6,900 matches
-
ochiului să observe că purta raiați cu dungi late de un verde urinos, o haină de tweed de culoarea morcovului cu noduri de lână albastră; că favoriții Îi stăteau ca niște stâlpi puternici, stufoși, lipiți de cap; că bare de ochelari din baga, civilizate, Îi intersectau; că părul i se rărea În față; un nas evreiesc, o buză grea, atotsavurândă, atotrespingândă. O, acesta era un divertisment artistic al străzilor pentru domnul Sammler când era iscat spre el de vreun șoc. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
piele falsă, plastic. Deschis, produse cîteva hârtii de un dolar. Erau carduri. Hoțul le puse În palmă. Le citi cu capul Înclinat. Le lăsă să cadă. Examină un cec verde, cu aspect federal, probabil de Asigurare Socială. Domnul Sammler În ochelarii săi avea greutăți să focalizeze. Prea multă adrenalină trecea cu rapiditate Înspăimântătoare, ușoară, subțire, prin inima sa. El, personal, nu era Înspăimântat, dar inima sa părea să Înregistreze frică, avea o criză. O recunoscu - știu ce nume să-i aplice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
roșii ale aplicei duble de bronz. Acolo bărbatul Îl ținu pe Sammler la zid cu antebrațul. Umbrela căzu pe jos cu un pocnet ascuțit al vârfului pe gresie. Fu ignorată. Hoțul se descheie la pantaloni. Sammler auzi fermoarul coborând. Apoi ochelarii fumurii fură Îndepărtați de pe fața lui Sammler și lăsați să cadă pe masă. Fu Îndreptat, În liniște, să privească În jos. Negrul se desfăcuse la șliț și-și scosese penisul. Era expus către Sammler cu testicule mari ovale, un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fu eliberat. Șlițul fu tras, haina Încheiată, cravata de mătase, roz-portocalie, curgătoare, minunată, netezită cu o mână puternică pe pieptul puternic. Ochii negri cu o lumină de o deosebită candoare se mișcară Încetișor, Încheind ședința, lecția, avertismentul, Întâlnirea, transmisiunea. Ridică ochelarii Întunecați ai lui Sammler și-i repuse acestuia pe nas. Apoi Își desfăcu și-i fixă pe nas pe-ai lui, circulari, violet de gențiană, Încercuiți delicat cu Încântătorul aur Dior. Apoi plecă. Liftul, cu un bufnet, revenind de la subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
E nebunie. Am servieta sub braț. Foarte rezistentă. Piele de mâna Întâi. Am dat pe ea treișopt cincizeci la Wilt Luggage pe Fifth Avenue. Înțelegi? — Pricep. Iau ceva de zece, douăzeci și cinci de cenți. Gumă. Un pachețel de șervețele de șters ochelarii. Dau o bancnotă mare - de zece, poate chiar douăzeci. Mă duc la bancă și scot mereu bani. — Înțeleg. — Unchiule Sammler, n-ai idee ce e pentru mine În brațul acela rotund. Atât de negru! Atât de greu! Nu, probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
strâmtă, clame de biciclist la tivul pantalonilor (provocarea sinucigașă a mersului cu bicicleta În Manhattan) -, Sammler din nou se gândea la hoțul de buzunare, la presiunea corpului său, la hol și la zidurile herniare de pânză, cele două perechi de ochelari cu lentile negre, tubul curbat gros ca șopârla din mână, de culoare rozalie, ciocolatie, stătută și sugerând puternic nou-născutul pe care era menit să-l facă. Urât, odios; hilar, și totuși important. Iar domnul Sammler Însuși (una dintre acele invazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de pruritis ani. Doctorii Îi urau cu pasiune pe laicii ce foloseau fraze medicale. Totul, firește, fu cenzurat. Tahicardia În ultimul rând. Nu-i arătă lui Cosbie decât o rumeneală vârstnică, reținută. Un măr iernatic. Un bătrân ocupat la minte. Ochelari colorați. Un bor lat zbârcit. O umbrelă Într-o zi cu soare - inconsecvent. Pantofi lungi, Înguști, crăpați, dar extrem de lustruiți. Avea oare inima rece față de Elya? Nu, Îl plângea. Dar ce putea face? Continuă să gândească și să vadă. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Ipsheimer, la care Îl târâse Shula ca să-l audă, reformulă vechea zicală. Perle artificiale erau aruncate la porci reali de acești predicatori cu reacție. Gândindu-se la asta, se Înveseli. Mâna sa agitat de elegantă făcu un pod tremurând peste ochelarii colorați, ajustându-i fără să fie nevoie pe nas. Ei, el nu era ce credea Shula că este. Mai mult de atât, nu era ce credea Feffer. Cum putea el să satisfacă nevoile acestor imaginații? Feffer În volbura furioasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mi-ai stârnit curiozitatea, de ce să neg? Știu că până la urmă mi-ai povestit despre el ca să scapi de mine și uite că eu tot te pisez. Spui că poartă un pardesiu de cămilă? — Aia cred că este. — Și eden? Ochelari Dior? — Eden sunt sigur. Diorul e o bănuială. Ești un bun observator, o să te cred pe cuvânt. Și mustață, cămăși la modă și cravate psihedelice. E un fel de prinț sau asta se crede. — Da, spuse Sammler, Își atribuie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
