9,482 matches
-
2002. Interesează: pondera și componentele PRNA; diferențierile de concentrare teritorială a respectivului segment de populație; identificarea factorilor care favorizează o mai mare pondere a populație neagricolă la nivel județean sau regional; standardul de viață al PRNA comparativ cu alte grupări ocupaționale din mediul rural ; implicații ale constatărilor rezultate din analiză asupra politicilor de dezvoltare rurală. Analiza se bazează pe trei surse majore de date: Studii privind condițiile de viață în gospodării ACOVI realizate de Institutul Național de Statistică, recensământul populației și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
După cum am menționat mai sus, aproximativ două treimi din populația rurală ocupată lucrează, în perioada de vară, în sectoare agricole. În restul anului, ponderea respectivă se reduce la valori apropiate de 50-55%. Populația neagricolă domiciliată în rural, în pofida marii diversități ocupaționale, poate fi redusă la patru mari categorii (Tabelul 1, Tabelul 2, Anexa 1): cei care lucrează în munci neagricole, nemanuale cu grad de complexitate ridicat (ocupații profesionale, manageriale, tehnice) în cadrul comunei de domiciliu RNp; cei care lucrează în munci neagricole
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
îi angajeze integral, pare să fie un factor semnificativ favorabil angajării constructorilor rurali într-o migrație internațională circulară, în țări cum ar fi Spania, Italia, Ungaria. Muncitorii în industria extractivă, muncitorii în industria alimentară și șoferii reprezintă alte trei grupări ocupaționale semnificative pentru categoria în discuție. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Structura lucrătorilor manuali rurali, ne-navetiști (RNm), pe categorii de ocupații 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții 24,3 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 13,2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
segment important al populației neagricole ocupate local era reprezentat de persoanele angajate ca muncitori sau vânzători în sectorul comercial (15,9%). Populația navetistă din rural, cu destinație urbană (aproximativ trei sferturi din total, navetiști) sau rurală este caracterizată prin diversitate ocupațională de nivel ridicat. Nucleul principal îl formează persoanele ocupate în construcții și industria extractivă, urmat de muncitorii din industria alimentară și de conducătorii auto. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din total, navetiști) sau rurală este caracterizată prin diversitate ocupațională de nivel ridicat. Nucleul principal îl formează persoanele ocupate în construcții și industria extractivă, urmat de muncitorii din industria alimentară și de conducătorii auto. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcți 19,6 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 5,4 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 7,9 74 meseriași
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de județe care pleacă de la Ilfov și continuă spre Nord cu Prahova, Brașov și Sibiu, completată cu Gorjul din Nordul Olteniei. După cum se poate observa cu ușurință și din Tabelul 8 și din Tabelul A14, cele șase tipuri de structură ocupațională au corespondent direct, specific, în nivelul de dezvoltare și în stocul regional de educație. Stocul respectiv este minim în județele cu ocupare local-agricolă și maxim în cele cu ocupare extralocal-neagricolă. Deplasarea de la agricol spre neagricol și de la ocupare locală spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
to urban commuting is the second focus of the study. Employment and income sources are used as to assess the social structure of rural communities and to formulate rural development policies implications. Primit la redacție: noiembrie 2005 SCHIMBĂRI ÎN STRUCTURA OCUPAȚIONALĂ ȘI DE VENITURI. ROMÂNIA ÎN CONTEXT EST-EUROPEAN Valér Véres Universitatea Babes-Bölyai, Cluj Studiul analizează transformarea structurii economiei și a pieței forței de muncă din România în perioada de tranziție, în contextul transformărilor din Europa Centrală și de Est, pornind de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
produs transformări structurale a forței de muncă, în special trecerea din industrie spre domeniul serviciilor dar și în sectorul primar, acest din urmă efect este mai ales un specific al tranziției românești. Pe baza analizelor empirice se observă că stratificarea ocupațională și distribuția populației active în funcție de sectoare ale economiei naționale reflectă tranziția la economia de piață, iar în procesul de integrare în Uniunea Europeană în România creșterea veniturilor este mai rapidă decât în țările vecine nou integrate în UE, însă și inegalitățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
inegalitățile de venituri devin mai accentuate. Sursele empirice ale cercetării reprezintă datele statistice oficiale ale INS din România și din alte țări și rezultatele recensămintelor din anii 1992 și 2002. Recensământul din 2002 oferă o privire de ansamblu despre structura ocupațională a societății. Cu toate că au existat cercetări cu privire la o structura ocupațională sau unele aspecte ale stratificării sociale, recensământul este cel mai potrivit mijloc pentru a surprinde anumite stări, tendințe și procese privind structura socială din România. Transformarea structurii economiei și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
