9,132 matches
-
cancelar, de ce cutare și cutare român să nu fi conspirat pentru a ajunge unde este? Dar la ce toată discuția? Negă "Romînul" datele de mai sus, cari le-am înșirat în monologul ce-l atribuim d-lui Pietraru? Nu le negă. Dacă le-ar nega, i-ar merge rău, pentru că am invoca mărturii, irecuzabile mărturii. Redactorii "Romînului" pot vedea că vorbim fără patimă de partid, fără ură. Prin această crimă toate teoriile roșii sânt duse ad absurdum. Condamnăm faptul, felicităm din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cutare român să nu fi conspirat pentru a ajunge unde este? Dar la ce toată discuția? Negă "Romînul" datele de mai sus, cari le-am înșirat în monologul ce-l atribuim d-lui Pietraru? Nu le negă. Dacă le-ar nega, i-ar merge rău, pentru că am invoca mărturii, irecuzabile mărturii. Redactorii "Romînului" pot vedea că vorbim fără patimă de partid, fără ură. Prin această crimă toate teoriile roșii sânt duse ad absurdum. Condamnăm faptul, felicităm din inimă pe d. Brătianu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Atunci când se întâmplă ceva, lașii nu iau nicio atitudine, fug din fața problemelor sau le neagă. Oamenii puternici iau atitudine. Fac ceva pentru a rezolva o problemă care a apărut și, pe lângă acțiunea propriu-zisă își asumă și responsabilitatea faptelor lor. Cei care iau atitudine cred cu tărie că sunt în stare să rezolve acea problemă sau
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2990]
-
acest "însemn" se dă într-un perimetru al deșertului strigăt ubi sunt arborat de Vechiul Testament, care interpretează praful după cum acesta exprimă legea divină ("Căci este scris ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost", Ecclesiastul), sau după cum o neagă, ca o consecință a "mâniei" divine îndreptată împotriva cetăților "trufașe" ("Cetatea cea mîndră El a supus-o până la pământ, a culcat-o în pulbere"; Isaia). Pentru apostolul Vechiului Testament legea divină este clară și nu o ascunde: omul este pulbere
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
voi mătura praful din el și-l voi face stâncă goală"17. Dacă în momentele când exprimă legea divină, apostolul își reține orice comentariu, considerând-o imposibil de schimbat și acceptând-o firesc, atitudinea lui răbufnește numai împotriva celor care neagă legea, se împotrivesc ei, transformând cuvintele în adevărate amenințări. Și cum împotriva prafului, înțeles ca și condiție și limită a ființării, numai zidurile pot sta, mânia Bibliei se revarsă în general împotriva cetăților: "că tu ai făcut din cetate o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
echipă; * recunoașterea succeselor și realizărilor; * formarea și educarea în spiritul îmbunătățirii. Prin prisma acestui concept, obiectivele firmei cu privire la calitate devin “ținte mobile” care trebuie redefinite la niveluri din ce în ce mai înalte. Abordarea strategică a calității este deci un proces inovativ, care nu neagă abordările anterioare, ci le încorporează într-un demers integrator. Această schimbare de optică cere dedicare și implicarea tuturor membrilor organizației, în procesul de îmbunătățire continuă. Un rol esențial în acest sens îl are implicarea directă a top managementului pentru a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
înainte de a obține mandat de arestare se face un raport și dacă motivele pentru care se cere ca cetățeanul să fie ridicat sunt suficiente, atunci se face mandat de arestare. Deci s-a terminat cu practica din trecut. Nu pot nega că sunt unele cazuri abuzive și acum, însă Ministerul și conducerea lui se luptă împotriva acestor cazuri. Procuratura ne ajută acum efectiv, ne sesizează asemenea abateri și Ministerul ia măsuri. La 23 iunie 1952, după analiza făcută în legătură cu devierea de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
De aceea, lucrătorul operativ de securitate trebuie să fie însuflețit de sentimentul dragostei și devotamentului față de patrie, față de poporul muncitor, de partidul nostru, față de Uniunea Sovietică - mărețul bastion al păcii și socialismului - față de cauza măreață a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin. Burghezia a negat cu înverșunare patriotismul oamenilor muncii, căutând să prezinte drept patriotism, naționalismul ei șovin. Patriotismul burghez înseamnă asigurarea posibilității de exploatare, apărarea intereselor egoiste de clasă ale burgheziei, propagarea urii între popoare, instigarea la război. Tudor Vladimirescu, ridicându-se la începutul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de la timp. Fernand Braudel nu vedea în istoria tradițională o istorie la dimensiunile omului, ci ale individului, un fel de istorie evenimențială à la François Simiand, adică o agitație de suprafață, o istorie cu oscilații scurte, rapide, nervoase, fără să nege însă individualul care trebuie depășit și angajat ca o reacție față de o istorie redusă arbitrar la eroul chintesențiat. Evenimentul, notează Braudel, este exclusiv, capricios și înșelător, un „fum abuziv”; el umple conștiința contemporanilor, dar nu durează; de-abia i se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
