4,287 matches
-
nu i-a făcut. Pentru aceea ne mărginim la o rectificare. Nu am recunoscut niciodată și nici nu recunoaștem că am calomniat pe d. V. Boierescu; am declarat numai că nu bănuim pe principele A. Știrbei și pe alți oameni onești care au fost luat parte la Banca de București. Dacă "Presa" dorește și alte explicații, nu are decât să ni le ceară. Dacă însă "Presa" se crede în drept de-a bate toba cea mare chiar asupra aforismelor, glumelor și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însăși bazele pe care repauzează orice stat și orice societate civilă. Aceasta constituie un fapt de cea mai mare gravitate și de cari sânt responsabili aceia cari se află în capul partitelor și în capul statului. Știința, laboarea conștiincioasă, meritul onest, înaltele cualități ale inteliginței și ale caracterului, cari constituie producțiunea, forța, demnitatea și gloria unui stat, vor tinde a dispare din ce în ce mai mult din mijlocul nostru, ca să lase locul numai unei acțiuni de descompozițiune, de anarhie și de decadență. {EminescuOpX 366
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe țară două miliarde franci e în orice caz cea mai ilustră mărturisire de deplină incapacitate pe care un martor o poate da. Și cu toate acestea d. Brătianu rămâne mare om de stat, nu-i așa? Pe orice spirit onest și clar din generația trecută și din cea viitoare-l așteaptă pe decenii înainte munca lui Ercul în grajdul lui Augias. Pături întregi de cinică corupție, de sfruntat neadevăr vor trebui mânate pe fluviul timpului în jos până vom da
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înainte munca lui Ercul în grajdul lui Augias. Pături întregi de cinică corupție, de sfruntat neadevăr vor trebui mânate pe fluviul timpului în jos până vom da de pământul solid al adevărului. Fie numai ca încercarea uriașă a oricărui spirit onest să nu fi venit prea târziu. [13 decembrie 1879] ["ÎN ȚARA NOASTRĂ... În țara noastră nu mulți dintre bărbații politici se bucură de o reputație neatinsă. Veștejirea numelui celor mai mulți dintre oamenii noștri de stat se datorește pe deoparte școalei radicale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
roșii, partidul de la putere: când sânt răi sânt răi, când sânt buni sânt buni, și astfel "Presa" și marele partid al cărui organ dânsa este nu face opoziție sistematică. Daca s-ar mulțumi însă să păstreze numai pentru sineși această onestă linie de purtare în viața publică n-am avea nimica de zis, fiecine își are obrazul său. Fiindcă însă ne dă povețe să urmăm și noi esemplul marelui partid, îi răspundem cu destulă părere de rău că nu toate obrazele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nicicând n-a ținut. Totuși au izbutit în toate planurile și intrigile lui după dorință pentru că cunoștea lumea din partea aceasta a ei. Oamenii politici nu trebuie să aibă virtuți, ci numai aparența lor. E foarte primejdios de-a fi pururea onest; însă părea evlavios, de bună-credință, uman, cu frica de Dumnezeu, onest, a părea toate acestea e foarte folositor. Omul politic nu trebuie să observe totdeauua ceea ce în ochii oamenilor e virtuos; adesea pentru a se mănținea la locul lui trebuie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
intrigile lui după dorință pentru că cunoștea lumea din partea aceasta a ei. Oamenii politici nu trebuie să aibă virtuți, ci numai aparența lor. E foarte primejdios de-a fi pururea onest; însă părea evlavios, de bună-credință, uman, cu frica de Dumnezeu, onest, a părea toate acestea e foarte folositor. Omul politic nu trebuie să observe totdeauua ceea ce în ochii oamenilor e virtuos; adesea pentru a se mănținea la locul lui trebuie să înfrîngă buna-credință, iubirea de oameni, umanitatea, religia. Cată însă să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se constitui o partidă cu principii naționale și sincer liberale, cu totul deosebită de partida așa zisă "naționale-liberale" care se află la putere. După citirea programei, care indica cuvintele pentru cari e necesară formarea și organizarea unei partide de liberali onești cu sentimente într-adevăr patriotice și cu principii sincer liberale, d. G. Vernescu a recapitulat într-un discurs evenimentele prin care am trecut de trei ani încoace, paguba și umilința la cari am fost continuu espuși sub conducerea celor doi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calea ce și-au prescris-o, pentru ca alegătorii și poporul în genere să știe cu cine are a face, să știe cu certitudine valoarea cifrei nouă pe care-o admit