3,617 matches
-
a satisfăcut cererea trecând peste Dunăre primele sale unități. A fost respins însă și cel de al doilea atac de la Plevna. De asemenea, o contraofensivă turcească împotriva aripei sudice a armatei ruse aruncase forțele acesteia și detașamentele de voluntari bulgari pese munți de la Stara Zagora în pasul Șipka. Situația devenise deosebit de gravă. Apăruse primejdia reală a respingerii armatei ruse peste Dunăre, mutarea frontului la nordul ei și deci posibila prelungire a războiului. Ca urmare, la 19 iulie 1877, arhiducele Nicolae adresa
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari, cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci, care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. De prin crâșme și prăvălii pătrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari și nespălate, o lumină murdară, mai slăbită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mesajul reușește, propulsat retoric la fiecare început de idee "De ce sunt eu în lume când tu ai fost menită să fii ? De ce-au căzut ochii mei pe tine, de ce te-am văzut ?", "N-am avut speranțe, puțin mi-a păsat ; n-am avut dorințe, nici una-n lume, puțin mi-a păsat ;"(Eminescu : 2011, II, 57) să obțină "continuitatea în progres"44 pentru descrierea ipostazei de protagonist într-o iubire imposibilă. Raportul repetare/diferire este favorabil celei dintâi (R>D); însă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
eu în lume când tu ai fost menită să fii ? De ce-au căzut ochii mei pe tine, de ce te-am văzut ?", "N-am avut speranțe, puțin mi-a păsat ; n-am avut dorințe, nici una-n lume, puțin mi-a păsat ;"(Eminescu : 2011, II, 57) să obțină "continuitatea în progres"44 pentru descrierea ipostazei de protagonist într-o iubire imposibilă. Raportul repetare/diferire este favorabil celei dintâi (R>D); însă, cum diferirea se dove dește de o relevanță invers proporțională cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de toată cinstirea. Doamna de Rênal mi-a fost ca o mamă. Crima mea e cumplită și a fost premeditată. Mi-am meritat deci moartea, domnilor jurați. Dar chiar dacă aș fi mai puțin vinovat, văd oameni cărora fără să le pese de mila ce ar trebui să le-o trezească tinerețea mea, ar vrea să pedepsească prin mine și să descurajeze astfel, pentru totdeauna, categoria asta de tineri, care, născuți într-o clasă inferioară și oarecum apăsată de sărăcie, are norocul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nelineară, de du-te-vino natural între delimitările convenționale. Narațiunile lui Popescu sunt deru tante pentru un cititor occidental, căci el practică cu mare ușurință și în orice moment aceste deplasări temporale, neașteptate, mergînd pe firul gîndirii sale asociative, fără să-i pese dacă "se face" sau nu așa ceva. Forma mentis a textelor sale e circulară, dar nu cu acea circularitate simetrică a cercului care se închide asupra lui însuși, ar fi vorba mai degrabă de aceea deschisă, a unei spirale. Un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sufletul. Să o iau cu binișorul. Să mă gîndesc puțin la mine. Generozitatea mea mă va ucide. Și apoi, n-are decît să rămînă zidit, să rămînă îngropat în maică-sa, na! Nu mai e problema mea! Nimănui nu-i păsa că veneam pe lume, dar în același timp totul se punea în mișcare ca să nu pot să nu vin. De neînțeles. Ești convocat aici jos, dar din indiferență. Eram așteptat, dar de nimeni. Știam că odată ieșit, aș fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
întrebase. Erau veșnic senini, cu o expresie împăcată pe față. Cel mai mult pe lume își doreau Nirvana. Venise moda fustelor scurte, și-ale yoghinei se sfîrșeau sus pe coapse. Bărbații își întorceau privirile după ea. Dar ei nu îi păsa. Nimic nu trebuia să-i perturbe aura cu nuanțe oranj. În rucsac înghesuia cărți despre mantre și karma, despre Iluzie și Cale, despre marea lumină și singurul drum care te duce la ea. Pe perete, deasupra patului, își pusese un
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
de dragul marianei. Ceasul de mână, familia găluț din calafat Pentru băieții din calafat cadoul cel mai râvnit era ceasul de mână. Toți visam să purtăm pe brațele subțiri, copilărești minunata mașinărie ticăitoare și logic nu pricep de ce, nouă nu ne păsa câtuși de puțin de scurgerea timpului. Eram foarte silitor la școală, să iau premiul întâi, trăgeam nădejdea că o să fiu răsplătit de ai mei pentru isprava mea cu un ceas de mână. Colegul meu doru mischianu fusese, avea un strălucitor
