4,483 matches
-
Mihăești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Drăghici, Furnicoși, Mihăești (reședința), Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ738, care duce spre nord la
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
Mioarele (în trecut, Mățău) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Aluniș, Chilii, Cocenești, Mățău (reședința) și Suslănești. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile râului Argeșel. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de , , , , Mioveni și (unde se termină în DN73) și spre nord de (unde se termină tot în DN73). Prin satele din est trece și
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
pești, frunze, pene de păsări etc. Finețea deosebită a rocilor face ca amănuntele să fie redate în cele mai mici detalii, astfel că, aceasta formă de relief a fost declarata monument al naturii. Clima este temperat-continentală, cu predominarea vânturilor de nord-est, și diferențe de temperatură datorate atât altitudinii, cât și curenților de aer de pe văile râului Argeșel și Râul Târgului, care atrag și o mare parte a precipitațiilor din zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mioarele se ridică la
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
comunei Itești, desființată cu această ocazie. Comuna Itești a fost reînființată în 2005, de atunci comuna Berești-Bistrița având componența actuală. Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de la „Siliște”, aflat la nord-est de satul Berești-Bistrița, și care conține vestigii din epoca medievală timpurie (secolele al VIII-lea-al IX-lea).
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
exprimat prin următorii parametri termici : valori medii anuale de 10-11 grade C , aprox. 23 grade C - temperatura medie a verii și - 4 grade C - temperatura medie a iernii. În această zonă are loc convergența maselor de aer care vin din nord-estul țării cu cele din sud-vest. Condițiile climatice au fost propice desfășurării unor intense activități umane , încă din secolele trecute. Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
de șoseaua județeană DJ118, care o leagă spre nord de Scorțeni (unde se termină în DN2G) și spre sud de Sănduleni (unde se termină în DN11). În satul Enăchești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ118B, care duce spre nord-est la Strugari și Măgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berești-Tazlău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,5%). Pentru 3,43% din populație, apartenența
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
subordonată administrativ direct județului Bacău. În comuna Hemeiuș se află , monument istoric de arhitectură de interes național datând din perioada 1864-1880 aflat în satul Lilieci. Ansamblul cuprinde castelul (1864) și parcul dendrologic (1880). Același statut îl are și aflată la nord-est de satul Fântânele și construită în 1756. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Clasificate ca sit arheologic, ruinele bisericii din „Livada Curții”, aflate la 200
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea de „la pod la Bulgari” aflată la 1,5 km est de satul Cârligi datând din secolele al II-lea-al III-lea e.n. (cultura carpică); așezarea de la Rădi (din nord-estul satului Cârligi) datând din secolele al II-lea-al IV-lea; și situl de la Onișcani, aflat la sud de sat și cuprinzând urmele a trei așezări una neolitică, alta din perioada Latène (cultura geto-dacică) și o a treia din secolele
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
Dealu Nou) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălțata și Sărata (reședința). Comuna se află în zona centrală a județului, la sud-vest de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord-est de Bacău și spre sud de Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). La Sărata, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre nord la Luizi-Călugăra, Măgura (unde se intersectează
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
Izvoru Berheciului (în trecut, Târgu Gloduri, Gloduri, și Obârșia) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni. Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele ei), în colinele Tutovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
din județul Bacău că monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate că situri arheologice necropola tumulara din punctul „Movilita” de la Răcătău de Jos, aparținând culturii geto-dacice (perioadă Latène, secolele I î.e.n.-I e.n.); și așezarea fortificata „Cetățuia” de la nord-est de satul Sohodor, pe malul stâng al Răcătăului, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului. Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: (1885) și (1890), astăzi sediul primăriei, ambele aflate în satul Horgești.
