2,777 matches
-
Iorga a scris o istorie a Albaniei mult mai voluminoas?: Scurt? istorie a Albaniei ? i a poporului albanez (Bucure? ți, 1919). El vedea �n Albania un fel de �balcon la Marea Vene? ian? � (Marea Adriatic?) . Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga fă?? de Italia, el a recunoscut �ntotdeauna c? ?? rmul de est al Adriaticii este locuit de slavi ? i albanezi, care erau deosebit de nemul? umi? i de preten? iile italienilor. A oferit �n cartea să c�teva mostre elocvențe ale �zigzagurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei �nu va duce la �nrobire sau dezna? ionalizare�228. Trist era faptul c? Iorga nu glumea. �i simpatiza pe albanezi datorit? originii lor trace (Iorga avea el �nsu? i o oarecare ascenden?? albanez? trasabil?) ?i nutrea o simpatie ? i mai profund? pentru Albania, care luptă pentru afirmarea ei na? ional?. Toate na? iunile erau sacre pentru Iorga. Avea cuno? țin? e istorice imense, dar a ? ți nu �nseamn? neap? raț a prezice lucruri care urmeaz? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fie la fel de benefic pentru toat? lumea 136. Cel? lalt vecin important, Polonia, figură pe lista prioritar? a intereselor manifestate de Iorga. Lui Iorga nu? i pl? ceau iluziile de grandoare ale Poloniei. El (că ? i mul? i al? îi) nutrea o antipatie profund? fă?? de ministrul de externe polonez, colonelul Beck, ? i fă?? de politică excentric? a acestuia, mai ales c? , dup? spusele lui Iorga, Beck �nu avea �ncredere �n armata rom�n? �137. S? arunc? m o privire asupra rela? iei lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era prea naiv, astfel �nc�ț a men? inut o rela? ie afectiv? cu A.�C.�Cuza ? i s? a bucurat atunci c�nd aceast? veche rela? ie (dac? nu la nivel politic, cel pu? în la cel uman) a fost restabilit?. Nutrea simpatie fă?? de Cuza chiar ? i peste linia desp? r? itoare că �ntre dou? continente a diferen? elor politice pe care Iorga nu le uită niciodat? 146. Cuza era mai pu? în sentimental dec�ț Iorga. �n vreme ce Iorga intervenea pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politicii ? i a economiei, exemplul german ? i italian p? rea s? ofere mai multe speran? e. Iorga �? i d? dea seama de ceea ce ar �nsemna această pentru Rom�nia Mare pe termen lung; dar dat? fiind propor? ia considerabil? a tineretului care nutrea simpatie fă?? de Legiune, dat fiind faptul c? Germania antisemit? era �n ascensiune, aceast? ț�n? r? Germanie autoritar? abia �nmugurit? fiind pus? �n contrast cu democra? iile occidentale decadente �dominate de evrei�, era limpede unde trebuia c? utat? op? iunea. Mul? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dar nu ? i ce direc? ie ar putea lua desf?? urarea lui ulterioar? �19. Carol i? a rugat pe Hitler ? i pe Mussolini s? arbitreze disputa dintre Rom�nia ? i Ungaria, ceea ce a dus la Dictatul de la Viena. Rom�nii nutreau iluzia c? vor face �concesii minore�. Iorga a propus un schimb de populă? îi �de? a lungul grani? elor viitoare�. Delegă? iei rom�ne i s? a ar? tat �ns? o harț? alc? tuit? de nazi? ți ? i de fasci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tor la �ndem�n? �n afar? de Germania nazist?. A acceptat deci o garantare germano-italian? a �ntegrit?? îi teritoriale a Rom�niei ciuntite ? i a cerut trimiterea unei �misiuni militare� germane. Puternice trupe germane au intrat �n Rom�nia pe la mijlocul lunii octombrie. Iorga nutrea fă?? de Hitler ? i fă?? de nazism o ur? prea mare ca s??? i schimbe pozi? ia. Avea prea mult? demnitate că s? fac? a?a ceva. Dar atitudinea �nver? unat? antigerman? ? i antinazist? a lui Iorga era st�njenitoare pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? nu presă legionar? , ci aceea a burgheziei cuziste se află �n primele r�nduri. Atacurile din preș? aveau drept v�rf de lance drojdia jurnalismului cuzist, că I.�P. Prundeni ? i Ilie R? dulescu, directorul ziarului cuzist �Porunca vremii�. Horia Sima nutrea acela? i sentiment de repulsie at�ț fă?? de el c�ț ? i de ziarul lui. Anterior, R? dulescu �i adulase �ntr? o manier? gre? oas? pe regele Carol ? i pe Iorga. Era un du? man �nver? unat al Legiunii, iar Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ef era chiar el (din cauza oprobriului pe care l? ar fi atras asupra să asasinarea lui Iorga, Boeru a �ncercat zadarnic s? nege participarea să personal? la asasinat); cel? lalt membru important al echipei de comand? era ? tefan Cojocaru. Acesta nutrea o admiră? ie ? i o dragoste profund? fă?? de Codreanu ? i era incapabil din punct de vedere psihic s? treac? peste durerea provocat? de dispari? ia C? pitanului. Ceilal? i erau Ion Tucan, Nicolae Iorga (aceast? stranie coinciden?? �ntre numele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bizantini, ar fi trebuit s? ? ție ceva despre duplicitatea acestora 81 Op. cît. , vol.