6,858 matches
-
e la teologia dei Maestri Provenzali, Aug. 22 (1982), pp. 513-532. 5. Salvian din Marsilia Personalitatea lui Salvian din Marsilia exprimă foarte bine teribilele încercări prin care trece creștinătatea occidentală, amenințată de invaziile barbarilor și, în același timp, chinuită de nemulțumirea față de propria condiție spirituală, de ideea că viața prea puțin creștină pe care o duce nu poate fi privită cu ochi buni de Dumnezeu. Născut prin 390 în regiunea Treveri sau Colonia într-o familie de nobili, a dus în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se plasase la jumătatea drumului dintre retorică și filozofie și, bineînțeles, teologie, Marius Victorinus, studiase logica aristotelică, însă dintr-o perspectivă fundamental retorică (pentru că era maestru al acelei discipline). Cînd începe să studieze opera lui Aristotel, Boetius nu-și ascunde nemulțumirea față de abordarea prea puțin științifică a predecesorului său, iar dacă Marius Victorinus tradusese în latină Introducerea (Isagoge) la Logica aristotelică, scrisă de Porfiriu, o traduce și Boetius, cu intenția declarată de a face un lucru mai bun. Această traducere a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
relatarea lui Filip se caracterizează prin lipsă de cultură și rafinament, mai mult chiar, îi poate provoca cititorului o stare de saturație. Opera a fost publicată probabil în jurul anului 430 și în mod sigur după 426, pentru că Filip își exprimă nemulțumirea că Sisinios a ajuns patriarh în locul său. Scrierea s-a pierdut aproape în întregime. Cîteva fragmente s-au păstrat în citatele și extrasele din scrieri mai tîrzii sau bizantine. Bibliografie. C. de Boor, Neue Fragmente des Papias, Hegesippus und Pierius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în care rătăcirile prin iarna grozavă din Căderea în lume ale naratorului și ale mai vîrstnicului său prieten au părut unui student, ca ținînd mai degrabă de miticul eliadesc decît de politic, așa cum credeam noi, care vedeam în ea iarna nemulțumirii noastre și a unei maxime confuzii.
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
independența personală, inițiativa și respectul de sine, fiind o sursa de dependență. Frecvent, părinții respectivi, simțindu-se vinovați, devin exagerat de atenți, transformând copilul Într-un individ dependent și solicitant pentru familie. Uneori, această permanentă solicitare va genera reacții de nemulțumire și ostilitate din partea părinților, reacții care-l vor face pe copil să devină nesigur. Pe acest fond, atunci când va fi confruntat cu greutățile vieții, el nu va fi capabil să le facă față, deoarece nu și-a format abilitățile necesare
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
să identifice și valorifice În permanență punctele tari (elementele pozitive pe care elevii le au). Nu există copil sau elev rău În adevăratul sens al cuvântului. Deseori aceasta este o etichetă pe care adultul o atribuie pentru a-și arăta nemulțumirea, fără să-și dea seama că etichetările construiesc distanțe și bariere Între copii și adulți. Tehnica aversivă presupune Înlăturarea comportamentelor indezirabile prin metoda sancțiunilor. Ea devine eficientă numai În cazul În care subiectul În cauză dorește cu adevărat să-și
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
reputația. Mai mult chiar, se opune în repetate rânduri ajutorului pe care creștinii rămași în libertate l‑ar fi putut oferi confraților întemnițați. El este depus de episcopul Secundus de Tigisis care numește în locul său pe Majorin, provocând prin aceasta nemulțumirea lui Constantin. În 10 noiembrie 316, acesta din urmă promulgă o lege aspră împotriva donatiștilor. Lui Majorin îi urmează în scaunul episcopal Donatus (cel care dă și numele mișcării), iar acestuia Parmenian, sub păstorirea căruia Biserica donatistă atinge apogeul prosperității
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a hirelor...” Exemplară pentru ilustrarea meandrelor „sorții nestatornice” este - în Letopisețul lui Miron Costin - remarcabila nuvelă care istorisește „mărirea și decăderea lui Vasile Lupu”, Voievodul cu fire mai mult împărătească decât domnească. Destule dintre acțiunile și intențiile ambițiosului domn stârnesc nemulțumirea cronicarului. Năzuința de a-și întinde stăpânirea asupra țării Românești (unde voia să-l înscăuneze pe fiu-său, Ion, „om slab și deznodat și de mâni și de picioare”) și a Transilvaniei sau încuscrirea cu hatmanul căzăcen Bohdan Hmelnițki (alianță