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
Adjud. La Cornățel, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre sud în județul Vrancea la Ruginești și Pufești (unde se termină în DN2). Tot din DN11A, la Urechești se ramifică șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-est la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe spre sud-est în județul Vrancea la Homocea (unde se termină tot în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Urechești și de halta
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
Secuieni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berbinceni, Chiticeni, Fundeni, Glodișoarele, Secuieni (reședința), Valea Fânațului și Văleni. Comuna se află în nord-estul județului, în colinele Tutovei, în bazinul hidrografic al râului Valea Morilor. Este traversată de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Secuieni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Roșiori și
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea daco-romană de „sub Siliște” ( nord-est de satul Berbinceni) datând din secolele al II-lea-al V-lea e.n. și așezarea eneolitică din „Coasta Morii” (în același sat) aparținând culturii Cucuteni. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură școala din satul Berbinceni ridicată în anii 1897-1899
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
de locuit și cele destinate arăturilor din vatra satului Ruși și Fundul lui Bogdan, "locuri de arătura din țarina cătunei Fundul în care intră și o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache....." Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă șoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Șiretului, actualmente cu un numar de 1438 locuitori este atestat în documente din anul 1879. Despre satul Holt se spune că la origine locuitorii acestei așezări sunt ruși rămași
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Traian (în maghiară "Traján"/" Újfalu ") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Traian (reședința) și Zăpodia. Comuna se află în nord-estul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești și mai departe în județul
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
neerlandeză) ce se pare că au fost construite acum aproximativ 5.500 de ani. Un alt fapt semnificativ este numărul acestora, 53 din cele 54 de dolmene cunoscute ale Olandei se găsesc pe acest teritoriu, mai exact, sunt concentrate în nord-estul provinciei. Numele Drenthe a fost prima dată menționat într-un document datând din anul 820, în care era menționat ca "Pago Treanth", adică "districtul Drenthe". În arhivele "Het Drents Archief", acoperind perioada 1024 - 1025, este menționat ca "județul Drenthe". După
Drenthe () [Corola-website/Science/300715_a_302044]
-
au fost însă afectate masiv și rămâne destul de solidă și datorită industriei piscicole profitabile. Aproximativ 80% din populație din insule este conectată prin tunele suboceanice și poduri care leagă cele trei mari insule de cele trei relativ mari insule din nord-est, în timp ce cele două mari insule din sud sunt legate de zona principală prin feriboturi noi și rapide. Există o rețea de drumuri și tunele moderne care duc în fiecare sat din insule, excepție făcând cele șapte mici insule, care au
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Târgu Mureș. Județul se afla în partea central-nordică a României Mari, în centrul regiunii Transilvania. Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Mureș, cu excepția zonei de nord-est, care se găsește în județul Harghita, și a zonei de nord-vest, care intră în componența județului Bistrița-Năsăud de astăzi. Județul se învecina la sud cu județul Târnava Mică, la sud-vest cu județul Turda, la vest cu județul Cluj, la nord
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
județul Harghita, și a zonei de nord-vest, care intră în componența județului Bistrița-Năsăud de astăzi. Județul se învecina la sud cu județul Târnava Mică, la sud-vest cu județul Turda, la vest cu județul Cluj, la nord cu județul Năsăud, la nord-est cu județele Câmpulung și Neamț, iar la sud-est cu județele Ciuc și cu Odorhei. Județul Mureș era împărțit inițial în șapte plăși: Ulterior a fost adăugată plasa Gurghiu, iar plășile Mureș și Reghin au fost împărțite în plasa Mureșul de
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
Duce de Burgundia a fost purtat de către Casa de Habsburg ce controla Țările de Jos, până în secolul XVIII. În partea de nord și de est relieful este de câmpie, în partea centrală este un platou calcaros, cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în partea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central. Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône, permițând ambarcațiunilor să navigheze din nord în sudul Franței. Construcția a
Burgundia () [Corola-website/Science/300730_a_302059]
-
Moldova. Reședința județului era orașul Piatra Neamț. Județul se afla în partea central-nord-estică a României Mari, în nord-vestul regiunii Moldova. Astăzi marea parte a teritoriului fostului județ face parte din actualul județ Neamț. Se învecina la nord cu județul Câmpulung, la nord-est cu județul Baia, la est cu județul Roman, la sud cu județul Bacău, la sud-vest cu județul Ciuc, iar la vest cu județul Mureș. În anul 1930, județul avea patru plăși: În anul 1938, județul avea cinci plăși: În afară de reședința
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
le conferă o importanță în descifrarea istoriei României în perioada antichității târzii și a evului mediu timpuriu. Patria originară li s-a aflat inițial în regiunea Mării Baltice, aproape de estuarul Vistulei, de unde, în migrația lor spre sud, gepizii au ajuns în nord-estul Panoniei după ce traversaseră Carpații Nordici. i s-au așezat, în perioada numită "Migrația popoarelor" (), în nordul-vestul Daciei postromane, care, după retragerea romană aureliană, a fost frecvent teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii migratoare, începând cu goții. După invazia hunilor (375
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
străinătate (în special în Turcia și Rusia, comunități mai mici existând în Iran, Azerbaidjan, etc.). este cea mai vorbită limbă din grupul limbilor caucaziene de sud, familie care include de asemenea și limbile svan și migreliană (vorbite în principal în nord-estul Georgiei) și limba laz (vorbită pe coasta turcească a Mării Negre, de la Trabzon până la granița cu Georgia). Unele din dialectele limbii georgiene sunt "Imeretiană, Racha-Lechkhumă, Guriană, Ajariană, Imerxevă" (în Turcia), "Kartliană, Kakhetiană, Ingilă, Tuș, Hevsură, Mohevă, Pșavă, Mtiulă, Ferjeidană" (în Iran
Limba georgiană () [Corola-website/Science/300762_a_302091]
-
Chiojdeanca este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Chiojdeanca (reședința), Nucet și Trenu. Comuna Chiojdeanca este situată în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în Subcarpații de Curbură, pe ambele maluri ale râului Chiojdeanca, ce se varsă în râul Cricovul Sărat, învecinându-se la nord cu comuna Calvini (județul Buzău), la est cu comuna Salcia, la sud-est cu
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]