în socotelile lor politice. Părerea noastră este că nici un partid onest, oricare ar fi principiile lui, nu e nefolositor țării. Principii greșite de ex. pe mâna unor oameni onești sânt mai folositoare decât principii foarte bune în mînele unor panglicari. Căci adevărul într-un stat nu stă pe atâta în idei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face, să știe cu certitudine valoarea cifrei nouă pe care-o admit în socotelile lor politice. Părerea noastră este că nici un partid onest, oricare ar fi principiile lui, nu e nefolositor țării. Principii greșite de ex. pe mâna unor oameni onești sânt mai folositoare decât principii foarte bune în mînele unor panglicari. Căci adevărul într-un stat nu stă pe atâta în idei, pre cât în caracter și sâmburul moral, seriozitatea de caracter și de aspirațiune formează adevărata greutate a unui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
FACEȚI INTERESELE... "... "] Faceți interesele străinilor în paguba țării" - aceasta era una din frazele stereotipe pe care partidul astăzi la cârmă o arunca odinioară guvernului conservator, aceasta era una din armele bogatului arsenal de insinuări, de neadevăruri, de calomnii, cu care oneștii patrioți de industrie, afișând pe atunci un dor nesecat de interesele țării, combătea pentru răsturnarea partidului conservator și inaugurarea regimului virtuții. Lupta lor neleală a reușit și de patru ani de zile țara a putut vedea care dintre cele două
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu are argumentație, nu are claritate decât în niște doze foarte neînsemnate; are însă, când e vorba să arunce un neadevăr sau să insinueze într-un chip calomnios, un sânge rece care trebuie să scârbească până la desperare pe o natură onestă și să umple de admirație chiar naturile cele mai catilinare ce-i compun în mare parte aparatul d-sale parlamentar. Astfel dar, d. Brătianu, în ședința de marți, în loc d-a se mulțumi cu succesul proiectului de răscumpărare, ce-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-și întemeia injuriile d-sale sordide o sentință a corpului profesoral de la Universitate prin care odinioară fusese condamnat d. Maiorescu la destituire. Atât cauzele acelei sentințe cât și împrejurările în cari ea s-a pronunțat și urmarea ce a avut onestul d. Costinescu le-a trecut sub tăcere. D. Maiorescu, în cestiune personală, a spus însă și cauzele și împrejurările și urmarea acelei sentințe, și așa de bine încît chiar cei mai rabiați bravi ai majorității s-au domolit și, ascultând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
caracterului său, prin mărimea creierului era condamnat a fi un rob al adevărului, respectăm, căci aci putem fi mai acasă, pe frații Golești, cari, cu toată mărginirea intelectuală, aveau caractere statornice și limpezi. Tot ce e la mijloc, pe jumătate onest sau pe jumătate inteligent, e pentru noi lume problematică, nimic. Aurea mediocritas e pentru noi o oroare în amândouă laturele ființei omenești, precum era pentru divinul Dante. Acest "element moderator", daca voiți, al caracterelor și inteligențelor, e locașul minciunii, al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un instinct de onestitate politică l-au depărtat pentru totdauna de acea sectă în care intrând cineva trebuie mai întîi să lase afară, ca într-o anticameră, și înțelegerea cu care l-a înzestrat Dumnezeu și conștiința-i de om onest. Lăsăm cuvântul corespondentului nostru. [22 februarie 1879] VÎRFUL CU DOR ["DUPĂ CUM AFLĂM... După cum aflăm, compozitorul cantatei Vârful cu Dor, d. Ladislav Lubici, pianistul curții M. M. L. L., a fost invitat de directorul Societații de muzică din Londra ca să trimită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puteau să dispară așa, în mod dodecimal. Nu era - constată Gosseyn cu amărăciune - momentul ideal pentru fixarea unui scop precis. Oricum, ridicându-și privirea spre Blayney, rosti aceste cuvinte mari: - Ce-ar fi dacă s-ar reveni la o guvernare onestă în orașul Jocurilor? 