7,995 matches
-
oamenilor se aseamănă și, noi păsările ne asemănăm. - Da, dar tu ești o pasăre deosebită, și pregătește-te că într-o zi vei pleca departe. - Și frățiorii mei ? - Ei vor rămâne aici, cu viața lor obișnuită, cu grijile, preocupările și neputințele lor. - Bine, bine, dar eu ce trebuie să fac? - Tu...trebuie să ai foarte multă răbdare, și să aștepți clipa cea mare... - Tăcută, nedumerită și îngândurată, pasărea se uită îndelung la băiețel și cu ochii plini de lacrimi se întoarse
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
către adunările sfinților, cap. 18, 19, 20, PSB, vol. 14, ... /Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8). Între preocupările de căpătâi ale Împăratului un loc de seamă l-a avut teologia rugăciunii. Iată ce ne transmite: Rugăciunea dreaptă este cu neputință de biruit și tot cel ce va stărui în rugăciunea curată nu va fi dezamăgit, fiindcă, de nu vei șovăi în credința ta, nu e cu putință să nu capeți cele dorite. Dumnezeu se află mereu alături de noi, plin de
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
poate da prestigiu decât tocmai ceea ce nu se poate realiza de toți oamenii. Este prea puțin ca cucerire pozitivă în problematica bucuriei, nu? Prea puțin și prea... epidermic. (Îndreptar Ortodox. Ed. Artemis, București, p. 54). Suma durerilor, plăcerilor, amăgirilor, superstițiilor, neputințelor, închipuirilor zeești și umane a adus lumii antice, politeiste, supremul faliment religios. Dacă din punct de vedere istoric, moral și religios de la Zamolxis la Hristos au existat reale asemănări, punți de legătură fundamentale între lumea pelasgă și cea creștină, de la
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Toate Articolele Autorului îngenunchez sub icoana răstignită pe albul scorojit de vreme cu teama zilei de mâine mă întreb ce va fi în anotimpul în care sunt prizonier în propriile mele gânduri nu mai am nimic de făcut îmi rod neputințele din urma genunchilor și aștept nu sunt pregătit pentru asta cobor în mine ca într-un oraș pregătit de război cu vitrinele agresate de păianjeni pendulez între două liniști și respir din trupul meu se hrănește o durere știu asta
RUGĂ FĂRĂ ADRESĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353274_a_354603]
-
câtă jale, Peste bieți români de ducă Ce își calcă umbra-n cale Când în lume o apucă Pentru niscaiva parale Și ca frunza se usucă Într-o clipă de sentință, Într-un ceas de greutate, Într-o zi de neputință, Într-o lună de păcate, Într-un an de suferință, Într-un veac de rău în toate... Referință Bibliografică: Iude de țară... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1078, Anul III, 13 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
IUDE DE ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353335_a_354664]
-
când am văzut popasul critic de bună calitate asupra volumului doamnei Nina-Elena Plopeanu „Vise în cioburi de oglinzi”. Și în „tristețea, singurătate, plictiseala, deziluzii de tot felul, cauze ale bolilor reale sau doar închipuite, de personaje care ne aduc spaima neputinței și a zădărniciei, determină apeluri, de obicei inconștient, la moduri insolite de evadare...”. Afirmând că acest volum este „o oază de vis, într-o lume, în care eresurile, cu nota lor de fantastic...” sunt salvatoare pentru cititor, doamna Bahna îi
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
se desprinde că un jeg de pe mâinile nespălate. O curat cu grijă pentru a nu-i anihila efectul. Apoi voi folosi săpunul fiindca-mi dau seama că sufăr de o boală incurabilă: infantilită virală! Coaja pe care a creat-o neputința se va curată mai greu. Poate că voi folosi niscaiva diluant chiar dacă mirosul lui îmi va aminti de tine, de cel pe care l-am așteptat să-mi renască bucuria în suflet. Nopțile sunt singurele în care am încredere. Simt
GÂNDURI CIUFULITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353375_a_354704]
-
sunt plăcere, zbor înalt, sau doar cădere. Sunt apus, sunt dimineață, trup de vânt sau trup de ceață. Sunt viscol, zefir ușor, crivaț adunat fuior. Flacără-s, sau sunt de gheață, doar culoare, sau nuanța.. Bucurie-s, suferința, credința sau neputință.. Lacrimi pe obraz pictate, zâmbet cu seninătate. Complicată-n simplitate, sunt din tot și sunt din toate. Referință Bibliografică: Sunt / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina
SUNT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353370_a_354699]
-
