4,121 matches
-
o valorizare specială în asamblul reprezentărilor colective. Într-o logică explicativă, el s-ar situa la polul opus față de păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu toate acestea, inventarul său de cunoștințe este impresionant și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul cu încetul o întreagă mitologie. Faptul acesta s-ar datora contactului direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente au primit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
două războaie lipsa cuvintelor dacice În lb. română imposibilitatea romanizării În cei 165 ani de stăpânire romană Dacia a fost complet părăsită după retragerea aureliană românii s-au format ca popor la sud de Dunăre românii sunt un popor de păstori nomazi inexistența izvoarelor istorice anterioare sec. XIII, care să-i ateste pe români la nord de Dunăre. A.D.Xenopol 1884, În lucrarea Teoria lui Roesler. Studiu asupra stăruinței românilor În Dacia Traiană, contestă teoria lui R. Roesler. Idei: elementul tracic
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de mărci de argint, sumă apreciabilă, care atestă potențialul economic al țării În dialogul indirect dintre cei doi conducători, Basarab Își previne suzeranul că va avea de Înfruntat o mare primejdie, Carol Robert Îi răspunde cu trufia marilor seniori: Este păstorul tuturor oilor sale aluzie la vasalitatea țării și a lui Basarab și că-l va scoate pe domnul român din ascunzișurile sale de barbă. La Posada Însă, pe drumul Întoarcerii, pe valea Argeșului sau prin Loviștea, după 4 zile de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
decorații funerare private, orfevrerie, sticlărie. Inițial, e vorba mai mult de o impregnare decât de o decizie. Mediul își manifestă influența: amprenta Împăratului o influențează pe cea a Domnului, așa cum Hermes "crioforul" (purtătorul de oi) se metamorfozează în imaginea Bunului Păstor. Prin gesturi spontane, martirii sunt onorați în fața altarelor. Prohibiția monoteistă este ocolită prin simbolizare. Cu cât Biserica a pactizat cu lumea seculară, cu atât a făcut compromisuri imaginii. Pe măsură ce cucerește Imperiul, ea se lasă cucerită de Imperiu și de imagine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
face din ea, la limită, decât un expedient recreativ, mnemotehnic și didactic, ea are darul capital de a suda comunitatea. Prin identificarea membrilor cu o imago centrală a grupului. Nu pot exista mase organizate fără suporturi vizuale ale adeziunii. Cruce, Păstor. Steag roșu, Marianne. Oriunde se adună mulțimi, în Occident, procesiunile, defilările, mitingurile pun în față icoana Sfântului sau portretul Conducătorului, Isus Christos sau Karl Marx. Unor clerici, fideli epistolei pierdute, revenirea superstițiilor primitive le dă fiori. Ei nu înțeleg că
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Departe de a imita aparențele, operele figurative ale "primitivilor" sunt instrumente ale sensului. Ele nu se contemplă cât se descifrează. Într-o lume fără arhive scrise, toate ustensilele servesc drept suporturi pentru memorie, de la tigvă până la încălțările de lemn ale păstorului de capre. Intenția estetică nu se detașează aici de intenția magică și ideologică. Copiii învață să le confecționeze așa cum noi învățăm să citim și să scriem. Tocmai la popoarele fără scriere s-ar putea vorbi, la rigoare, de o limbă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a dezlegării de legăturile fragmentare ale multiplului și a renașterii continue sub semnul legăturii cu Unul sunt de regăsit în orice tradiție religioasă. Voi aduce aici doar câteva exemple: 1. Cain și Abel. Domnul îl iubește pe Abel, fiindcă este păstor, mai mult decât pe Cain, modelul omului sedentar. Abel se lasă în voia Domnului: el nu are un loc „al lui“, nu are casă, nu are gospodărie și nici provizii, care să-i asigure continuitatea confortului sau, altfel spus, perpetuarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
folosește cu ceva din înțelepciunea lui, nici cel prost nu se vatămă de neînvățătura lui, ba încă, dacă s-ar putea spune, și ceva de admirat este, că mai îndemânatică este și mai ușor primește simplitatea și neînvățătura decât înțelepciunea. Păstorul și omul simplu mai degrabă va primi, căci el micșorându-și deodată cugetul și raționamentele sale, se predă pe sine Stăpânului fără vorbă. Astfel deci, Dumnezeu a pierdut înțelepciunea înțelepților, și fiindcă dintru început a doborât o, apoi la urmă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