16 Tăcere! Blayney stătea acolo, în picioare, privind în jos la omul care era, în mod evident, considerat prizonier și nu doar cu numele. Gosseyn, după ce își fixase linia de conduită, un scop atât de important încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ce l-ai învățat. Enin a devenit o persoană mai calculată, mai normală. În ce mă privește - altă pauză, apoi: M-am analizat ca femeie în relație cu condițiile regale, cu numeroșii indivizi care vânează puterea și rangul, și alții onești și sinceri și protectori; și îmi dau seama că în astfel de condiții, ceea ce ai luat tu în considerație când te-am cerut eu de soț; era corect. Ea privi fix într-o parte. - Mai este un aspect pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cele ale retinei, chiar exista, iar mirosul de salam sau parizer, implantat zilnic în celulele conice ale memoriei, nu era o iluzie. Fugeam cu două sute la oră de lumea asta pocită, umedă, sălcie. Mihnea proceda la fel, în modul lui onest și mefistofelic, și poate de-aia rămăsese singurul meu prieten adevărat. Îl manevram și pe el, doar un pion pe tabla mea de joc, dar unul pe care îl mișcam grijuliu, cu respect: rănile nu se vedeau, demnitatea rămânea intactă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
venea să fugi: ăștia chiar credeau ce spuneau? Trebuiau înlocuiți poeții și povestitorii care își bătuseră joc și de ea, și de noi: ei erau de vină, de ei trebuia să scăpăm mai întâi. Legănat de ideea asta urâtă, dar onestă, am adormit. Dimineața, am plecat pe la opt, după ce-am înghițit câte ceva. Dacă îmi pregăteai o cană cu lapte și două felii de pâine cu unt și cu miere, rezistam până seara. Cu o filosofie atât de simplă și economică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
gât. Sacou pe deasupra. Blugii bleumarin închis, de la Steilmann. O pereche de ghete: de fetru bineînțeles. Mă simțeam liber în ele, sportiv. Pieptănătura, umerii sacoului scuturați de scame imaginare, ca Otilia pe reverele lui Pascalopol. Gulerul cămășii îndreptat. Păream onorabil și onest. Cât să-l conving pe tânărul Lupu. Și, fie vorba între noi, nici taică-meu nu reușea să arunce cu Istoria lui Călinescu, pentru că, pur și simplu, n-o avea: nu reușise să adune banii de care ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
victimele. Cineva trebuia să plătească oalele sparte. Interbelicii mă uluiseră întotdeauna, cu talentul și tupeul lor de-a te face să crezi că spun cu adevărat ce gândesc. Niște titani ai literaturii, nu le ajungeai nici la călcâie. Sinceri, autentici, onești. Liminari (era cuvântul lui Camil; niciodată nu știusem ce înseamnă). De fapt, păcăliseră pe toată lumea. Meritau un tratament special; prea li se dădea importanță. Holban, Hortensia, Blecher, Eliade. Toți își turnaseră creierul în sute de personaje-cobai, mimaseră acțiuni și experiențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
găsim (asta nu era cu totul adevărat, dar ce mai conta?) și-acuma vii liniștit și ne ții lecții? Dă-o-ncolo, că nu merge-așea!“ Zisesem așea, ca Sergiu Nicolaescu în Cu mâinile curate. „Nu știam că doare-așea.“ Comisarul comunist, onest, omenos, proaspăt ciuruit de gloanțele burgheziei. Hârâia acolo, eroic, făcut strecurătoare. Nu mă enervasem cu-adevărat, dar lăsam impresia că mi-au sărit papucii. Îmi modulasem și vocea, să sune urât. Așa (pardon, așea) și trebuia. Mihnea s-a înmuiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
eu, scris de-un coleg de facultate talentat și inexistent? Dumneavoastră cum ați fi reacționat? „De ce nu-l ignorăm, pur și simplu?“, a propus Maria. „Să-l ignorăm pe cel mai mare scriitor român în viață?“ Mirarea tânărului Lupu părea onestă, nefabricată. „Altul care-a auzit de el...“, am oftat. „Am eu o soluție mai bună.“ Toate privirile s-au întors spre Mihnea. „Care?“ „Să-l răpim.“, a zis Mihnea, turnându-și încă o cană de cafea. „Doar așa o să dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
18 kilograme de carbon și-o cantitate de fier în sânge suficientă pentru a face din ea un mic cui, pe care să li-l bați în tâmplă. Mi-am dorit întotdeauna o poveste de dragoste altfel decât mine: simplă, onestă, ușor de povestit. Femeile se înghesuiau prin apropiere, le descopeream întâmplător, fără intenție, de cum trăgeam dimineața perdeaua. Odată cu gestul calm și nevinovat, micul meu univers optic se punea în mișcare și lumea adormită a simțurilor începea să freamăte: nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
decent, nu lipseau extrasele de presă și trimiterile la cărțile pe care le publicasem. Eram recomandat ca autor de teorie virtuală, îmi fuseseră citite toate cele trei volume despre literatură și cibernetică. Mai zicea acolo, în caracterizare, că sunt serios, onest și devotat. Dacă prezentarea mințea pe undeva, doar cronicarul știa unde. Altceva mă deranja, însă. Referentul anonim făcea niște trimiteri la talentul meu epistolar și recomanda strângerea scrisorilor mele într-un volum (nu reieșea dacă eu îl revendicam sau îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]