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dificil, creat de incapacitatea administrativă a lui Gheorghe Vodă Ghica. într-o situație complet deteriorată - Domnul întârziase cu strângerea haraciului - postelnicul își face o apariție spectaculoasă („s-au întâmplat de au fost acolo” [la Adrianopole]) și suportă stoic frazele de nemulțumire ale vizirului, care ancheta întârzierea cu pricina: „Și-l pedepsea zicând că au făcut Ghica-vodă și rumânii rușine împăratului de n-au adus haraciul la vréme; și cum împăratul biruiaște de la răsărit pân’ la apus și nu iaste altă țară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la pat” („Când se grămădește la vreo treabă”419); „Plâng văduvele, plâng ș-măritatele” („Nemulțumire peste tot”420). Este mai prudent să te ferești de văduve: „Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este” („Nu e bucurie fără supărare”421); „La cal alb și la văduvă să nu slujești”422. * Erau demonizate, fără îndoială
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care Îl Înconjoară și Îl ocrotesc părinții săi. Adolescentul este imaginea neliniștii. El nu mai este copil, dar nu este Încă nici un tânăr format. Este un amestec bizar de pulsiuni care se cer satisfăcute, dând impresia unei revolte, a unei nemulțumiri, a unor căutări și, În final, a nimic anume. Adolescentul este imaginea unei vârste care, din punct de vedere sufletește și moral, Își caută forma, modelul valoric cu care să se identifice, la care să se raporteze. Din acest motiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adică, după modul În care și-a trăit viațaă. În felul acesta se poate spune că viața, existența, este măsura umană a persoanei. Îi judecăm pe ceilalți după cum Își trăiesc sau, mai exact, Își prețuiesc ori Își irosesc propria viață. Nemulțumirea pe care fiecare dintre noi o Încercăm față de noi Înșine ne conduce către același reper: viața. Fiecare persoană Își dorește ca propria viață să fie conform unui ideal, să Împlinească anumite aspirații, să atingă o anumită realizare. Toate acestea nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprezintă „succese”, pe când acțiunile negative, Răul, reprezintă „eșecuri”. În ambele cazuri, responsabilitatea morală planează asupra rezultatelor acțiunilor mele. Binele Îmi va da mulțumire și sentimentul acțiunii ca datorie Împlinită din punct de vedere moral. Răul Însă, dimpotrivă, va duce la nemulțumire, la sentimentul de vinovăție și la cel de neîmplinire a datoriei mele din punct de vedere moral. Răul va sta la baza vinovăției, temă pe care o vom dezbate mai departe. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a locui În casa lui, ofertă pe care am acceptat-o cu dragă inimă. Sosind În Kronstadt, l-am Însoțit acasă la el - Însă, de la prima vedere, camerele Îmi provocară un sentiment de repulsie, căci totul indica dezordine și mizerie. Nemulțumirea mea crescu Încă și mai mult când, după o scurtă ședere În ospitaliera sa locuință, tânărul Îmi mărturisi că era ruinat deoarece tocmai Își pierduse În numai trei zile Întreaga avere la jocurile de cărți, În Sankt-Petersburg. Întâlnirea cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de Încredere. Miniștrii și consilierii ei se aflau la cârma statului pe care-l conduceau la Întâmplare, deoarece fiecare neglija bunăstarea poporului, preocupându-se doar de interesele personale. Firește că de-a lungul timpului s-a instalat o stare de nemulțumire generală. Dându-și seama de consecințe, ministrul Dhian Singh pretinse că vrea să meargă Împreună cu fratele său mai mic, Sachet Singh, la o partidă de vânătoare În munții patriei natale, cu scopul de a-și reface sănătatea; În realitate, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în diversele vârste ale ciclurilor culturii, de la Antichitate până la evul modern: „Fiecare epocă, fiecare formă de organizare socială trece prin două faze: o fază de echilibru, ascensiune și optimism, care produce o literatură clasică; și o fază de dezagregare și nemulțumire, care produce romantism și realism”. Axiologia literară a lui S. este guvernată de criteriul etic, teoreticianul fiind convins că „valoarea literară [...] crește în raport cu valoarea ei morală”. Din coroborarea acestor determinări rezultă superioritatea clasicului, „product firesc al oricărei societăți sănătoase”. „Clasic
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Pământul este făcut să dea produse, iar produsele să îi hrănească pe membrii familiei și să acopere cheltuielile casei, atât. Paraschiv, Achim și Nilă au o poftă nemăsurată de câștig și prima lor formă de răzvrătire față de autoritatea tatălui este nemulțumirea față de imobilitatea lui socială. Ei murmură și îl vorbesc de rău în sat că a dat porumbul ieftin și că, în genere, el „nu face nimic”, „stă toată ziua”. A face ceva este a face bani. Tinerii Moromete au simțul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și Andrei Ionescu, romanul lui Franz Kafka America (în mai multe numere din 1967 și 1968), tălmăcit de Pop Simion și Erica Voiculescu, Lupul de stepă de Hermann Hesse, tradus de Al. Al. Șahighian, La răsărit de paradis și Iarna nemulțumirii noastre de John Steinbeck (în mai multe numere din 1963), în versiuni de D. I. Suchianu, Tania Malița, Mihu Dragomir. Acestora li se adaugă numeroase alte scrieri în proză de Ernest Hemingway, Mihail Șolohov, Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Roger Martin du