braț, i s-a înfipt în coaste. Rana aceasta i-a adus sfârșitul vieții. Dar cine i-a făcut această rană, binemeritată, nu se știe până astăzi. Unii spun însă că cineva nevăzut a făcut aceasta, iar alții, că un păstor dintre ismailiteni, alții, că un soldat ostenit de drum și de foame. Dar fie că a fost un om, fie că a fost un înger, e limpede că a săvârșit acest lucru la porunca divină. Căci se spune că după ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cateheze maritale, p. 144-145) „Cei fără Dumnezeu eretici, care curg ca un lac mare strâns de multă ploaie (...) de unde s-a întâmplat aceasta (rătăcirea lor - n.n.)? Adesea este că din necunoștința și din neînvățătura celor mai mari, că unde sunt păstorii neînvățați, acolo se strâng lupii și prăpădesc oile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 173) „În ce moment apare erezia? Numai atunci când adevărul a fost semănat în suflete și când ele îl
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
diavolul pentru a pierde în suflete depozitul sfânt al adevărurilor dumnezeiești. Și cine-o introduce în câmpul Bisericii? Somnul celor care au în pază Revelația. Să parcurgem istoria, acest fapt ne va părea cuceritor. În orice epocă în care vegherea păstorilor s-a delăsat, sau fermitatea lor s-a moleșit și munca lor s-a oprit își fac apariția câteva erezii devastatoare într-o zi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 112) „După cum învățăturile rele aduc după
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în greșeală. Unul este pagubă a unui singur suflet, celălalt primejdia multora. Unul înțelege că a greșit, plânge și se căiește; celălalt, îngâmfat în păcatul său și complăcându-se în delictele sale, desparte pe fii de mamă, răpește oile de la păstor, calcă legământul față de Dumnezeu. Apostatul a păcătuit o singură dată, celălalt păcătuiește zilnic. În sfârșit, apostatul, primind martiriul, poate primi cele promise ale Împărăției divine, dar schismaticul, dacă a fost ucis în afara Bisericii, nu poate ajunge la răsplata Bisericii<footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noștri de pretutindeni, laolaltă. Să-i respingem, însă și să-i aruncăm dincolo de marginile Bisericii universale”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a IV-a, capitolul XXIV, în PSB, vol. 75, p. 148) „Când partizanii lui Arie au lăsat turma fără păstorul ales și au făcut pe altul episcop în locul lui (pe unul numit Luciu - n.n.), Eunomie nu a venit la obișnuita adunare bisericească, nici vreunul din locuitorii de acolo, nici un sărac, nici un bogat, nici un sclav, nici un meșteșugar, nici un agricultor, nici un grădinar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că e o insultă să locuiască într-un oraș dușmănos în care toți au oroare de el. Plecând el din Samosata, toți oamenii l-au considerat pe față pe Luciu lup și dușman al oilor. Dar oile, chiar părăsite de păstor, îndeplineau cele ce sunt de datoria păstorului. Cum l-au urât toți pe Luciu am să explic în alte povestiri. Dar odată, niște tineri se distrau jucând în piață, aruncându-și unul altuia mingea. Trecând Luciu pe acolo, mingea a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
un oraș dușmănos în care toți au oroare de el. Plecând el din Samosata, toți oamenii l-au considerat pe față pe Luciu lup și dușman al oilor. Dar oile, chiar părăsite de păstor, îndeplineau cele ce sunt de datoria păstorului. Cum l-au urât toți pe Luciu am să explic în alte povestiri. Dar odată, niște tineri se distrau jucând în piață, aruncându-și unul altuia mingea. Trecând Luciu pe acolo, mingea a căzut, din întâmplare, printre picioarele asinului lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
faceți, îndoindu-vă, în alt chip ca cei necredincioși, pentru că ce unire are întunericul cu lumina?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 176) „Auziți, ortodocșilor, și nu vă amestecați cu ereticii! Ascultați păstorilor și vă cutremurați și nu tăceți, ci mărturisiți vicleșugul păgânătății lor. Nu dați loc diavolului, nu lăsați ușă lupilor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 177) 105 Fuga de învățăturile eretice, ucigătoare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că „aceștia sunt veniți de mult din Italia”; o Anonymus (notarul anonim al regelui Bela al III-lea), în cronica sa „Gesta Hungarorum”(„Faptele ungurilor”), spunea că la sosirea lor, ungurii au găsit în Panonia slavi, bulgari și „blachi, adică păstorii romanilor”; o Simon de Kéza (sec. X), vorbește despre români în lucrarea „Gesta Hunnorum et Hungarorum”, subliniind că aceștia sunt „păstorii romanilor”; cronicarii maghiari Anonymus și Simon de Kéza au admis prezența vlahilor sau a păstorilor și coloniilor romanilor în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Gesta Hungarorum”(„Faptele ungurilor”), spunea că la sosirea lor, ungurii au găsit în Panonia slavi, bulgari și „blachi, adică păstorii romanilor”; o Simon de Kéza (sec. X), vorbește despre români în lucrarea „Gesta Hunnorum et Hungarorum”, subliniind că aceștia sunt „păstorii romanilor”; cronicarii maghiari Anonymus și Simon de Kéza au admis prezența vlahilor sau a păstorilor și coloniilor romanilor în bazinul Dunării, înainte de cucerirea lui Arpad sau chiar de cea a lui Attila; -Din perioada sec. XV-XVI, datează o serie de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
