15,607 matches
-
Mi-o puteam imagina cu ușurință cum, văzând o bucată de plajă îmbietoare, ar merge direct înspre ea, fără să ia în seamă semnele roșii de avertizare. Apoi, bineînțeles că ar fi foarte indignată să se trezească până la genunchi în nisip mișcător. în afară de asta, aveam nevoie de ea ca să ajung la iubita lui Lee și dacă ea credea că asta înseamnă să se amestece într-o moarte suspectă eram sigură că nu o va face. Așa că am dat din cap în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de bucăți la picioarele zidului. Dar de multe ori era Walter, iar sunetul pe care îl făcea când atingea pământul nu era cel al unei coji de ou, ci al unui corp de om, în cădere, ca un sac de nisip, și apoi liniște. Aveam să mă trezesc îngrozită și memoria mi-ar fi reamintit că nu a fost vis, ci realitate. Aș fi văzut-o pe Catherine Hammond pe canapeaua ei de brocart, în halatul de mătase și pijamaua ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mama și tata. Între două lumi necunoscute. Primul impuls când deschid ochii dimineața este să-mi întind mâinile, să le fac vii, apoi să trimit mâna dreaptă în deșertul hârtiei, să-i văd suplețea, dacă cumva creionul mai alunecă pe nisipul alb. Asta mă îmbată și îmi dă bucurie: să văd o lume nouă răsărind din nimic: lumea desenului. Mai târziu desenez cu mâna stângă care începe cu sălbatice zigzaguri, creând haos. Dar până la urmă, când mâinile se unesc pe hârtia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lui Sașa, care parcă deschisese cerul pentru Feifel, devenind prelungirea firească a lui în dimensiunea veșnică. Rita n-a divorțat niciodată, dar a trăit cu Sașa și copilul - așa încât căsătoria cu Feifel s-a scurs de la sine, ca apa în nisip. - Trebuie să învăț totul de la început, repeta Feifel încăpățânat. Era singur, sărac și, în adâncul ființei, liber. NEBUNUL LUI EMANUEL O, oamenii bătrâni, cei care se apropie de pragul luminos al morții! Gândurile și acțiunile lor mi se par pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
-mă, întrucât nu mă așteptam. - A, scuză-mă, e un animat cu Daffy la început, am zis încurcat, cred că se termină imediat. Și într-adevăr filmul dispăru. Un deșert. Dune. Multe dune. Vânt puternic, apoi slab, rafale, furtună de nisip. Apoi din nou vânt slab. Un cadru mai strâns. Fire de nisip, în bătaia vântului, mutate de colo-colo, când la stânga, când la dreapta. Fire de nisip. Acest cadru dură foarte mult, vreo jumătate de oră, enervându-mă chiar și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Daffy la început, am zis încurcat, cred că se termină imediat. Și într-adevăr filmul dispăru. Un deșert. Dune. Multe dune. Vânt puternic, apoi slab, rafale, furtună de nisip. Apoi din nou vânt slab. Un cadru mai strâns. Fire de nisip, în bătaia vântului, mutate de colo-colo, când la stânga, când la dreapta. Fire de nisip. Acest cadru dură foarte mult, vreo jumătate de oră, enervându-mă chiar și pe mine cumplit. - Aha, făcu Bogdan, cred că înțeleg. Timpul curge de la stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
filmul dispăru. Un deșert. Dune. Multe dune. Vânt puternic, apoi slab, rafale, furtună de nisip. Apoi din nou vânt slab. Un cadru mai strâns. Fire de nisip, în bătaia vântului, mutate de colo-colo, când la stânga, când la dreapta. Fire de nisip. Acest cadru dură foarte mult, vreo jumătate de oră, enervându-mă chiar și pe mine cumplit. - Aha, făcu Bogdan, cred că înțeleg. Timpul curge de la stânga la dreapta. Bravo, Luca, bun exemplu! Ești bun, jos pălăria! - Căcat, i-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Aha, făcu Bogdan, cred că înțeleg. Timpul curge de la stânga la dreapta. Bravo, Luca, bun exemplu! Ești bun, jos pălăria! - Căcat, i-am zis eu (țin minte și-acum). Fii atent. Imaginea se lărgi un pic, cuprinzând și mai mult nisip bătut de vânt, mult și inutil. - Da, am înțeles, hotărî Bogdan. Mersi, Luca. În clipa aceea apăru pe ecran un om în pula goală, ce privea undeva în zare. Era cu curul la aparat. Nisipul îl umplu într-o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pic, cuprinzând și mai mult nisip bătut de vânt, mult și inutil. - Da, am înțeles, hotărî Bogdan. Mersi, Luca. În clipa aceea apăru pe ecran un om în pula goală, ce privea undeva în zare. Era cu curul la aparat. Nisipul îl umplu într-o secundă, dar el rămase să