5,154 matches
-
în Essenza del nichilismo este radicalizată prin asumarea într-un mod încă și mai riguros al perspectivei necesității. Devine clar că, pentru Severino, adevărurile rațiunii și principiile fundamentale care le guvernează, principiul identității și principiul non-contradicției, nu au doar valoare ontologică, ci reprezintă structura Absolutului. În concluzie, gândirea, în structura sa logică, reflectă structura imuabilă a ființei în necesitatea sa incontestabilă. Prin urmare gândirea, în actualizarea sa perfectă, îi îngăduie omului să depășească orizontul fenomenologic al cunoașterii finite și să se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gândire ale Absolutului, dar care mai ales la Severino se prezintă în termeni cât se poate de clari, din moment ce "punctul de vedere" al Absolutului este recunoscut și definit în opera sa numai pe baza principiului non-contradicției asumat în sensul său ontologic. Acest lucru reprezintă o problemă întrucât după cum a arătat Aristotel tocmai asumarea principiului non-contradicției în dimensiunea sa ontologică impune recunoașterea determinărilor multiple și diferite ale ființei (pe care Severino de fapt le admite ca fiind eterne). Ne întrebăm atunci: cum
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
din moment ce "punctul de vedere" al Absolutului este recunoscut și definit în opera sa numai pe baza principiului non-contradicției asumat în sensul său ontologic. Acest lucru reprezintă o problemă întrucât după cum a arătat Aristotel tocmai asumarea principiului non-contradicției în dimensiunea sa ontologică impune recunoașterea determinărilor multiple și diferite ale ființei (pe care Severino de fapt le admite ca fiind eterne). Ne întrebăm atunci: cum este posibil să rostim diferitul fără să negăm, așadar fără a spune "acest lucru nu este acela" sau
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
poate fi decât cel care este în posesia Binelui și a Dreptății, iar "a face o nedreptate este în toate împrejurimile, de o mie de ori mai rău, decât a suferi o nedreptate". Ontologia lui Platon apare din nevoia asigurării ontologice a valorilor și se întemeiază pe modul în care concepe ideile pure și arhetipale, care alcătuiesc lumea ideilor și care ar trebui să ghideze atât cunoașterea, cât și comportamentul oamenilor. Pentru Platon, ideile: * desemnează o existență absolută sunt simple; * sunt
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
rai sau în Nuntă în cer, existența personajelor feminine este certificată doar de fascinația, uneori mistică, pe care ele o exercită asupra spiritelor masculine. Prin ele, personajele masculine ,,sunt antrenate în «aventuri» al căror efect este o «rupere de nivel ontologic»: o revelație sau , cel puțin, semirevelație. Revelația posibilității de trăire și într-un alt orizont decât acela al existenței imediate.” În Noaptea de Sânziene doar un personaj ca Irina, soția lui Spiridon Vădastra, ar putea 56 avea o existență autonomă
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
probleme, în funcție de o serie de factori sociali, culturali și istorici, va dobândi soluții și răspunsuri prin semnificațiile pe care miturile și simbolurile le vor oferi. Capitolul al treilea, Identitate, alteritate, imagine punctează două mari abordări asupra identității și alterității: perspectiva ontologică și cea a devenirii. Din acest punct de vedere, identitatea, pe care o vom considera ca fiind ansamblul de trăsături care definesc individul, și alteritatea, despre care putem spune că reunește elementele care-l particularizează pe celălalt, le vom analiza
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiind ansamblul de trăsături care definesc individul, și alteritatea, despre care putem spune că reunește elementele care-l particularizează pe celălalt, le vom analiza în funcție de felul în care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect. Astfel, deși este valorizată și perspectiva ontologică asupra identității și alterității, un punct important din cadrul analizei este acordat autorilor care privesc identitatea și alteritatea drept construcții și, prin urmare, procese care se supun devenirii. Analizând ambele perspective, capitolul propune o investigare interdisciplinară a identității și alterității, întrucât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
factori, valorile, semnificațiile și sistemul de referință pe baza cărora se formează procesul identității și alterității. De asemenea, capitolul propune analiza și evidențierea raporturilor dintre eu/non-eu, eu/ceilalți și eu/noi-ceilalți, considerând că, în timp ce eu/non-eu implică un raport ontologic, celelalte trec din planul abstract în cel al devenirii, indicând transformările care au loc la nivelul individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Un punct esențial al acestui proces îl reprezintă devenirea întru celălalt, fenomen care dezvăluie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să redescoperi plasticitatea și profunzimea lumilor visate, care ne vindecă de istorie, fără să abolească în mod magic finitudinea ontologică, întotdeauna gata să iasă la suprafață (...) Distorsiunea dintre real și ideal este tocmai această gaură neagră în care imaginația nu poate decât să proiecteze experiența incontrolabilă a visurilor sale lipsite de scop"121. În acest sens, imaginarul este legat de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