T. G. Djuvara, deoarece ura a fost un efect și nu o cauză. O trecere în revistă (fie și incompletă, cum este a noastră) a principalelor opinii divergente în definirea chestiunii orientale nu se cuvine să omită pe cea care neagă însăși existența ei. I. G. Pitzipios afirma că ființa mai curând o “pseudo-problemă a Orientului” și că “reorganizarea Principatelor dunărene” era o “chestiune specială a Imperiului Otoman” cu “funeste consecințe pentru lumea întreagă”. De altfel; legitimiștii inveterați și obtuzi, otomanii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și comunismul utopic francez ș. a. Originea concepției sale filozofice, un amestec eclectic de idealism și materialism, se află în sistemul lui Hegel. Ca factori determinanți ai dezvoltării societății el consideră trei elemente: personalitatea, proprietatea și statul. L. von Stein nu neagă că societatea se împarte în posedanți și neposedanți, dar această antiteză își găsește, după părerea sa, sinteza, unitatea, în stat. El predică o înțelegere între clasele sociale și vede în statul burghez singurul organism social în stare să soluționeze contradicțiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Răspunsul pe care el l-a dat consta în acceptarea ultimei alternative, „căci - nota Xenopol - dacă se produc bureți și mușchi pe trunchiul încă verde, nu trebuie să conchidem de aice că măduva însăși e deja putredă”. Și adăuga: „[...] nu neg că suntem în o stare care nu e de dorit ca să rămînă astfel, neg însă că această stare ar fi efectul unui progres greșit”, iar „[...] a pretinde ca un popor din momentul chiar cînd începe a se dezvolta să nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Xenopol - dacă se produc bureți și mușchi pe trunchiul încă verde, nu trebuie să conchidem de aice că măduva însăși e deja putredă”. Și adăuga: „[...] nu neg că suntem în o stare care nu e de dorit ca să rămînă astfel, neg însă că această stare ar fi efectul unui progres greșit”, iar „[...] a pretinde ca un popor din momentul chiar cînd începe a se dezvolta să nu producă decît lucruri bune, să aibă instituțiuni bune, libertate adevărată, arte care dovedesc un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deosebite, (din motive de sănătate). Sedentarismul, lipsa de mișcare fizică, este considerat, de mulți specialiști ca unul din marii adversari ai sănătății oamenilor societății contemporane, ca o maladie a omului care trăiește în confortul cotidian al zilelor noastre. Nu se neagă rolul informativ și formativ pe care anumite activități non fizice le are asupra educației și formării oamenilor, însă lipsa activităților fizice și excesul celorlalte activități sedentare duc în timp la afectarea stării de sănătate, uneori cu repercusiuni pe termen lung
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
apreciază meritele soluțiilor vechi, le punctează neajunsurile și se pronunță, pentru menținerea lor fără a exclude eventuale îmbunătățiri; b) Exuberantul emite idei originale, imposibil de aplicat în practică, asigurând prin aceasta o atmosferă imaginativ creativă; c) Pesimistul este cenzorul care neagă oportunitatea oricărei îmbunătățiri a soluțiilor inițiale; d) Optimistul critică poziția pesimistului și susține, la modul realist, soluțiile propuse de exuberant. La sfârșitul discuțiilor, profesorul sistematizează ideile și invită elevii să formuleze conlcuzii. Evaluarea va fi făcută pe baza răspunsurilor la
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ne servește decît pentru a vira de la un sistem la altul". Și Bachelard continuă: "O filosofie a lui nu care nu vizează decît sisteme juxtapuse, sisteme care intră în raport de complementaritate într-un punct precis, are grijă să nu nege niciodată două lucruri deodată. Ea nu se încrede nicicum în coerența a două negațiii. Filosofia negației nu s-ar ralia deci opiniei, de fapt naive, a lui Novalis: "Așa cum toate cunoștințele se înlănțuie, tot așa se înlănțuie toate ne-cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
multe repetiții. Deci, îmi asumam un rol, iar în acest număr despre eveniment, m-am investit foarte mult. I-am făcut deci cîteva remarci lui Thuillier în legătură cu articolul său pe tema determinismului. Poate că avea un punct de vedere care nega importanța evenimentului, cert e că a replicat: "Dacă așa stau lucrurile, îmi retrag articolul". Și s-a supărat. Lupasco nu și-a retras articolul, pentru că a apărut. B. N.: Adevărul e că articolul lui Lupasco, publicat în numărul 18 din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
