĂ NAȚIONALĂ Anul 1848 îi integrează pe moldo-valahi într-o cultură romantică europeană. Frecventarea saloanelor pariziene nu-i făcea cu totul necunoscuți în epocă, atunci fiind
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
plătești. Dar cînd ești din România, adică dintr-un pitic prins între trei coloși, ce poți face pentru a-ți păstra existența și naționalitatea? Coloșilor le place să-și măsoare forțele la fiecare cincisprezece sau douăzeci de ani. Îi preocupă nefericirea piticului aflat în calea lor? Bineînțeles că nu. Ei trec, îl zdrobesc și, odată jocul terminat, se reîntorc acasă lăsîndu-1 plîngînd, răsturnat cu picioarele în sus. Atunci vin la el bunele bătrîne ale diplomației pentru a-1 îngriji și a-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
către Principate. Acest aflux va fi denunțat de publiciștii aflați în serviciul cauzei antisemite. Într-un text semnat de Verax, în 1903, se poate citi: Totul făcea să se prevadă că românilor li se deschidea un magnific viitor economic. Din nefericire, în Moldova, nu românii ci evreii au profitat de această magnifică dezvoltare. [...] În mai puțin de zece ani, țara poseda o clasă comercială și industrială numeroasă, îndrăzneață și activă, care nu era însă românească [...]. Românii din Moldova, sub raport economic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu greutatea hectolitrică de 78 și chiar 80 kg. Se știe că grîul de Napoli și cel din Australia, cele mai grele dintre cele cunoscute, nu cîntăresc mai mult de 83-84 kg/hectolitru". Planează totuși o nesiguranță asupra randamentelor: "Din nefericire, de cîțiva ani, agricultura românească a fost greu încercată. Recoltele au fost mici și de proastă calitate în unele localități, iar în altele au fost complet distruse de secetă". Informarea din 1867 dă tonul: există bogății a căror valorificare potențială
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
temperament pasional și de un talent scriitoricesc, el poate să dezvolte adevărate psihoze antisociale". Lovinescu rămîne totuși senin, amărăciunea autodistrugătoare fiindu-i străină... Certitudinea unei evoluții europene îl eliberează. Istoria se reprezintă între reformism și conservatorismul alimentat de toate arhaismele. Nefericirea de a fi o mică putere, nefericirea de a se găsi la o margine de imperiu este respinsă. Sensul este acela al victoriei Spiritului, iar acest spirit este acela al Luminilor. După 1929, moderniștii resping deci referința obsesivă la național
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
el poate să dezvolte adevărate psihoze antisociale". Lovinescu rămîne totuși senin, amărăciunea autodistrugătoare fiindu-i străină... Certitudinea unei evoluții europene îl eliberează. Istoria se reprezintă între reformism și conservatorismul alimentat de toate arhaismele. Nefericirea de a fi o mică putere, nefericirea de a se găsi la o margine de imperiu este respinsă. Sensul este acela al victoriei Spiritului, iar acest spirit este acela al Luminilor. După 1929, moderniștii resping deci referința obsesivă la național. Interogația intelectuală și existențială se bazează pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
armonizabile, nu în opunere unele cu altele, un patriotism luminat și mai presus de tendențe înguste mai nu are nevoie de-a formula în teze generale lucruri care se-nțeleg de sine la alți oameni și în alte țări. Din nefericire însă cată să constatăm că în țara noastră multe lucruri evidente și simple nu se mai înțeleg de sine, încît - ca la noi la nimenea - evidența însăși are nevoie de-a fi comparată cu miile de căi strâmbe câte se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot ce este trece și fuge fără a-l putea fixa, surprinde fără a fi, atunci nici actualul nu este, ci trece. Totul e subiectiv, relativ, trecător, și cine poate zice că este fericit fără a se gândi imediat la nefericire? Mai fericiți sîntem când dormim, căci atunci sîntem mai aproape de adevărata realitate și obiectivitate. Eul nostru subiectiv nu e deștept. Cel fericit este atunci și mai nefericit când se deșteaptă, când [î]și amintește și are conștiința nefericirii sale. Cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imediat la nefericire? Mai fericiți sîntem când dormim, căci atunci sîntem mai aproape de adevărata realitate și obiectivitate. Eul nostru subiectiv nu e deștept. Cel fericit este atunci și mai nefericit când se deșteaptă, când [î]și amintește și are conștiința nefericirii sale. Cu tot caracterul vizionar și nestabil al existenței, al lucrurilor, cu toate nefericirile noastre, tot mai găsim timp spre a face rău altora. Și omul e tot așa de trecător. De când începe a trăi, trece, fuge, apropiindu-se de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