reprezintă datele statistice oficiale ale INS din România și din alte țări și rezultatele recensămintelor din anii 1992 și 2002. Recensământul din 2002 oferă o privire de ansamblu despre structura ocupațională a societății. Cu toate că au existat cercetări cu privire la o structura ocupațională sau unele aspecte ale stratificării sociale, recensământul este cel mai potrivit mijloc pentru a surprinde anumite stări, tendințe și procese privind structura socială din România. Transformarea structurii economiei și a pieței forței de muncă din România în ultimul deceniu al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de persoane sunt acelea care caută pentru prima dată un loc de muncă, iar celelalte 21 033 de persoane se împart între celelalte categorii de inactivi. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 2. Distribuția populației active în funcție de categorii principale În ceea ce privește structura ocupațională, există diferențe semnificative în funcție de tipuri de localități. Dacă în cazul orașelor este mai mare ponderea angajaților, iar ponderea angajaților din agricultură este de numai 0,9%. În mediul rural, însă, 32,4% din populația ocupată sunt agricultori, iar din analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în modul cel mai spectaculos în Polonia în 1990 față de perioada anterioară (pe lângă România), iar în Ungaria în măsura cea mai nesemnificativă, deoarece, datorită îmbătrânirii populației, acolo fenomenul a început mai repede (idem 2000.126-127). O altă trăsătură a structurii ocupaționale din România este că ponderea agricultorilor particulari cu venituri mici depășește cu mult ponderea lucrătorilor din agricultură din alte țări est-europene. În vederea unei analize mai temeinice a acestei trăsături, în cele ce urmează vom analiza distribuția populației curent active din cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
grupei principale a legiuitorilor și conducătorilor, respectiv a forțelor armate, caracterul muncii a fost criteriul determinant (Dumitru, 1995, pp. 19-28). În cele ce urmează, vom analiza doar distribuția populației în funcție de grupele principale. Acestea pot fi identificate cu grupuri de statut ocupațional descrise în diferite teorii ale stratificării sociale sau straturilor sociale la alți autori (Vezi, Véres 2003b). Tabelul 5. Distribuția populației active în funcție de categorii principale de ocupații, 2002 Categorii de ocupații Cifre absolute Procente Conducători de vârf și legislatori 343 015
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
creat probleme sociale serioase, respectiv problemele au fost transferate dintr-un domeniu în celălalt, ca, de exemplu, din industrie în agricultură, iar sectorul serviciilor nu s-a dezvoltat suficient, râmănând mult sub media țărilor intrate în UE în 2004. Stratificarea ocupațională și distribuția populației active în funcție de sectoare ale economiei naționale reflectă tranziția la economia de piață, mai ales în diminuarea stratului muncitorilor din industrie. Procesul diferă față de țările cu economii „post-industriale”, respectiv se deosebește și de majoritatea țărilor din Europa de Est aflate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
un sat localizat la 5 km de Smirna. Acesta a început, de asemenea, ca inginer la CAP și a fost director la aceeași Direcție Agricolă Ialomița între 1992 și 1996. Până în 2005 a fost directorul Oficiului de Consultanță Agricolă. Carierele ocupaționale ale celor doi manageri au fost aproximativ similare. Cei doi se cunoșteau și au fost buni colaboratori. După 1990 au continuat să fie implicați în poziții cheie în sectorul agricol din județul Ialomița: manageri de asociații, membrii ai diferitelor comitete
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
evaluării în învățământ (cf. Strungă, 1999): - evaluarea globală a educației în raport cu celelalte activități ale existenței sociale; - evaluarea instituțiilor de învățământ în acord cu anumite standarde de progres sau de calitate; - evaluarea cadrelor didactice, a responsabililor și factorilor decidenți în raport cu standardele ocupaționale și în funcție de exigențele de politică educațională; - evaluarea elevilor în calitate de beneficiari ai sistemului de educație. În condițiile reformei învățământului românesc, mai apar și alte domenii ale evaluării și examinării (cf. Lisievici, 1997; Stoica, 2001, p. 8): - evaluarea instituțională, a diferitelor categorii
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
este mecanică și nu ține numai de însușirile stricte ale acestuia, lanțul valorificării fiind destul de sinuos și supus accidentelor existențiale. Societatea însăși poate fi deficitară sau mioapă la un moment dat, după cum și absolventul se poate reorienta către alte zări ocupaționale sau geografice. Unul poate fi sistemul de formare și cu totul altul sistemul de valorificare a rezultatului. În altă ordine de idei, a defini calitatea numai în termeni de trăsături identificabile, concrete, măsurabile (ce cunoaște efectiv și ce știe să