imuabilă va guverna toate națiunile în toate timpurile, și va exista un singur stăpân și conducător pentru toți, adică Dumnezeu, pentru că el este autor, promulgator și judecător pentru această lege. Cel care nu se supune legii fuge de el însuși, negându-și natura umană"51. Cicero credea că există în om o dreaptă rațiune ratio recta care vorbește prin vocea naturii, arătându-ne legile eterne și neschimbătoare, aceleași pentru toți oamenii. O legislație divină, pe care reprezentanții oamenilor nu puteau să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
alternativă la scepticismul moral. Adepții scepticismului pretindeau că nu există convingeri despre felul în care sunt lucrurile, ci doar aparențe, prin acest termen referindu-se nu doar la impresiile senzoriale, ci la felul în care ne apar lucrurile. Scepticismul nu neagă existența unui adevăr despre toate lucrurile, ci îl consideră inaccesibil. Atacând în mod direct una din revendicările dreptului natural, scepticismul afirmă că nu poate fi găsită nicio doctrină despre bine și rău sau despre cum trebuie să trăim care să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care aparțin unor religii diferite. Pentru aceasta, credea Grotius, trebuie să facem apel la o lege care izvorăște nu din edicte omenești, ci din natură; nu din cele douăsprezece table ale dreptului roman, ci "din esența filosofiei"68. Grotius nu neagă faptul că oamenii își urmăresc interesele proprii, dar observă că fiecare om simte "o anumită înclinare de a viețui laolaltă cu semenii săi, dar nu într-o comunitate oarecare, ci într-una pașnică și rânduită pe măsura minții sale"69
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
înapoierea lui, dacă se află în mâinile noastre, sau a folosului pe care l-am dobândit de pe urma lui, îndatorirea de a ne îndeplini făgăduințele, repararea pagubei pricinuite și rânduirea pedepselor la oameni după faptă"72. Potrivit lui Grotius nu poate fi negată nici înclinația oamenilor spre controversă, nici nevoia de a trăi într-o comuniune pașnică. Nevoia de viață în comunitate constituie baza cea mai profundă a dreptului, pentru că dreptul nu ar avea nicio valoare pentru un om care trăiește izolat pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nicio valoare pentru un om care trăiește izolat pe o insulă pustie 73. El consideră că a întemeiat dreptul natural pe principii clare și evidente, că legea se sprijină pe idei atât de temeinice, încât nimeni nu le-ar putea nega decât anevoie 74. Grotius a susținut că dreptul are și un înțeles care se referă la persoană. În acest al doilea înțeles, dreptul este "o însușire morală, aparținând unei persoane, de a avea sau de a făptui ceva cu îndreptățire
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să exprime o morală coerentă 144. Mulți cred că legea din țara lor, deși nu este perfectă, trebuie să fie respectată atâta timp cât se află în vigoare. Pentru mulți, această credință depinde într-o mare măsură de conținutul legii. Ei vor nega că legile naziste merită să fie respectate. Obligația lui Dworkin de răspundere profesională este diferită. Ea se aplică oricărui sistem legal pentru simplul fapt că acesta este un sistem legal, indiferent de conținutul său. Mai mult aceasta este o obligație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dintre drept și morală a constituit o preocupare constantă a filosofilor și juriștilor, teoriile care dezvoltă această temă variind de la un pol în care dreptul este identificat cu morala la un altul, corespunzător pozitivismului juridic, în care dreptului i se neagă orice influență a moralei. Astfel, potrivit lui J. Bentham dreptul și morala reprezintă două cercuri concentrice, ele având același centru, dar circumferințe diferite, morala fiind mai extinsă, în opinia lui H. Kelsen cercurile sunt exclusive, iar potrivit concepției îmbrățișate de quasitotalitatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
naturii umane. Romanii, "preocupați permanent de perfecționarea sistemului lor juridic, fac pași importanți în direcția conceperii dreptului independent de morală"148, deși nu poate fi identificată precis nicio teorie care să explice efectiv deosebirile dintre cele două domenii. Unii autori neagă faptul că romanii ar fi avut o noțiune științifică asupra raporturilor dintre drept și morală, invocând în sprijinul acestei afirmații faptul că principiul honeste vivere, care are mai mult un caracter moral, apare printre principiile juridice și că Celsus definește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]