privească. Apoi se întinse jos, pe spate, rămânând nemișcat. Doar din ochi clipea foarte des, în încercarea de a nu fi orbit de nisip. Trecură așa multe zile, lucru care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în zare. Era cu curul la aparat. Nisipul îl umplu într-o secundă, dar el rămase să privească. Apoi se întinse jos, pe spate, rămânând nemișcat. Doar din ochi clipea foarte des, în încercarea de a nu fi orbit de nisip. Trecură așa multe zile, lucru care se înțelegea din faptul că se făcea foarte repede ba noapte, ba zi, deși regizorul, pe nume John Johnatan Johnson, de mult uitat de altfel, exagerase atât de mult, încât aveai senzația că trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
el, dar nu știa de ce. Cel din film își mai ridica capul din când în când și se admira, părând interesat de faptul că, din pricina soarelui, puloiul lăsa o umbră de toată frumusețea pe unul dintre picioarele sale și pe nisip. Observă datorită umbrei că era ora patru. Deodată i se năzări ceva pe duna de vis-à-vis. Era ceva ca o oază, niște copaci, găleți, fântâni, imaginea fiind foarte tulbure, ca atunci când un copil năstrușnic își distruge cu o piatră propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în ultimele secunde, că ea a devenit totul, a înghițit chiar și cerul, atât de cumplită este. Inutil să mai spun că valurile sunt atât de mari, încât noi, eu, prințul Luca și covorul, suntem exact ca un grăunte de nisip căzând în deșert, ca o picătură supărată pe insignifianța ei înfruntând o cascadă. Suntem nebuni. Covorul s-a transformat în mașină roșie, cu roți de motocicletă și țevi uriașe de eșapament curbate până la cer, în formă de săbii japoneze ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
totuși mai poți spera a putea intra cândva, odată ce-ai închis-o în urma ta, imediat reintrat, nu vei găsi aceleași lucruri, ci cu totul altele, ori aceleași, dar încărcate de semnificații sugestiv distincte, căci nici o clipă orânduită în scurgerea nisipului lumii nu este repetabilă. Corpul lui Michael Clossettino era aproape normal până la un punct. Mai exact până la cel în care se putea observa că nu prezintă sex. Nimic de genul acesta, nici cea mai mică urmă. În acel loc era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
le protejeze prin enunțarea unor concepte antinomice doar în aparență, prin a căror deloc dificilă decriptare apoi ar fi fost posibilă înțelegerea Luminii și refacerea Întregului. O amenințare aparentă la adresa vieții. Salvarea ei. Cuvintele arabe prinseră a mișca furtunos, modelând nisipul, schimbându-și semnificația la intervale neregulate, nu mai lungi de două secunde. Furtuna începu astfel, covârșitoare, înecând totul în particule minerale, în semne din alăturarea cărora ar fi rezultat o literatură nouă, veche, nebănuită. Hessiano. Heptic hessiano. Heptic hessiano vestalico
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
întâmplat dacă Naybet n-ar fi trebuit, vădit, să țină ritmul în continuare. Intrară apoi pe rând și ceilalți în jocul lui Ionescu, gâdilând atât simțurile Lumii de Sus, cât și noaptea cerului cu sunete ciudate de corzi amestecate cu nisipuri și scurgeri ale timpului. Meyindir pișcă abia auzit mi-ul basului său construit dintr-o caracatiță, obținând astfel și un pleoscăit carnal de coloratură, întrucât chitara se undui în brațele sale, gemând de plăcere. Tema propusă de Ionescu ajunsese la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de grăsime în care s-a turnat apă și pe deasupra căreia plutesc nori zbârliți de stropi când trece o barcă; nu departe de apă, într-o cutie mare, dar foarte joasă, fără fund și fără acoperiș, foiesc copii plini de nisip roșcat. Pe mal, dădacele și bonele stau pe bănci și împletesc ciorapi, mamele citesc cărți, iar vântul mișcă umbra dantelată a frunzelor pe fetele, pe genunchii lor și pe nisip. Sunt însă bulevarde zgomotoase, pe care cântă fanfara militară; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
joasă, fără fund și fără acoperiș, foiesc copii plini de nisip roșcat. Pe mal, dădacele și bonele stau pe bănci și împletesc ciorapi, mamele citesc cărți, iar vântul mișcă umbra dantelată a frunzelor pe fetele, pe genunchii lor și pe nisip. Sunt însă bulevarde zgomotoase, pe care cântă fanfara militară; în alămurile ei strălucitoare se oglindesc tramvaiele care trec și urcă spre cer ca niște șopârle roșii; bulevarde pe care, în sunetul unui marș războinic, te simți puțin vinovat, iar picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