bulgari și „blachi, adică păstorii romanilor”; o Simon de Kéza (sec. X), vorbește despre români în lucrarea „Gesta Hunnorum et Hungarorum”, subliniind că aceștia sunt „păstorii romanilor”; cronicarii maghiari Anonymus și Simon de Kéza au admis prezența vlahilor sau a păstorilor și coloniilor romanilor în bazinul Dunării, înainte de cucerirea lui Arpad sau chiar de cea a lui Attila; -Din perioada sec. XV-XVI, datează o serie de mențiuni făcute de umaniști, în care s-a vorbit despre spațiul românesc și locuitorii lui
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
comune în limba română și albaneză; dialectele daco-roman și macedo-român se aseamănă; influența slavă a fost posibilă doar la sud de Dunăre unde românii au devenit ortodocși și au preluat limba slavonă în cult; o românii sunt un popor de păstori nomazi; o lipsa izvoarelor istorice care să ateste existența românilor la nord de Dunăre înainte de sec. XIII; o la venirea lor în Transilvania, maghiarii au găsit un ținut pustiu („terra deserta”). -Ideile teoriei roesleriene („teoria imigraționistă”), deși au fost criticate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
umplere de sine ca „rămânere în seamaminții lui” (Romani 1, 28). Mântuitorul are puterea de a „aduna”, șiaceastă putere este pentru ucenici marea bucurie a Învierii Sale, pecare proorocii o numeau: „brațul Său”: „El va păstori turma Sa ca un păstor și cu brațul Său o va aduna” (Isaia 40, 11). Nu este, deci,o cale de sus atunci când se crede că Bisericile se pot uni prin înțelegere între ele fără acest „braț” a lui Dumnezeu care este Mântuitorul Hristos, „Domnul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
SfântaTreime: „Așa cum noi suntem una, tot așa să fie și ei” (Ioan 17, 22).Bucuria negrăită este temelia unității Sfintei Treimi ca iubire<footnote Pr. prof. D. Stăniloae, Dogmatica, vol. I, București, 1978, p. 317. footnote>. O imagine în cartea „Păstorul lui Herma” arată că pietrele care se scoteaudin adânc, se potriveau atât de bine în turnul de pe ape ca simbol alBisericii, încât acel turn părea zidit dintr-o singură piatră<footnote Păstorul lui Herma, Vedenia a 3-a, 10, 5
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1978, p. 317. footnote>. O imagine în cartea „Păstorul lui Herma” arată că pietrele care se scoteaudin adânc, se potriveau atât de bine în turnul de pe ape ca simbol alBisericii, încât acel turn părea zidit dintr-o singură piatră<footnote Păstorul lui Herma, Vedenia a 3-a, 10, 5 în vol. „Scrierile Părinților Apostolici”, EIBMBOR, București, 1995, p. 289. footnote>. Tainaacestei zidiri era faptul că cei scoși din adânc se nășteau „din apă șidin duh” (Ioan 3,5). Prin tăierea împrejur
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
credinței: „Pe această piatrăvoi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18).„Crezul” mărturisește slava Lui ca putere de înviere. Defăimarea„slavei” Cuvântului a fost poarta de intrare a smintelii odinioară lapăcatul strămoșesc; „Voi bate păstorul și se vor risipi oile turmei”(Zaharia 13, 7). Prin mărturisirea slavei Lui, Hristos adună oile „cubrațul Său” (Isaia 40, 11). În sensul acestei mărturisiri era îndemnul Mântuitorului: „Să fie mijloacele voastre încinse (cu adevărul) șifăcliile (credinței) aprinse”, ca și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nepătimirea, identificată cu virtutea, care nu e altceva decât aspectul frumuseții interioare a chipului<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 85. footnote>. Sufletul trebuie să se retragă din strălucirea înșelătoare a vieții lumești, așa cum Moise se retrage, fiind mai mult timp păstor. Retrăgându-se din lume (poate fi vorba și de o retragere a omului în pustiul inimii sale), după o vreme i se arată întâia lumină a credinței în Dumnezeul Cel Adevărat (revelarea lui Dumnezeu în rugul aprins). În această lumină
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]