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
îngheț, a suspendării oricărui flux vital. Aceste rânduri încheie un prozopoem al lichidului rubiniu, convenabil suspendat chiar la nivelul punctuației,: "O, de-ar fi fost vorba de oricât sânge vărsat, de oricât sânge proaspăt și cald, puțin i-ar fi păsat... dar pojghița aceea... înghețul. Frigul". Incidentul declanșează un episod anamnetic, petrecut în tinerețe, înainte de căsătoria providențială cu Mircea. Consemnarea este laconică, sacadată, reflectând cu fidelitate, chiar dacă la persoana a III-a, zbuciumul conștiinței și explicând, într-o bună măsură, pagofobia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ar fi întrebat cineva pe la concursuri. Nu prea înțelegeau ce doream eu, se tot întrebau ce căutam eu pe acolo. Până într-un târziu, când "vrăjitoarea", femeia aceea lovită de multe necazuri, și-a dat seama că mie chiar îmi păsa de ea și atunci a început să povestească despre viața ei. Nu eram cu camera, dar mi-am dat seama că din acel moment filmul poate fi făcut. Mi-am dat seama că ea va ști ce și cum să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
organizați încă în grupe (subl.ns.). Cu aceste grupe se țin ședințe săptămânale regulate la care tinerii participă neregulat (subl.ns.)”. Într-o viziune corectă a faptelor și evenimentelor acelor timpuri, la aceste ședințe participau numai înrăiții sectanți uteciști, celorlalți păsându-le prea puțin de politica imbecilă și dezonorantă a acestora. Și, nota bene, era vorba în continuare de organizația paravan numită Tineretul Progresist, nicidecum de uniunea tineretului comunist de care fugeau majoritatea tinerilor de atunci, ca dracul de tămâie! Totuși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de organizația noastră (tineretul progresist, n.n.) și de Tineretul C.G.M. (confederația generală a muncii, n.n.)”. g. „Întărirea și lărgirea...” „...organizației proprii a T.P. (tineretul progresist, n.n.)”, reprezintă a doua secțiune a „raportului” lui Bălteanu ceea ce înseamnă că prea puțin îi păsa acestui individ de mămăliga de zi cu zi a oamenilor necăjiți Foarte importantă era „întărirea”, „lungirea” și „lărgirea”, din câte am aflat noi citind aceste importante documente care astăzi au caracter auto-demascator, al acestei organizații cu o doctrină extrem de nocivă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
N. Pandelea dar și de comisarul L. Ițicovici, șeful Biroului Siguranței. k. Cetățeni „sovietici” profund neloiali puterii sovietice Se pare că numita Zadic Teodora dăduse semnalul dezertărilor fără farafastâcuri, dar cu buzunarul plin de bani deoarece situația celor cărora le păsa foarte puțin de pretențiile rușilor în a-și lua îndărăt cetățenii fugiți din calea războiului începuse să se contureze dând autorităților mari dureri de cap, bănuim. Astfel, Biroul Armistițiului subordonat Prefecturii Fălciu trimitea Poliției orașului Huși adresa nr.3.042
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
câți ofițeri sovietici cu apucături de mici dictatori locali vor fi dat socoteală pentru cheltuielile făcute abuziv?!? r. Liceul Industrial de Fete din Huși, ținta distrugerilor soldaților din armata roșie Ca pentru a se demonstra încă o dată că rușilor le păsa prea puțin de ordinele și circulările venite de la București, la data de 7 septembrie 1945, conducerea liceului hușean trimitea șefului Poliției locale reclamația nr.33 din care am extras următoarele: „Școala noastră luând în stăpânire prin portărei donația făcută (...) de către
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
luați cu sila ba de nemți, ba de armata română, înțeleptul Serghei spusese la acest capitol că venise în țară pe 9 iulie 1944, „fiind evacuat”. Dacă punem în calcul vârsta (de care rușilor, de foarte multe ori, nu le păsa!), acest „viticultor” stabilit temporar în localitatea tutoveană Schineni, a fost dus CU ADEVĂRAT acasă și nu prin cine știe ce pustietăți! Împreună cu nevastă-sa Palaghia, ar fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se duc cu camioanele unde încarcă struguri și cetățenii dacă se opun, ostașii ruși îi bat și îi somează cu pistoalele (subl.ns.)”