�I, p.�248 82 Op. cît. , vol.�I, p.�258. �N-am uitat dragostea, o dragoste care nu m-a p? r? sit nici o clip? , adic? dragostea pe care o nutream eu pentru literatur? � 83 Op. cît. , vol.�I, pp.�249-250 84 Op. cît. , vol.�I, p.�252 85 �Adev? rul ilustrat�, 1895, nr.�2133 86 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�254-255 87 Op. cît. , vol.�I, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
York, 1929 4 �Neamul rom�nesc�, 20 iulie 1914. Profundă ostilitate a lui Iorga fă?? de Contele Istvan Tisza avea dou? motive: hoț? r�rea lui Tisza de a nu face concesii rom�nilor ? i credin? a gre? it? a lui Iorga (nutrit? ? i de mul? i unguri) c? Tisza era r? spunz? tor de r? zboi. Drept urmare, Tisza va fi �mpu? cat mortal de c? tre un ungur, la �nceputul Revolu? iei din Octombrie (1917). Ulterior, Iorga ? i-a dat seama c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rturie sub jur? m�nt despre cruzimea ? i maltratarea lor de c? tre unguri ? i �n special de c? tre ofi? erii, sergen? îi ? i recru? îi evrei unguri. S�nt indicate numele complete ? i gradele. ?în�nd cont de sentimentele nutrite de unguri, de evreii unguri ? i de rom�ni �n perioadă respectiv? , majoritatea acuză? iilor nu erau inven? îi. Mai important este faptul c? Iorga a eliminat orice referire antisemit? �nainte de a da documentul spre publicare. BARSR, Coresponden? a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contopire sesizată și exercitată de către artistul și teoreticianul Alexa Visarion. Un corelativ semantic al acestor termeni este în discursul lui Alexa Visarion și conceptul de "tăcere", cu toate ramificațiile sale reflexive. Sursele și resursele de creație din care s-a nutrit opera sa (biografia empirică, lecturile și spectacolele vizionate) au fost contopite în creuzetul universului său interior, întorcându-se apoi reconfigurate genetic de o sensibilitate estetică aparte și totodată într-un stil individual bine conturat și ușor recognoscibil ca "stilul Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
neliniștit, dar ferm, cu o atitudine clară și cu o privire senin încrezătoare. Eu unul știam, plecând de la opera și faptele vieții sale de până atunci, că el n-a fost niciodată un figurant al istoriei, dar nici nu a nutrit nesăbuința să se identifice, cumva, cu statutul de regizor al istoriei. În fond, chiar alegerile sale majore (fascinat o viață de Shakespeare, de Cehov și Caragiale ) depun mărturie pentru faptul că și-a integrat firesc în weltanschauung-ul său aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
suprafața scenei care trăiește o ciudată scufundare în mâlul frisoanelor, lăsându-se acoperită de ridurile unei maree albă. [...] (Paul Cornel Chitic) 1991 VINOVATUL Studioul de Creație Solaris Film Există în creația fiecărui regizor o operă care, ca o matcă vie, nutrește operele lui ulterioare. Filmul generativ al lui Alexa Visarion este, după părerea mea Vinovatul (așa cum este Reconstituirea la Lucian Pintilie sau Filip cel Bun la Dan Pița). Puțini sunt criticii care (precum Călin Căliman în Film sau Mircea Morariu în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în detaliu fiecare dialog, fiecare cuvînt a fost cîntărit, precizat și definitivat împreună. Filmul? L-am văzut doar de curînd. Sînt onorat că am participat la această realizare: am văzut și simțit cazna unui creator care, ani de zile, a nutrit un Vis Majuscul, cel de a ne povesti Legenda Meșterului Manole și, precum eroul lui, deși a fost împiedicat de tot soiul de vicisitudini (politice, materiale, administrative, financiare, ministeriale, Comitete și Comiții...), punînd sîngele, suflarea, sudoarea, tenacitatea și încăpățînata-i credință