PRIMĂVERII-I DĂM SĂ POARTE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cad acordurile grele pe fărâma de iubire Din flori rupte faci inele și le-agăți în șapte fire Numărându-mi neputința, înfruptându-te din mine Neștiind ce e căința, neputând să dai din tine Te-ai ascuns în apa-ți dulce, în noianul de colinde Lăsând florile să-ți culce doar iubirile-ți flămânde Cozile-ți se colorează în închipuiri absurde
PRIMĂVERII-I DĂM SĂ POARTE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353388_a_354717]
-
a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și a biruit împotriva tuturor celor scufundați în inimații și neputințe. A adus lumină, sănătate, voioșie. Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va trăi neamul românesc.” Nu putem să nu-l invocăm și pe Nicolae Iorga, cel care afirma că „poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară”. Iar
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
eram atât de tulburată de gândurile și problemele mele cotidiene, încât uitasem să-i întind mâna, să-l ridic și să-i alin durerea provocată de aripa-i frântă. Trecusem pe lângă acel înger cu durere și cu inima îngreunată din cauza neputinței. L-am lăsat acolo în pulberea prafului din drum, prăbușit în țărână și flămând. Din pricina neputinței mele de-ai întinde mâna, suferința sufletului meu era atât de mare, încât fără să vreau, am lăsat-o să se transforme în cuvinte
ÎNGER ŞI LACRIMI (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352826_a_354155]
-
să-l ridic și să-i alin durerea provocată de aripa-i frântă. Trecusem pe lângă acel înger cu durere și cu inima îngreunată din cauza neputinței. L-am lăsat acolo în pulberea prafului din drum, prăbușit în țărână și flămând. Din pricina neputinței mele de-ai întinde mâna, suferința sufletului meu era atât de mare, încât fără să vreau, am lăsat-o să se transforme în cuvinte amare pe care i le-am rostit. Trebuia să-mi ascund in vreun fel durerea. Apoi
ÎNGER ŞI LACRIMI (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352826_a_354155]
-
DE NICĂIERI Autor: Iulia Mîndrean Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De nicăieri Merg pe burtă toate trăirile mele, subtilitatea nu ne caracterizează urletul tău la toată îmbrățișarea mea e singurul scut uzat uzând neputința ta pedeapsa minții. Nu mă mai miră străinul din tine mă nelămurește impertinența și consecvența cu care eu te urmez tu mă respingi. Morala o anticipăm amândoi diferiți,identici,împreună,separat, cu cât mă persecuți cu atât vei fi mai
DE NICĂIERI de IULIA MÎNDREAN în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352877_a_354206]
-
zbor printre aștrii de foc, Să-mi caut eterna odihnă, în Țara promisă, un loc, Să nu mă mai chinui pe calea ce urcă spre piscuri, să pot, Să-nalț catre cer osanale Iubitului meu Sabaot, Să nu mai adun neputința, în doruri ce frâng zborul meu, În toate triumfe credința, slăvit fie-n veci Dumnezeu, Prin Duhul cel Sfânt să-mi văd rostul, menirea ca om pe pământ, Să practic și ruga și postul, citirea din Sfântul Cuvânt, Când visele
O APĂ, UN DOMN, UN BOTEZ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352889_a_354218]
-
a fost cu mine însumi, după care s-a așternut pacea între noi... Laudă, fățărnicia, mândria de sine, sunt o parte din victimele mele. Ultima biruința, știu, va fi împotriva morții. De la Înviere încoace, de când am început să-i cunosc neputințele, nici nu m-am luptat cu ea niciodată! Cu viața- mereu... Sursă foto. Roșe paradise Referință Bibliografica: Biruințele mele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae
BIRUINȚELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352940_a_354269]
-
probleme... unii de te miri ce, alții pentru acte mai temerare, cum ar fi o trecere frauduloasă de frontieră, o fugă prin gara de frontieră... hei, dați frâu liber imaginației și gîndiți-vă câte vise nu s-au risipit, frânte de neputința de a circula în tinerețe... Eram actor la Baia Mare, la Teatrul Dramatic și nu puteam merge în turneu la Ivano-Frankovsc-Carpatica, în Ukraina românescă, să joc pentru românii de peste Tisa, (unde toți „plânsumi-sa”) eram iubitor de public, aveam revistă de top
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
o teologie teoretică, scolastică, ci o teologie trăită, experiată în propria-i viață. Lucrările sale sunt mai curând o convorbire cu Dumnezeu, decât o vorbire despre Dumnezeu. Când citim din dogmatica sa, parcă îl simțim pe Dumnezeu care suferă datorită neputinței noastre de a iubi. A fi cum el a fost, același pentru toți laolaltă și totodată diferit pentru fiecare în parte, această calitate nu a aparținut decât marilor părinți filocalici ce au realizat în chipul lor asemănarea cu Dumnezeu. Pentru