încep să bată clopotele mărunt și sonor, anunțând că nu peste mult timp va răsuna tunetul catifelat al aramei în comparație cu care valsul trompetelor ți se pare insuportabil de strident. Mai există bulevarde care par plicticoase, dar nu sunt așa. Aici, nisipul prăfos e plin de atâtea coji de semințe, încât e imposibil să-l mături; tot aici e un pisoar care pare un pachet neterminat și dinspre care vine un miros înțepător. Seara, aici ies bătrâne în zdrențe, dar sulemenite, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
închis al camerei, lampa cu gaz și, deasupra ei, pe tavanul înnegrit, o pată vie de lumină, de parcă o rază de soare se strecoară printr-o lentilă măritoare. Și plapuma din petice multicolore, umedă și grea, că părea umplută cu nisip; și un sân de femeie lăsat obosit într-o parte, un sân cu gurguiul de culoare cafenie și cu mici proeminențe de culoare albă jur împrejur. În sfârșit, finalul și convingerea că farmecele femeii care inflamează senzualitatea noastră sunt ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
într-un nor de praf greu, care se așeza repede pe asfalt - părea un compas cu piciorul fixat în corpul lui și trasând cu coada lungă a măturii sute de semicercuri pe gazon. Nuielele măturii lăsau rânduri-rânduri de urme pe nisip. Pășeam și mă simțeam atât de bine, atât de curat de parcă aș fi fost spălat pe dinăuntru. Acele de aur de pe cadranul negru al ceasului din turnul mănăstirii arătau că mai era un minut până la cinci și un sfert. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pe care a trăit-o din cauza copilului. Dacă așa arată ceea ce are omul mai bun - mama -, atunci cum trebuie să arate ceilalți oameni! Strada s-a luminat și e deja dimineață când ajung în curtea noastră. Pe alee fusese presărat nisip galben pe care niște galoși apucaseră să-și lase urma. Grădinița stăpânilor este murdară și neîngrijită. Din cauza zăpezii pe care toți locatarii o aruncaseră acolo, grădinița pare mai înaltă decât curtea, și copacii mai scurți. În această zăpadă stau aruncate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
scărpină după ceafă privind în jur. Mai la deal, se afla o moviliță nu prea înaltă pe care crescuse o iarbă pipernicită. Se apropie de aceasta și scormoni cu piciorul. Sub stratul subțire de vegetație era numai pietriș mărunt și nisip. Ocoli grămada de pietriș pornind voinicește în sus spre marginea luminișului. Muntele se ridica de aici aproape vertical, într-un arc semicircular ce înconjura poiana. Molizi groși acopereau peretele de stâncă scufundat în umbră. Călcă pe ceva și, coborându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cineva încropise un podeț rudimentar, îngust, numai cît să poată trece șinele peste el. Dincolo de acesta calea ferată continua spre peretele opus, intrând într-o galerie. Înaintă spre centrul încăperii cercetând la lumina lanternei pereții și pardoseala. Pășea pe un nisip fin, semn că apa pârâului subteran inundase de mai multe ori peștera. Trecu peste micul pod și se apropie de peretele din față. Aici, săpate în stâncă se vedeau câteva galerii, nu foarte înalte, ce se afundau în munte. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și țipau în gura mare ca să audă oricine voia cât de nevinovat este acesta. N-au făcut nimic. Ăștia sunt țigani zlătari. Îi cunosc foarte bine, an de an vin aici de cum se încălzește afară și dă colțul ierbii. Spală nisipul din pâraie, caută aur. Nu se țin de prostii. Păi atunci, ce-au căutat la poliție? Le-a dispărut un puradel. Cum ai spus? întrebă Cristian ciulind urechile. Au tabăra undeva, sus, în munte, arătă Maricel cu capul înspre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Ieșeau din bătătură și intrau în galerie. Bunicul meu a avut și el o baie de aur. Una micuță dar suficient de bogată ca să-i asigure un trai îmbelșugat lui și familiei sale. Cei care nu aveau mina lor, spălau nisipul din pâraiele din pădure și strângeau destul cât să-și ducă zilele. După război, lucrurile nu au mai stat de loc așa. Comuniștii le-au luat tot. Au deschis o mină mare, au adus oameni din alte părți și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]