realitate și obiectivitate. Eul nostru subiectiv nu e deștept. Cel fericit este atunci și mai nefericit când se deșteaptă, când [î]și amintește și are conștiința nefericirii sale. Cu tot caracterul vizionar și nestabil al existenței, al lucrurilor, cu toate nefericirile noastre, tot mai găsim timp spre a face rău altora. Și omul e tot așa de trecător. De când începe a trăi, trece, fuge, apropiindu-se de moarte, adică viața {EminescuOpXI 48} este moarte! Care din aceste două stă, este, fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apusenii. Așadar când vedem vechea clădire a bisericei catolice atât de aprig combătută în Apus, ar fi oare de sfătuit pentru noi de a urma tonul părților în litigiu și de-a spune că cutare ori cutare are dreptate? Din nefericire așa se urmează în jurnalistica noastră. Cu aceeași ușurință cu care transcriem laudele ideilor moderne din gazetele străine ne însușim și urile cari nu ne privesc câtuși de puțin, ba vedem citindu-se de cătră public, cu oarecare sete, romanele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
N-avem ce-i face daca rezultatele cercetării noastre vrând-nevrând iese în contra teoriei identității între domnii de la "Unirea" și acei de la "Telegraful" bunăoară. Daca am fi observat că confrații de la "Unirea" sânt de calibrul acelor roșii de cari țara Românească din nefericire e plină, de cari Moldova a fost scutită pîn-acuma, îi asigurăm că nici nu ne-am fi dat osteneala de a răspunde cu o silabă măcar la observările lor, precum nu polemizăm nici cu "Telegraful", nici cu "Democratul" sau "Curierul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
9 mai 1880] ["EVITĂM A VORBI... Evităm a vorbi de politica noastră externă nu pentru că n-am avea nimic de obiectat la modul cum este condusă, ci pentru că ne-am făcut obiceiul a ne impune de bunăvoie o rezervă, din nefericire mai mult decât justificată prin împrejurări. Daca guvernul nostru ar fi totdauna atât de bine informat încît să știe cu siguranță dincotro bate vântul și care este espresia ce cată s-o dea fizionomiei sale, lucrul ar fi ușor pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate aceste împărțite ca între buni părinți de familie - iată singura rațiune de a fi a consiliilor județene și a respectivelor comitete permanente, sub regimul liberal. Ne pare rău că trebuie să caracterizăm atât de aspru self-governmentul nostru; dar, din nefericire, așa este, și împotriva evidenței orice iluzie e zadarnică. Și județul Ilfov și-a avut întrunirea sa electorală, la 19 mai, vizitată de prea puțini alegatori curioși și de vro 40 - 50 de curioși nealegători. Faptul în sine nu ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai cult decât celelalte, ceea ce pîn-acuma nu e. O civilizație reală le lipsește tuturora; încît predominarea se traduce, din partea elementului dominant, în acte de barbarie, din partea celor stăpânite - în acte de rebeliune, cu cât mai naturale cu cât sânt din nefericire, mai justificate. Astfel o egală incultură, o egală valoare numerică și o egală slăbiciune face ca fiecare din ele să nu poate învinge momentan decât prin o influență străină oarecare, pentru ca la rândul lui fiece element să fie învins iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
biuroul unui advocat recunoscut și abia după un timp îndelungat ajungeau în fine a se stabili în mod definitiv și de capul lor, în urma însă a unei numiri din partea Ministerului Justiției, cea din urmă măsură de precauțiune contra abuzurilor, din nefericire atât de dese, cari se pot întîmpla în exercițiul acestei profesiuni. Curentul ideilor liberale a sfărâmat toate aceste bariere, advocatura a devenit liberă și supusă aceluiași principiu a concurenței ilimitate la care sânt supuse cele mai multe ramuri de muncă omenească. Dară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A. Rosetti, ba nici chiar de dragul țării. Îndată ce ne grămădim pentru a esploata rivalitatea