reușea să prindă autobuzul Între 86th Street și Second Avenue, avea să fie nevoit să ia un taxi. West End-ul era foarte posomorât. Prefera chiar și Broadway-ul cel fumegând, oftând, Îngrămădit cu neghiobi, tremurând, Împuțit. Cu smocurile de deasupra ochelarilor mătăsoase, sure, Încâlcite, ridicându-se pe când el Înfrunta fenomenul. Nu avea rost să fii observatorul sensibil, turistul (exista oare vreun ținut destul de stabil pentru a face un tur prin el?), rătăcitorul filosofic pe Broadway, inspectând fenomenul. Fenomenul Într-un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Pe limba schizofreniei, mai mult ca sigur. Îi citeam pe vremuri Alice În țara minunilor. Florile alea vorbitoare. Grădina cu flori vii. Sammler deschise ușa de la camera pacientului și Îl văzu ridicându-se În capul oaselor, singur. Doctorul Gruner, cu ochelarii lui mari, negri, examina sau Încerca să examineze un contract sau un document juridic. Uneori spunea că ar fi trebuit să se facă avocat, nu doctor. Școala de medicină nu fusese alegerea lui, ci a mamei lui. De bună voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mai bun. Nu am bănuit nici o clipă că nu primeam tot ce era mai bun. Dacă Elya s-ar fi ambalat, Sammler ar fi Încercat să-l calmeze. În schimb, vorbea pe un ton prozaic și suna complet calm. Cu ochelarii fumurii arăta deosebit de rațional. Ca președintele unei comisii senatoriale care asculta o mărturie scandaloasă fără să-și piardă cumpătul. — Unde e Angela? — S-a dus la toaletă să tragă o porție de plâns, bănuiesc. Asta dacă nu se linge cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
simțit flatat să fiu ales să Îi ascult monologurile. Îl și Îndrăgeam. Desigur de când cu Polonia, o mie nouă sute treizeci și nouă, judecățile mele sunt diferite. Modificate. Ca și vederea. Văd că Încercați să distingeți ce se ascunde În spatele acestor ochelari fumurii. Nu, nu, nu e o problemă. Un ochi funcționează. Ca vechea zicală despre chiorul care e rege În țara orbilor. Wells a scris o povestire pe această temă. Nu e o povestire bună. Oricum, eu nu mă aflu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
poate fi justificat rațional. — De ce nu? Mă pot gândi la multe justificări. O văd ca pe o necesitate rațională. Ar fi trebuit să-mi terminați de citit cartea. — Și atunci aș fi aflat care e dovada irezistibilă? Sammler zâmbi prin ochelarii fumurii și ochiul orb Încercă să participe. În costumul negru, vechi, dar Îngrijit, cu trupul țeapăn și zvelt stând drept și cu degetele, care tremurau puternic de Încordare, ținându-se ușor de genunchi. O țigară (fuma doar trei sau patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mic, Încovoiat, adumbrit, cu tenul lui auriu-ruginiu, fața și barba pline, era ca un ornament sau o pictură orientală. Chiar și Sammler pica sub această influență, ca o siluetă În culori indiene - obrajii roșii, părul alb răsfirat la spate, cercurile ochelarilor și fumul de țigară din jurul părului. În fața lui Wallace insistase că e oriental, iar acum i se părea că se asemăna cu un oriental. — Cât despre starea actuală a lucrurilor, spuse Govinda, văd că insatisfacția personală, care este atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mă declar mulțumit. Ar putea să-i tragă un scor perfect, după ce a inundat șandramaua. Chiar te-ntrebi, n-o să vrea să-și bată recordul? Domnul Sammler Își scoase batista Împăturită și o strecură pe sub lentile Înainte de a-și scoate ochelarii, ascunzându-și de Emil ochiul mutilat. Nu putu să privească În sus prea mult, Îl usturau ochii. — De unde să știm? Ieri a spus că eul lui inconștient a fost cel care a desfăcut țeava care nu trebuia. — Da, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