consideră că acestea conțin elemente pe baza cărora are loc construcția simbolică a lumii digitale. Din perspectiva lui Ryba, miturile sunt reluate constant în cadrul jocurilor electronice, a căror poveste implică o lume construită narativ sau chiar o cosmogonie. Explicând construcția ontologică a lumii lui Walt Disney, autorul susține că aceasta a filtrat în povești valorile și speranțele americane. "Marele talent al lui Disney, susține Ryba, a fost capacitatea lui de a înțelege dorințele poporului american. Marea sa creație a constat în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritatea, care înglobează elementele distinctive ale celuilalt, trebuie analizate din perspectiva felului în care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect, în lucrarea de față, fiind valorizată în primul rând dimensiunea acestora ca procese, și în plan secundar, aceea de categorii ontologice. Deși, așa cum vom vedea, există o serie de autori care se referă la identitate ca la un concept ontologic, pot fi regăsite și abordări care privesc identitatea și alteritatea drept construcții supuse devenirii. Din perspectiva lucrării de față, deși vor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiect, în lucrarea de față, fiind valorizată în primul rând dimensiunea acestora ca procese, și în plan secundar, aceea de categorii ontologice. Deși, așa cum vom vedea, există o serie de autori care se referă la identitate ca la un concept ontologic, pot fi regăsite și abordări care privesc identitatea și alteritatea drept construcții supuse devenirii. Din perspectiva lucrării de față, deși vor fi analizate ambele puncte de vedere, identitatea și alteritatea trebuie studiate interdisciplinar, fiind termeni care definesc ființa umană, care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
celor din jur, cu ajutorul cărora să contureze distanța dintre eu și non-eu, însă conținuturile acestora sunt supuse unui proces de devenire în funcție de o serie de factori, fiind construcții sociale, culturale și istorice. Din această perspectivă, identitatea și alteritatea sunt categorii ontologice în același sens ca arhetipul, așa cum am detaliat în cel de-al doilea capitol, acestea însoțesc procesul de reprezentare asupra lumii și formarea imaginii, însă doar indică nevoia de a fi particular, de a aparține unui grup și respectiv de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cel al devenirii, indicând transformările care au loc la nivelul individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Din acest punct de vedere, mecanismul identității și alterității poate fi căutat în interiorul unor construcții, unor procese supuse devenirii. Perspectiva ontologică eu/non-eu indică relațiile logice care stau la baza ideii de identitate și alteritate și conturează două categorii fundamentale: unul și celălalt. În acest sens, Aristotel pune problema identității având în vedere opoziția dintre unul și multiplu, despre care susține
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu identitatea. Însă, așa cum spuneam este vorba despre un raport de contrarietate și nu de unul de contradicție, întrucât opoziția nu are în vedere negarea unei afirmații, ci o absență față de o prezență 355. Deși Aristotel pune problema la nivel ontologic, el nu ignoră particularitățile la nivelul relațiilor dintre identitate, asemănare și alteritate, folosindu-se în același timp de cazuri particulare pentru a-și susține punctul de vedere. Ce este important de notat este faptul că, cel puțin la nivel conceptual
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un raport între propoziții universale de calitate opusă, ceea ce este absolut valabil, indiferent de cultură sau epocă istorică, deși, la nivelul procesului identitar, acest raport este conștientizat de multe ori ca o contradicție. Spre deosebire de Aristotel, Johan Gotlieb Fichte folosește opoziția ontologică eu/non-eu pentru a contura o perspectivă asupra conștiinței umane, descriind relația dintre acestea prin apel la principiul identității și al negației. Eu/non-eu poate fi echivalent cu subiect-obiect, în sensul că subiectul determină obiectul, raportul de opoziție fiind cel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
le conștientizează. Fichte lasă deschisă problema naturii non-eului întrucât nu subliniează clar în ce măsură acesta se opune eului, dacă este o negare a conținuturilor sale sau o diferențiere față de acestea. Perspectiva lui Fichte asupra eului și non-eului pune în discuție categoriile ontologice, filosoful detaliind exclusiv conceptul de eu și rămânând, în acest sens, la un nivel abstract, în care nu se pune problema conținutului identității, atât de importantă pentru prezenta discuție. Coborând de la nivelul metafizicii lui Fichte la nivelul mai puțin abstract