. Aceștia au fost, în toată distructiva lor splendoare, noii aliați ai comuniștilor români cărora prea puțin le păsa de durerile celor mulți pe care începuseră a i exploata fără nici cea mai mică urmă de milă în contul unei foarte îndoielnice prietenii cu țarul roșu de la Răsărit, generalissimul Stalin. De la data acestei informări și până târziu, spre sfârșitul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ce-are a face familia mea, care nu e nobiliară, cu operele mele?"), unui colaborator mai tînăr îi oferă un răspuns fabulistic: ("Cînd ai dumneata o pereche de ghete, și ieftine și potrivite, poartă-le sănătos, și nu-ți mai pese de locul nașterii autorului lor și de împrejurările vieții lui, care n-au de loc a face cu ghetele d-tale".) iar apoi generalizează printr-o comparație inedită: "Ce are a face, în artă, autorul, cînd e vorba de operă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ale cunoașterii și apoi le retrage într-un asfințit apoteotic care poate însemna și un răsărit într-un alt timp. PERSOANĂ ȘI PERSONAJ Chiar dacă fiul lui Luca Carageally proclamă în mai multe rînduri că cititorului / criticului nu trebuie să-i pese de autor ci de operă, e lesne de observat că selecția aspectelor din realitate, perspectiva asupra personajelor și specificul acestora, mediul social și familial, comunicarea verbală și paralingvistică sunt dependente și de particularitățile psihologice și sufletești ale scriitorului. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
aceea cu care era legat pe toată viața. [...] La urma urmelor, toate le făcuse din dragoste către dânsa, din dorința de a o vedea veselă și mulțumită, de a o feri de orice supărare, de orice gând rău. Ce-i păsa lui acum de Pintea...? După cum știm, efuziunea nu durează mult. Ghiță își va aminti curând că și aceasta l-a "trădat" cu neîncrederea ei. Întoarcerea spre ea ascunde din nou o minciună justificatoare, o altă scuză pentru o altă eroare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
celuilalt, o asumare personală reciprocă a naturii individuale a celuilalt, o acceptare a rezistențelor lui autonome și a consecințelor suficiențelor lui existențiale "sălbatice". Sunt, în fine, semnele atingerii iubirii autentice, mature: Persida se uita zâmbind senin la el. Ce-i păsa ei acum, dacă el se va îndrepta ori nu? Da, mai-nainte, când toată gândirea, toată simțirea, toată puterea ei de grije asupra lui și numai asupra lui se îndrepta, ea ar fi voit să nu mai fie om ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Însă au prins rădăcini aici, vremile fiindu-le prielnice.În anii postrevoluționari, un nepot al său, Traian Roandă, vreme de aproape două decenii a fost cănd primar, cănd viceprimar.De restituirea proprietăților oamenilor din sat nu prea i-a păsat, neavând rădăcini prea puternice În aceste locuri.Păduri, fiindcă despre aceste proprietăți este vorba , s-au tăiat În draci În toți acești ani glorioși ca peste tot În județ.A fost un jaf fără precedent. Alte realizări mărețe Însă nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să facă haz de necaz, Creangă ar fi zis: „Dacă atâta era să-mi fie toată jelania după moarte, îmi pare bine că n-am murit încă, și deie Dumnezeu să mor când s-or găsi oameni cărora să le pese ceva mai puțin de unu ca mine”. (16, p. 258 ) Neliniștit de starea sănătății tatălui, Constantin, văzând frecvența crizelor atât a celor din timpul nopții cât și a celor din timpul zilei, insistă și reușește săși convingă părintele să meargă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
oamenii au fost ademeniți spre câștiguri nemuncite . Fiecare ban pus în circulație reprezintă munca cuiva și orice ban nemuncit înseamnă a profita de această muncă. Cu alte cuvinte furt legal sau nelegal. Deși erau conștienți, acestor ,,jucători“ nu le-a păsat, dar în final n au mai profitat ei de munca altora, ci alț ii i-au jefuit pe ei. În consecință, putem alege calea necinstită, dar este o alegere proastă! Și aici urmează al doilea motiv pentru care scriu aceste
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
timp liber deloc; să nu-mi accepte prietenii; să nu-mi respecte independența, libertatea și intimitatea; să mă pună să tocesc; să nu-și respecte cuvântul, să mintă; să fie bolnavi; să fie stresați; să încalce legea; să nu le pese decât de propria persoană; să fie obsedați de muncă, de bani; să nu-mi asigure o cameră unde să stau; să mă cicălească; să spună altora ce note am luat; să-mi ceară supunere necondiționată; să aibă preferință pentru fratele
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]