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
afectarea severă a funcționării zilnice și percepții și credințe stranii. Durata simptomelor trebuie să fie mai mare de o lună pentru a întruni criteriile DSM pentru SSPT și trebuie de asemenea să aibă un efect semnificativ în detrimentul funcționării sociale și ocupaționale. Tulburarea acută de stres Tulburarea acută de stres este similară cu SSPT în ce privește evenimentul precipitant și simptomatologia, dar este limitată în timp, până la o lună după eveniment. Deși cele mai multe persoane care au o traumă severă ca de exemplu violul sunt
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
domeniilor de practică, formația academică, practica profesională, reglementarea confidențialității profesionale, plata serviciilor psihologice, reguli impuse asociațiilor profesionale, comparativ, în alte țări și în România. Un loc aparte a fost acordat rolului asociațiilor profesionale în asigurarea prestigiului profesional și a stabilității ocupaționale. O preocupare deosebită a constituit-o conturarea sferei identității profesionale, a setului de activități profesionale specific psihologice, în condițiile în care, în România și în alte țări, abuzul de competență psihologică este o realitate a climatului de competiție interprofesională. Reprezentarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cercetate în domeniul militar și s-a demonstrat că nivelul anxietății este cu atât mai mare cu cât localizarea controlului este mai puternic orientată spre exterior, asociat cu stilul autoritar. În sfera diagnozei și evaluării potențialului managerial sau a stresului ocupațional la manageri, ni se sugerează că „Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale” se dovedește a fi un instrument util, aplicabil și valid de diagnoză multidimensională a presiunilor socioprofesionale din mediul muncii pentru personalul de conducere sau de execuție. Ameliorarea performanțelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
considerare a două surse de informații: a) clasificările aptitudinilor existente în literatura de specialitate (de pildă, Carroll, 1993; Fleishman et al., 1984); b) lista de aptitudini la care se face referire în Catalogul Ocupațiilor din România (COR, 2000) și Profilurile Ocupaționale (PO, 1998-2000) publicate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Tineretului și Sportului - Grupul de lucru pentru consiliere și informare privind cariera. Menționăm că noi am lucrat cu lista meseriilor existente în COR la data de 15
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Ministerul Tineretului și Sportului - Grupul de lucru pentru consiliere și informare privind cariera. Menționăm că noi am lucrat cu lista meseriilor existente în COR la data de 15 ianuarie 2003, dar am putut lua în considerare numai 450 de profiluri ocupaționale, câte erau elaborate la acea dată. Subliniem însă că aplicația software permite oricând actualizarea profilurilor ocupaționale, în funcție de evoluția profesiilor și de ritmul de elaborare a acestor profiluri. Prin corelarea acestor surse a rezultat un număr de opt aptitudini cognitive, descrise
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
am lucrat cu lista meseriilor existente în COR la data de 15 ianuarie 2003, dar am putut lua în considerare numai 450 de profiluri ocupaționale, câte erau elaborate la acea dată. Subliniem însă că aplicația software permite oricând actualizarea profilurilor ocupaționale, în funcție de evoluția profesiilor și de ritmul de elaborare a acestor profiluri. Prin corelarea acestor surse a rezultat un număr de opt aptitudini cognitive, descrise succint în tabelul 1. Tabelul 1. Aptitudinile evaluate de BTPAC Aptitudine Descriere 1. Abilitatea generală de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din textele scrise. 7. Rapiditatea în reacții Capacitatea de reacție motorie la stimuli și rapiditatea procesării informației. 8. Capacitatea decizională Abilitatea de a lua decizii corecte, cât mai raționale. Denumirile aptitudinilor au fost, pe cât posibil, preluate din COR și Profilurile Ocupaționale (PO), dar, acolo unde a fost nevoie, s-a păstrat terminologia consacrată din literatura de specialitate. Aptitudinile de coordonare ochi-mână, dexteritate manuală și dexteritate digitală din Profilurile Ocupaționale nu sunt acoperite de BTPAC, ele având o saturație cognitivă redusă. În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
raționale. Denumirile aptitudinilor au fost, pe cât posibil, preluate din COR și Profilurile Ocupaționale (PO), dar, acolo unde a fost nevoie, s-a păstrat terminologia consacrată din literatura de specialitate. Aptitudinile de coordonare ochi-mână, dexteritate manuală și dexteritate digitală din Profilurile Ocupaționale nu sunt acoperite de BTPAC, ele având o saturație cognitivă redusă. În plus, considerăm că ele pot fi cel mai bine evaluate prin teste situaționale, contextualizate. Una este dexteritatea manuală necesară pentru un chirurg, alta cea relevantă pentru o dactilografă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]