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
rudelor, din care aveau beneficii personale. Întreaga clasă politică este compromisă în ochii națiunii. Toți au fost la putere și nici unul n-a făcut nimic pentru țară. Așa se explică apatia și interesul tot mai scăzut față de alegerile din România. Neputința românilor de a reforma clasa politică și de a scoate la rampă candidați viabili, dă ocazia „stăpânilor ciolanului” să-și umple buzunarele în liniște, fără să dea socoteală nimănui pentru faptele lor reprobabile. În acest context, între o republică bananiera
GENOCIDUL ROMÂNESC ŞI SUICIDUL EUROPEI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354335_a_355664]
-
zisei societăți civile, de masoni, de maghiari (UDMR, Tokes), germani (Johannis), țigani romi (Vanghelie), armeni (Vosgasian), evrei (Roman, Ungureanu), greci (Tariceanu) etc., care trag cu toții targă pe uscat. Toată lumea vede că împăratul este gol. Nimeni nu intervine și senzația de neputința e generală. Asta l-a făcut pe acad. Florin Constantiniu să remarce public că acuma este mai rău decât sub Stalin și nimeni nu l-a contazis. Ideea, proiectul emancipării naționale și sociale aparține Școlii Ardelene (1791, 1848), fapta unității
IDEEA, FAPTA ŞI ORIENTAREA NAŢIONALĂ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354422_a_355751]
-
veșniciei. Vreme de iarnă copaci de sticlă în singurătatea câmpiei și un tren cu roți de diamant, rătăcind năuc pe drumuri dintr-o altă poveste. Vreme de restriște un scaiete stăpânește trufaș orizontul. de umbra lui, regele Lear își sprijină neputința. Păsările vrăbii gureșe la fereastra sufletului meu ciugulesc grăunțele gândurilor, pentru a se ridica apoi cu ele la ceruri. Gând de iubire căpcăun organic, bestie ancestrală, pitită după porți cu o mie de peceți. un gând de iubire și lacătele
GANDURI de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354447_a_355776]
-
și tot mai departe ajung, așa cum mâinile mele prin spații te mângâie. Sufletul tău e o bijuterie în care încap toate doinirile lumii pe care le-ai strâns să le dărui. Dar trebuie să știi că între suflete există doar neputințele noastre pe care nu am știut sau nu știm să le dăm la o parte. De aceea, Ia-mi sufletul și pune-l într-o floare sau într-o rază și el va înflori în cântece... Pentru ca între suflete să
ÎNTRE SUFLETE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353834_a_355163]
-
tristețile de-o viață Și zile fără de speranță Când rătăcind cărări prin ploi Tu mă chemai să fim iar doi. Luai în spate din poveri Și le-ngropai în primăveri. Îmbătrânim, frumoasă doamnă, Dar cu atâta drag îți duc Al neputinței tăvalug Ce ți-a cuprins ca-ntr-o vâltoare Plăpândul trup precum o floare... Ți l-aș purta spre infinit, Numai să știi cât te-am iubit. Îngenuncheat pân' la pâmânt E îmbrăcat ca-ntr-un veșmânt, Tivit cu slăbiciuni
ÎMBĂTRÂNIM, FRUMOASĂ DOAMNĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353842_a_355171]
-
din viață, al sufletului, a lipsirii de putința de a se cere ca eu existențial. Omul ruffillian se afundă în greutatea răului altora în existent și în marcarea eului prin fiind. Poetul gândește și suferă pentru omul fizic căzut în neputință: ”grupuri mici se perindă / într-un marș colectiv / de o jumătate de ceas / ...ca tu să respiri / și să muști, să înghiți / și să digeri / ca să-ți supraviețuiești / ție însuți / surd și mut...” (Închisoare, 2008: 32). Poezia ”Țigara” (2008:33
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
este plin de nevoi. Această plinătate a dorințelor neîmplinite ”îi sufocă răsuflarea” și îl face să se resemneze cu ideea ”că și cerul / e făcut din încăperi / și nu se poate locui / decât într-una” (În cușcă, 2008:74). Concluzia neputinței locuirii ”decât într-una” dintre toate camerele ce există, în special în cerul bunăstării și al libertății, poate sugera și o neputință a omului de a scăpa de nevoi, dar oare care dintre oameni poate trăi fără ceea ce viața îți
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
cerul / e făcut din încăperi / și nu se poate locui / decât într-una” (În cușcă, 2008:74). Concluzia neputinței locuirii ”decât într-una” dintre toate camerele ce există, în special în cerul bunăstării și al libertății, poate sugera și o neputință a omului de a scăpa de nevoi, dar oare care dintre oameni poate trăi fără ceea ce viața îți oferă prin neputința de a putea să te întrebi de ce atât și cum de alții abundă în material. După ce parcurgem cu Paolo
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]