ce-o presupunem că există între ele, dispun neapărat rău pe una, fără ca iubirea celeilalte să fi aflat vreun spor considerabil". Am arătat apoi că din nefericire guvernul radical n-a știut nicicând să aprețuiască această linie tradițională de purtare, ci, manifestând înclinațiuni fățișe când pentru unele din puteri, când pentru altele, va fi în imposibilitate de-a face un pas în politica noastră exterioară și în urma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici un răspuns. "Romînul" o știe mai bine decât oricine că, daca există un partid care nu s-a răzimat nicicând pe străinătate, e cel conservator. Polemica pe acest teren ar fi de prisos. Noi am constatat faptul că guvernul, din nefericire, s-a discreditat prea mult în ochii unora din puteri, fără a se acredita în ochii altora. Azi putem spune mai mult: nu numai că nu poate face un pas în politica sa exterioară, dar, pe lângă ace[a]sta, întîmpină
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar în țară să fie răsplătiți cu drepturi cetățenești. Numai în România înalta trădare e un merit, numai la noi e cu putință ca valeți slugarnici ai străinătății să fie miniștri, deputați, oameni mari!... [ 31 iulie 1880] ["NU AVEM DIN NEFERICIRE UN SERVICIU STATISTIC... "] Nu avem din nefericire un serviciu statistic atât de exact precum îl au mai cu, seamă țările acelea cari au posedat o monarhie democratică autoritară și au tradiții biurocratice. Cu toate acestea, pre câtă statistică există, ea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drepturi cetățenești. Numai în România înalta trădare e un merit, numai la noi e cu putință ca valeți slugarnici ai străinătății să fie miniștri, deputați, oameni mari!... [ 31 iulie 1880] ["NU AVEM DIN NEFERICIRE UN SERVICIU STATISTIC... "] Nu avem din nefericire un serviciu statistic atât de exact precum îl au mai cu, seamă țările acelea cari au posedat o monarhie democratică autoritară și au tradiții biurocratice. Cu toate acestea, pre câtă statistică există, ea nu ne arată decât regres în toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
semne de distincție din străinătate, am afirmat totdeuna cu deplină bună-credință că un asemenea lucru, fiind indiferent și inapreciabil pentru spiritul public, e o onoare ce se face țării noastre, bună sau rea cum este, tale quale. {EminescuOpXI 311} Din nefericire însă știrile unor asemenea măgulitoare distincții nu ne vin fără înțeles politic. Din contra, deodată cu ele ni se vorbește de-o alianță austro-germano-romînă ș. a. m. d. Dacă s-ar întîmpla ca noi românii să locuim în Peninsula Pireneilor sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare spectacol O dramă care de mult făcea deliciile publicului nostru de provincie, cea mai vulgară țesătură cu tablouri, peripeții, schimbări de scenă și surprinderi calculate pentru galerie, a fost aleasă pentru a doua reprezentare a Teatrului Național. Am avut nefericirea a vedea pe Millo, fala scenei noastre, silit să suplinească un rol de necesitate și ridiculizat prin înființarea teribilă de cardinal intrigant; Eufrosina Popescu coborîndu-se la un rol nedemn de talentul ei artistic; iar toate celelalte roluri jucate atât de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
doză de... patriotism care nu se află decât în Academiile de corecțiune de moravuri din San Francisco. N-o zicem noi aceasta. Țara toată o știe, presa toată, afară de cea oficioasă, o repetă zilnic. Inocențele californiane nu se schimbă, din nefericire, nici prin "stenahoria sfărâmăturilor partidei conservatoare", nici prin alte grațiozități de acelaș gust. Ele sânt ceva constant, inerent naturii partidului roșu, pe care "Romînia liberă"-l descrie în modul următor: Nemernici sânt mulți în turma roșie; ei formează maioritatea și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate scuti de impresia supremă ce ne-o provoacă moartea aproapelui în genere. Ce și la ce este moartea? Ce este această prefacere, această premenire necurmată a naturii? A zice că aceasta este o lege fără scop nici rezultat, o nefericire, este a nega viața... În epoca noastră mai cu seamă, care are multă înclinare la scepticism și pesimism, trebuie să căutăm a cunoaște rațiunea de a fi a acestei legi. Dezvoltarea speței noastre cată să meargă mai departe, aci ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]