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sine a identității și nu luăm în calcul posibilitatea devenirii ei, individualitatea identității presupune o anumită diferențiere, care se poate realiza doar în prezența, imaginară sau reală, a unei alterități. În principal, filosofia propune o perspectivă a identității ca dimensiune ontologică, însă există și abordări filosofice care se detașează de imuabilitatea identității. Din punctul de vedere al lucrării de față, este esențial să analizăm nu atât disciplinele care s-au aplecat asupra identității și alterității, ci teoriile despre acestea, punctând elementele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o serie de concluzii care punctează legăturile între identitate și alteritate. Primele încercări de a defini identitatea și alteritatea, și implicit de a contura o teorie despre acestea, sunt legate de filosofia Greciei antice, în cadrul căreia se regăsește atât dimensiunea ontologică, cât și cea supusă devenirii. În Dialogul Parmenide al lui Platon 405, identitatea este privită prin intermediul raportului Unu-Multiplu, Parmenide susținând despre Unu atât că este, cât și că nu este406. Filosoful presocratic se referă la Unu în strânsă legătură
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și ființa umană, aspecte care fac din abordarea lui Heraclit începutul unui punct de vedere cultural și istoric asupra identității. Confruntarea dintre Parmenide și Heraclit pe tărâmul identității conturează existența unei contradicții a termenului, întrucât primul o consideră din perspectivă ontologică, iar cel de-al doilea punctează imposibilitatea existenței în sine a identității din cauza problemei devenirii. Martin Heidegger propune o reîntoarcere la Parmenide atunci când formulează principiul identității 415, legând identitatea de problema ființei, însă, spre deosebire de filosoful antic, care privește ființa din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ci doar că Celălalt rămâne "infinit transcendent, infinit străin"430, nivel la care Lévinas introduce conceptul de chip, în care are loc epifania celuilalt, reprezentare care se detașează de tot ce ar putea fi considerat comun cu Eul. Spre deosebire de perspectiva ontologică a identității, punctul de vedere al lui Lévinas evidențiază faptul că între Eu și Altul nu există doar o relaționare, ci un raport interior extrem de profund, întrucât, în raport cu sine, Eul este un Altul. Definirea Eului se face prin intermediul ideii de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și acela identificat cu sacrul ca atare, a cărui "negativitate va fi resimțită mai profundă și mai însemnată decât a străinului ca atare"449. Din acest punct de vedere, asistăm la o încercare de armonizare la nivel teoretic a categoriilor ontologice ale identității și alterității cu perspectiva acestora ca procese supuse devenirii. În termenii discuției de la începutul capitolului, putem afirma că devenirea întru celălalt este un arhetip, dar în același timp și un fenomen dominat de istorie. Afirmând că individul se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și înțelese decât prin intermediul relației identitate/alteritate, întrucât imaginea lumii și a obiectelor, indiferent de natura lor, este în strânsă legătură cu percepția individului despre sine, corelându-se cu elementele care intră în componența identității lui. Imaginea nu este o categorie ontologică, decât în sensul că printre elementele care o compun și care o determină se află structuri ontologice, cum ar fi arhetipul, sau cum ar fi presupozițiile înăscute ale individului de a avea o identitate și de a se raporta la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este în strânsă legătură cu percepția individului despre sine, corelându-se cu elementele care intră în componența identității lui. Imaginea nu este o categorie ontologică, decât în sensul că printre elementele care o compun și care o determină se află structuri ontologice, cum ar fi arhetipul, sau cum ar fi presupozițiile înăscute ale individului de a avea o identitate și de a se raporta la un alter. Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o fenomenologie a imaginii, a identității și alterității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
infinit mai bogată decât aceea, mărginită a momentului ei istoric." (Ibidem, p. 16). 208 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985, p. 15. 209 În opinia lui Vulcănescu categoriile cugetării mitice sunt în același timp și ontologice: spațiu, timp, cauzalitate și finalitate. (Ibidem). 210 Ibidem, p. 31. 211 Jean Chevalier, Alain Gherbrant, Dicționar de simboluri: mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, traducere coordonată de Micaela Slăvescu, București, Editura Artemis, 1994-1995, p. 27. 212 Anthony Stevens
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]