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de toate grijile mundane”(Siegel, 2004, p. 155) și a plonja într-o stare ușor modificată de conștiință, care este starea alfa, plasată între 8-12 Hz, așa cum se poate detecta encefalografic. Tehnicile de relaxare provoacă o încărcare energetică, întrucât se nutresc din resursele noastre abisale, chiar dacă doar din cele de suprafață. Mai precis, dintre cele două tipuri de energie existente (constituțională și cea destinată activității), ea o revitalizează pe cea dintâi. Tipul de relaxare pe care îl vizează sofroterapia este unul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
versiune mai completă este specifică doar acum. Este vorba de un profund sentiment de alienare față de lume și de ei înșiși, de unde rezultă și o imagine de sine grav alterată. Ca urmare, se cred total neatractivi și fără valoare, ceea ce nutrește profundul lor scepticism că nu vor avea parte de iubire, în această viață. Iată de unde provin și complexele în plan relațional, inclusiv sexual. Ca revers al medaliei, ei manifestă o nevoie irepresibilă de a capta atenția, de aceea vânează ipostaze
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ființei umane” - o noțiune cvasibiologic] - actele greșite sunt cele care nu sunt în armonie cu aceast] „funcție adecvat] a ființei umane”. Ei sugereaz] c] reflecția și discuția moral] sunt, prin urmare, discuții despre acele tr]s]turi de acțiune care nutresc aceast] tendinț] înspre neliniște și stabilitate. Ori, în versiunea aristotelic] ele sunt argumente pentru acele acte aflate în armonie cu funcția adecvat] a ființei umane (și prin urmare, pentru definirea acestei funcții). Cuvântul „tendinț]” nu este inutil aici, pentru c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a scepticului în marginea condiției umane, atît de supusă, în viziunea sa, doar experiențelor extreme. Singura pată de lumină, în această rememorare filmată, e rîsul gîlgîitor al tragicului care a știut să și rîdă. Rîs contaminant. 7 februarie Istoria se nutrește și din acte fastuoase. Istoria marilor state. Pentru că statele bicisnice se feresc de strălucirea sărbătorii. Nu au cu ce s-o întrețină. Ca s-o facă, ar trebui s-o justifice în fața supușilor. Iar supușilor, necăjiți, numai de serbări, fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
realitate, deși emoția ansamblului are acuitatea scontată, artele care au colaborat ne apar, fiecare în parte, devitalizate. Cele mai puține șanse de întîlnire rămîn picturii cu literatura. Sînt naturi atît de diferite, încît nici cel mai eficient comper nu va nutri speranța unei adevărate logodne. Dacă ar fi să ne oprim, ușor amuzați, la fraza lui Ortega y Gasset: Istoricul artei trebuie să urmeze alte metode decît istoricul literar și cel al gîndirii. Trebuie să ne vorbească despre oameni care nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Tamisa. Mă gîndesc că o fi Dunărea sau ceva de genul ăsta. Credeam că-i legat de Războiul Rece. Se poate. Și care-i problema cu Războiul Rece? În primul rînd de ce-i zice așa? Păi, spuse Benjamin, încercînd să nutrească o urmă de interes pentru această problemă, la Berlin chiar este foarte rece, nu? Dar parcă toată chestia e cu America și cu Rusia. Bun, dar și în Rusia e frig de crapă pietrele. Știe toată lumea". Prima concluzie pe care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
menite să înșele vigilența cenzorilor, pictura n-a avut cum să se descurce, imaginea fiind, prin natura ei, una ca atare pentru a putea înșela chiar și pe cel mai nătîng vameș ideologic. Doar Baba, cu uriașa lui forță expresivă, nutrită de realism neclișeizat, a reușit performanța păcălirii, și asta chiar în ultimii ani ai dictaturii, cei mai inhibanți: a dat seria de nebuni, unii, de ce nu, cocoțați în tronuri uzurpate. Dar cazul lui Baba e rarisim. O parte din maeștrii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o crezuseră moartă. Farmecul discret (și nu prea) al Secu... 13 septembrie Polul Che Guevara. De ce Che Guevara și nu I.C. Frimu? Asta numai Pinocchio cu ochelari al tineretului pesedist o știe. Așa cum stînga occidentală postebelică parte din ea gras nutrită de Kremlin își găsise port-drapel nu în mustățoasele figuri autohtone, ci în exoticii Mao sau Troțki, tot așa, probabil, și junii înmaieuați în roșu la recent consumata lor tabără de vară și-au ales prin reacție exotică inversă efigia unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai puțin important decât angajamentul. Pentru americani, timpul este orientat spre viitor și văzut ca un instrument de exploatare a unor noi oportunități. Pentru europeni, timpul este orientat mai mult spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]