2,715 matches
-
legi care vizează corpurile materiale și mișcările lor în timp și spațiu. Micro științele însă abordau domeniul inaccesibil simțurilor, iar metoda preponderentă era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În ceea ce-l privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
impulsuri. În legătură cu această idee va fi formulată critica virulentă a lui Leibniz, care nu putea accepta imaginea unui Dumnezeu care intervenea precum un ceasornicar nepriceput pentru a întoarce rotițele ceasului care înceta să mai meargă. În secțiunea finală din lucrarea Optica, intitulată Queries (Chestiuni), Newton abordează o serie de probleme care țin de aspectele inobservabile ale materiei. De exemplu, apare aici ideea posibilității ca între particulele corpurilor să opereze o forță asemănătoare gravitației care justifică poziția și mișcarea corpurilor din Univers
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
automat „Nu-mi permit”, chiar dacă îmi permit sau nu. ECONOMIE Cumpătare, grijă și prudență în situații și decizii legate de bani, un management a banilor și o atitudine față de bani conservatoare, se acordă o atenție sporită planificării și bugetului. Această optică se referă atât la deciziile prezente cât și la cele viitoare. Persoanele care au un scor ridicat, preferă să economisească bani, le este teamă de că nu vor avea bani în viitor, deseori se simt vinovați că își cumpără lucruri
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
fie o oglindă de concentrare care, departe de a le slăbi, adună și condensează razele ce colorează, care să facă dintr-o licărire o lumină, dintr-o lumină o flacără. Numai atunci drama dovedește artă. Teatrul este un punct al opticii. Tot cea ce există în lume, în istorie, în viață, în om, totul trebuie și poate să se reflecte în el, dar sub bagheta magică a artei." Pentru că este adevărată, drama este susceptibilă de a satisface orice public, după cum declară
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
postmodernă, de la ideatica schemelor de reconsiderare detașat-implicată și „ironic-afectuoasă” (Livius Ciocârlie) până la ultimele ei erupții de amănunt în stilul „simpatetic” și totodată „bășcălios” și „«haios»” (Paul Cornea). Comentatorul declară că nu ține să „salveze” proza în discuție, totuși, prin noua optică, el reușește să îl apropie de ea pe cititorul de azi. Îi vine în ajutor mai întâi criteriul de alcătuire a corpusului de texte, care nu este unul valoric, ci în funcție de relevanța în comunicarea scriitorilor cu cititorii din epocă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
deceniu” ca epocă, ca eveniment principal - colectivizarea, văzută ca un fel de cabală strunită de alogeni cu interese potrivnice nației, iar ca tip de erou, țăranul onest și frust, cu nostalgii ducând spre origini, care privește acest eveniment traumatizant prin optica strămoșilor săi, transpunerea romanescă fiind lungul traseu al analizării acestui proces de conștiință. Lumea se împarte în două după o schemă maniheistă, simplificatoare, iar narațiunea se centrează pe procesul trenant de elucidare a eroului, pentru care întâmplările exterioare, precum și structura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
și prea stridente de definire a diferitelor domenii religioase, ale căror consecințe derutante sunt ușor de imaginat; un rău, de altfel, oarecum inevitabil, deoarece este Înscris Între riscurile cercetării libere și ale confruntării deschise a punctelor de vedere. În această optică și cu respect deplin pentru situațiile care nu conduc către ea, nu este deplasat să remarcăm că orice Încercare de definire a religiei, circumscriind aria semantică pe care aceasta ar include-o, nu poate face abstracție de constatarea că obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
interpretativă ce are o istorie particulară În cadrul istoriei culturii occidentale și a tradiției religioase iudeo-creștine care o caracterizează. La fel ca În cazul altor categorii interpretative proprii istoriei religiilor, aceasta a fost utilizată, Într-o primă fază, din perspectiva unei optici de tendință eurocentrică și cristianocentrică, pentru a asimila din propriul punct de vedere (sau pentru a le condamna și respinge) fenomene religioase din alte tradiții considerate Înrudite. Perspectiva raționalismului critic a transpus În fapt un proces de depășire a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de tendință eurocentrică și cristianocentrică, pentru a asimila din propriul punct de vedere (sau pentru a le condamna și respinge) fenomene religioase din alte tradiții considerate Înrudite. Perspectiva raționalismului critic a transpus În fapt un proces de depășire a acestei optici. Această perspectivă este distinctă de tradiția noastră culturală, de altfel fondată pe o anumită dialectică potrivit căreia, În momentul precis În care se stabilește o confruntare cu un punct de vedere diferit, cu altul-decât-mine, chiar numai pentru a-l absorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
șase) În partea interioară, astfel Încât lobul drept, pornind de la processus pyramidalis (caput iecinoris al surselor), să conțină cele opt, respectiv șase divinități favorabile (până la incisura umbilicalis, fissum din izvoare), iar lobul stâng cele opt (și șase) divinități defavorabile. În această optică, opozițiile radicale Între sfera htoniană și sfera uraniană, Între influențele pozitive și negative exercitate de diferitele zeități sunt mai degrabă o simplificare modernă decât o realitate antică: aceleași zeități pot avea sedes cerești și sedes infernale și, intervenind În viața
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-și unele caractere arhaice, amestecându-se cu unele adaptări, mai ales În mediul urban. În ansamblu, terminologia populară a devenit de domeniul istoric. Nu se poate minimaliza, totuși, rolul ei În trecut, ca și importanța ei În conturarea unei anumite optici care a supraviețuit ca un element de model cu semnificație de arhetip (7, 1). Sunt remarcabile bogăția și expresivitatea care, timp de secole, au Înlocuit limbajul științific. Amintesc, În acest sens, afirmația filologului francez Henri Jacquier: „Puține limbi, dintre acelea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