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Eforiei din Focșani, unde se așezase de la un timp. Odată cu urcarea pe tron a lui Mihail Sturdza, cât și în vremea domniei lui Grigore Alexandru Ghica, ascensiunea ambițiosului boier, avid de înalte cinuri, încetează. Socotindu-se persecutat, dospind în el nemulțumirea și ranchiuna, paharnicul pune la cale - sau este doar complice al fraților săi, paharnicul Costache și spătarul Antohi - o copioasă mistificare, Izvodul lui Clănău sau Cronica lui Huru (ce se tipărește în 1856), atribuind neamului Sion o obârșie legendară, cu
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
sus, conflictele sociale pot fi clasificate în câteva grupe: a) protestele sunt forme ale conflictelor sociale organizate, care se desfășoară planificat, după un program prestabilit și care, de regulă, sunt lipsite de violență fizică; ele urmăresc expunerea sau exprimarea unor nemulțumiri, revendicări, de multe ori cu caracter de injustiție (frustrări, situații castratoare etc.), față de instituțiile sociale sau față de organele puterii politice; formele pe care le pot lua protestele sunt „meeting”-utile și „grevele”; ele trebuie considerate în primul rând forme de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
accept vreun portofoliu sub conducerea unui om atât de insignifiant și pe deasupra terminat fizic precum Gh. Gr. Cantacuzino. Așa ceva n-ar fi În concordanță nici cu poziția mea personală și nici cu poziția mea socială” </citation> . Regele și-a exprimat nemulțumirea Într-o scrisoare adresată fratelui său Leopold: „Dacă P. P. Carp ar fi mai rațional, s-ar putea forma un guvern mai puternic și mai capabil, dar el pretinde totul sau nimic, ceea ce În situația actuală, care exclude o dizolvare
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
ridice problema drepturilor politice pentru evreii din România și să forțeze mâna guvernanților prin piedicile pe care financiarii evrei din Franța și Germania le puneau În calea Împrumuturilor). Guvernul avea și Încrederea regelui, deși monarhul nu și-a ascuns niciodată nemulțumirea față de felul direct, chiar brutal, al lui Carp și nici simpatia sa pentru o soluție de guvernare cu D. A. Sturdza, preferatul său Între oamenii politici români. Oricum, la 29 martie 1900 regele Îi spusese lui Pallavicini: „Dl Carp se Înșală
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Înregistrate se ridică la aproape 25,2 milioane lei. Carol I este mulțumit de primul său sfetnic și Îl felicită printr-o scrisoare publică. Apoi chiar atunci, la 29 martie/11 aprilie 1901, scrie surorii sale, Maria de Flandra: . În pofida nemulțumirilor evidente, probleme grave În sensul unor mari agitații sociale n-au apărut atunci pentru că, În fond, cei care aveau la vremea aceea salarii, indemnizații și pensii erau câteva sute de mii de persoane, doar elita socială românească. Măsurile lui Sturdza
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
noiembrie/8 decembrie 1901 regele Carol I scrie fratelui său Leopold: Chiar liniște cum voia regele n-a fost. Măsurile liberalilor, mai ales cele legate de reducerea pensiilor funcționarilor de stat, apoi legea meseriilor, reglementările privind activitatea sindicatelor provoacă mari nemulțumiri care se manifestă În Capitală la Începutul anului 1902. La 12/25 februarie 1902 s-a ajuns chiar la confruntări violente Între manifestanți și armată În fața sediului Camerei Deputaților din dealul Mitropoliei și doar șarjele cavaleriei au putut să disperseze
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
germane scriau În aceeași perioadă: „Criza financiară din România poate fi considerată ca aproape Învinsă și e de sperat că diferite partide românești vor profita de Învățămintele rezultând pentru ele din catastrofa anului teribil” . Nici ieșirea din criză și nici nemulțumirea crescândă a categoriilor sociale atinse de măsurile de reduceri salariale ale liberalilor nu-l determină pe rege să accepte vreo măsură de relaxare financiară. Monarhul scrie În acest sens Mariei de Flandra, la 17/30 decembrie 1903: „În Camere, unde
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]