apară poliția. Dar Feffer, aproape panicat, totuși se Încăpățâna. Mutându-și strânsoarea, negrul Îl Înșfăcă de guler și i-l răsuci, țintuindu-l, așa cum Îi făcuse și lui Sammler, cu antebrațul de peretele mașinii. Îl sugruma pe Feffer cu gulerul. Ochelarii de soare Dior, rotunzi și albăstrui, nu i se clintiseră de pe nasul turtit. Feffer Îi prinsese În pumn cravata roșie ieșită În afară, dar nu putea să facă nimic cu ea. Cum să-l salvăm pe băiatul ăsta idiot și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
drept. Părul Închis la culoare era des. Apoi, apucând mai din scurt mânerele genții de postav, o roti În aer și cu mare avânt Îl pocni pe hoțul de buzunare peste față dintr-o parte. Lovitura fu puternică. Îi zburară ochelarii. La fel și pălăria. Nu-i dădu drumul imediat lui Feffer. Păru să se sprijine pe el. Evident năucit. Eisen era muncitor, turnător. Avea forța pe care i-o dădeau nu numai meseria, ci și nebunia. Era ceva nemărginit, nesfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să opresc. — Arăt ca și cum mi-e rău? Nu, Emil. Dar cred că o să Închid ochii. Lui Sammler Îi era rău de furie Împotriva lui Eisen. Negrul? Negrul era un grandoman. Dar avea o oarecare - o oarecare alură de prinț. Îmbrăcămintea, ochelarii de soare, culorile somptuoase, gesturile barbare, dar maiestuoase. Probabil că era un spirit cuprins de nebunie. Dar o nebunie cu o idee de noblețe. Și cât de bine Îl Înțelegea Sammler - câte ar fi făcut să Împiedice acele crunte lovituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îl laud pe tatăl tău. Ochii Angelei erau dilatați, strălucitori, tulburi, furioși. Fără certuri, pentru numele lui Dumnezeu, cu o femeie disperată. Și totuși țintea către ceva. Își ținea Încordat trupul slab; sprâncenele roșcate, Înspicate atârnau peste lucirea mată a ochelarilor de soare. — Nu-mi place părerea pe care cred că o ai despre mine, spuse ea. — De ce ar conta asta Într-o asemenea zi? Pe de altă parte, poate chiar cred că azi ar trebui să existe o diferență. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
preferă la subsol. Știa că o să-l duc acolo oricum. — Desigur. Fiind chirurg, Elya a știut. Fără Îndoială a știut că o operație nu avea rost, tot chinul acela de a-i pune un șurub În gât. Sammler Își scoase ochelarii. Ochii, unul din ei un glob stins, sub sprâncenele stufoase, priveau drept În ai doctorului Cosbie. Evident că nu avea rost. — Intervenția a fost corectă. A știut asta. — Nepotul meu dorea să fie mereu de acord. Evident că a știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
se amestece cu ale altora. — Tu trebuie să fii Barbara, am auzit o voce. Am ridicat capul și am văzut în pragul ușii un bărbat înalt cu o claie de păr grizonat în jurul capului, uitându-se la mine prin niște ochelari cu lentile groase. — Bună, a zis. Eu sunt Richard. Sheba îmi spusese că soțul ei e mai în vârstă decât ea; am fost șocată să constat cu cât era mai în vârstă. Richard nu era ceea ce se cheamă bătrân, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
știu... — Acum, a zis el, fără să-mi ia în seamă protestul formal, văd că soția mea te-a abandonat fără măcar să-ți dea ceva de băut. Groaznică femeie! Ce să-ți aduc? Își freca mâinile și zâmbea. Ochii, de sub ochelari, i se vedeau bulbucați, ca la insecte. O imagine scârboasă mi s-a strecuat în fața ochilor, gura lui bătrână, ca o prună pe sânii Shebei. — Orice... ce aveți? am zis eu. Richard și-a fluturat larg mâinile. — Orice. Suntem băutori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu-l urăști, Barbara, a șoptit ea. Era ușor beată. — Nu-l urăsc, am zis eu. Știu că poate fi plicticos, a continuat ea, dar pe dinntru e așa de dulce. A avut o viață foarte dură. Știi că fără ochelari e chiar orb cu acte în regulă? Mama lui a fost o creatură îngrozitoare care nu i-a luat ochelarii de care avea nevoie când era mic și când de la spital i-au dat un bandaj pentru ochiul stâng, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
plicticos, a continuat ea, dar pe dinntru e așa de dulce. A avut o viață foarte dură. Știi că fără ochelari e chiar orb cu acte în regulă? Mama lui a fost o creatură îngrozitoare care nu i-a luat ochelarii de care avea nevoie când era mic și când de la spital i-au dat un bandaj pentru ochiul stâng, ea nu l-a făcut să-l poarte... Asta nu e comic! Zâmbisem la gândul că Richard compunea diatribe autocompătimitoare la adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]