generat și terminologia sa proprie, Jaquier nu exagerează: În timp s-a construit un limbaj psihiatric, desigur foarte naiv, dar pitoresc și bogat În semnificații. Psihiatrul de astăzi nu poate ignora acest trecut, empirismul reflectându-se Încă Într-o anume optică prin care, cu un minim de intuiție, va descoperi o punte de legătură cu pacientul, cu structura lui intimă pe care el Însuși o ignoră. O incursiune În istoria psihiatriei implică un studiu mai amplu decât este destinat, firește, unui
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
populație. Omul de tip nou care se Înscrie În interferențele psihiatrului cu lumea contemporană constituie deci o cazuistică; ce-i drept, aceasta este atât de extinsă Încât are reverberații globale. Urmând firul care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
În interferențele psihiatrului cu lumea contemporană constituie deci o cazuistică; ce-i drept, aceasta este atât de extinsă Încât are reverberații globale. Urmând firul care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se confrunta zilnic populația; - dezorganizarea arhetipului. (9) Absurdul s-
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
de la victimele Germaniei și transmis prin filiera elvețiană. Elvețienii nu s-au mulțumit să spele bani și să servească drept canal plăților germane - contribuții substanțiale la războiul lui Hitler. În 1941-1942, 60% din industria de armament elvețiană, 40% din cea optică și 40% din industria constructoare de mașini produceau pentru nemți și erau remunerate În aur. În aprilie 1945, firma de arme ușoare Bührle-Oerlikon Încă mai producea pentru Wehrmacht arme automate. Cifrele spun totul: pe durata celui de-al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Vest. Sucursala germană a uzinelor Ford era neatinsă. Grație investițiilor din timpul războiului, o treime din echipamentul industrial german nu avea nici cinci ani În 1945, față de numai 9% În 1939. Iar industriile În care Germania investise masiv În timpul războiului - optică, chimică, industria ușoară, constructoare de automobile sau cea a metalelor neferoase - erau exact cele pe care se va baza avântul economic al anilor ’50. La Începutul anului 1947, impedimentul principal În calea refacerii Germaniei nu mai erau pagubele de război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avea toate șansele să devină oaia neagră a Europei. Sursele acestei răsturnări ironice de situație sunt instructive. Premisa „miracolului” economic german al anilor ’50 a fost revirimentul din anii ’30. Investițiile naziștilor - În comunicații, armament și producția de autovehicule, În optică, În industriile chimică, constructoare de mașini și a metalelor neferoase - au fost Întreprinse pentru o economie adaptată la război; dar răsplata lor a venit douăzeci de ani mai târziu. Economia socială de piață a lui Ludwig Erhard Își are rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
devenită calvar pentru cei doi soți ; neputând comunica, trăiesc Într-un climat de suspiciune, gelozie și minciună. Este o poveste de dragoste cu accente dramatice de gelozie, trăită aievea și a unui fragment din primul război mondial. Tragismul războiului schimbă optica eroului asupra lumii și a sensurilor ei. Personajele. Eroul principal al romanului este un intelectual preocupat de probleme de conștiință, un intelectual fin, care și-a facut din speculațiile filozofice un mediu intim. Faptul acesta Îi dă o putere spirituală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-lea, din 1462. Se știe că la 1453 cădea Constantinopolul. Dramaturgul nu intenționează să reproducă evenimentul, dimpotrivă, piesa evocă evenimentele pentru a semnifica o idee, intuind elementul repetabil al fenomenului. Se află aici o istorie regândită de către autor. O asemenea optică este modernă. Arta trebuie să scoată dintr-un eveniment, prin distanțare În spațiu și timp, o idee generală. Mahomed este privit de sus, ca și epoca lui (a Renașterii sec. al XV-lea), asupra secretelor rădăcini ale valahilor, care fac
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au rămas la fel, cu mici „retușuri/cosmetizări” doar de formă. Totodată, a crescut mult numărul de adopții, în special cele internaționale. Adopțiile naționale au rămas însă la un nivel foarte scăzut. Din 1997 s-a produs o schimbare de optică în sistemul de protecție a copilului, neînsoțită însă de o politică socială coerentă cu efecte pe termen lung. Axul acestei reorientări a constat doar în dezinstituționalizarea copiilor și promovarea formelor alternative la instituții, fără a se lua în calcul și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mondială, de definire a agresorului și agresiunii, de dezarmare și, mai ales, instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost factori care au modificat radical optica Departamentului de Stat față de afacerile europene. România, aflată în blocul statelor antirevizioniste, a reținut tot mai des atenția diplomației americane. Îndeosebi, numele lui Titulescu, cel mai european dintre diplomații români, a fost vehiculat în corespondența politică americană și în presa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în cele din urmă, pătruns de "duhul naționalist". De două veacuri, conștiința identitară a românilor, precum și conștiința lor istorică, șed sub semnul ideii naționale. Acesta este motivul pentru care memoria colectivă a românilor nu poate fi înțeleasă decât inspectată prin optica evoluției doctrinei naționalismului. Construind pe baza tipologiei și modelui teoretic al dinamicii naționalismului elaborate de L. Greensfeld (1992) și M. Hroch (1985), secțiunea ce urmează va examina memoria istorică prin prisma tipului de naționalism predominant în conștiința colectivă românească. Desigur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în vizor (începutul secolului al XIX-lea-1859), ne vom muta punctul focal asupra manualelor de istorie. Inspectând conținutul manualelor de istorie, putem face constatări cu privire la modul în care trecutul se reflectă în aceste "oglinzi retrovizoare", precum și cu privire la deformările prezenteiste inserate în optica acestor ferestre către trecutul colectiv. Totuși, manualele de istorie nu au apărut într-un vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]