5,611 matches
-
spune tradiția, deoarece în acea zi își visează cuțitul. Înainte vreme se smulgea părul porcului de pe coamă ca să se facă din el pensule și bidinele, apoi se jupuia pielea de pe spate pentru opinci. După ce era înjunghiat, se pârlea cu paie, se spăla și se rădea cu cuțitul, după care se freca cu sare, ca să fie șoriciul fraged. Înainte de a fi tranșat, se făcea o cruce pe frunte cu cuțitul. După spălare cu apă clocotită, era învelit cu un țol și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ale anului, le pun puțină sare și le așază la fereastră. A doua zi, cercetându-le în ordinea lunilor anului, în funcție de umiditatea acestora, pronosticau cum va fi fiecare lună în parte, mai ploioasă ori mai secetoasă. Când porcul umbla cu paie în gură, era semn că se va schimba vremea și va fi ger. Când soarele se afla la asfințit și se „uita înapoi”, înseamnă că a doua zi va fi vreme bună. Atunci când soba „trage” bine și focul arde cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Este interesant de remarcat puterea miraculoasă ce au acordat-o țăranii lucrurilor din preajma lor, obiectelor obișnuite și uneltelor agricole, vizavi de forța lor tămăduitoare. Folosirea oalei de lut, a apei neîncepute, a frigăruii pentru carne, a aței de cânepă, a paielor făcute din mălai tătărăsc, precum și a altor unelte și ustensile casnice, ne duce cu gândul că ne-am afla undeva, în zona civilizației precreștine. Și obiectelor li s- au conferit puteri miraculoase, și muncilor agricole. Cu ocazia investigațiilor în rândul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu gura te-o descânta/ Dumnezeu leac ți-a da’’. O altă variantă de descântec de „deochi” a fost culeasă de la Maria Puiu din Tarnița, fiind folositoare atât la oameni, cât și la animale. Pentru acest descântec, ea întrebuința un pai de mătură de la biserică, un ban de argint, un fir de busuioc și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele de lână și de busuioc, ea spunea astfel: „O plecat nouă fete surori/ În straie bini
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spunea că trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest descântec, Catinca Tofan folosea următoarele ingrediente: vin roșu, tămâie,un ghici (bici) de găsit, un pai de la mătură, fire de cănepă, trei bucăți de tămâie, cu care descânta astfel: „Plecatu Niculina pi cali, pi cărari,/ Grasă și frumoasă./ La jumătate di cali,/ Se întâlni cu Moș Roș/ Cu cojocu-ntors pi dos ,/ Cu ochiul cât un ghiol
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coșărul, coteneața pentru păsări, cotețul de porci, bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vălătuci în paiantă, cu 1-2 camere, din care 8 erau acoperite cu șindrilă, iar restul cu stuf; 28 erau construite în furci cu gard de nuiele gros, acoperite cu stuf, având 1- 2 camere, iar 8 case erau acoperite cu paie de rogoz. Din toate acestea, 15% erau podite pe jos cu scânduri, restul având podeaua lipită cu lut. Când casele erau acoperite cu stuf sau cu rogoz, aceste materiale pentru acoperiș se prindeau în leațuri și se coseau cu andreaua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
devină impermeabil. Pe creastă, „schicurile” (spicurile) se împleteau pe cele două ape. Rândul de stuf de la streașină se așeza cu rădăcina în jos, iar ca marginea să iasă dreaptă se așeza un dulap și se bătea „la cheptine”. Acoperișul din paie de grâu se asemăna cu o răchită. La o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în jos, iar ca marginea să iasă dreaptă se așeza un dulap și se bătea „la cheptine”. Acoperișul din paie de grâu se asemăna cu o răchită. La o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe lungimea streșinii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
marginea să iasă dreaptă se așeza un dulap și se bătea „la cheptine”. Acoperișul din paie de grâu se asemăna cu o răchită. La o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe lungimea streșinii. Când se foloseau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de grâu se asemăna cu o răchită. La o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe lungimea streșinii. Când se foloseau la acoperiș paiele de secară, acestea erau făcute snopi și se coseau cu andreaua. Snopii de la coamă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe lungimea streșinii. Când se foloseau la acoperiș paiele de secară, acestea erau făcute snopi și se coseau cu andreaua. Snopii de la coamă se puneau cu rădăcina în sus, depășind nivelul acesteia. Casele cu o singură încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut. Locuințe de acestea au existat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locul cerdacului a apărut veranda, glasvandul sau foișorul fals. Construcțiile actuale se deosebesc de cele anterioare datorită noilor materiale de construcție, care sunt superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unde avea să fie „bătătura”, se săpau cam două pene de hârleț și se muia lutul cu apă adusă de la fântână, cu butoiul, cu o zi înainte. Munca la „lichitul” casei era repartizată astfel: bărbații călcau lutul amestecat cu paie și cu apă, folosind uneori și animale pentru această operațiune, femeile și copiii făceau vălătucii, iar doi bărbați îi cărau cu targa lângă casa în construcție. Cele mai vechi case din aceste sate aveau planul cu o cameră și tindă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș, urzică, urzică moartă, vâsc (de măr sau păr, mai ales), frunze de zmeur, boabe de porumb, frunze, flori și/sau rădăcină de leuștean, mentă, busuioc, din paie de ovăz, cu zahăr candel, cu semințe de orz. Deosebit ce eficient era considerat ceaiul din spin albastru și coada șoricelului. Sirop de ridiche neagră, preparat astfel: se ia o ridiche mai mare, se scobește și se pune În loc zahăr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mâncare, suflă greu. Împachetări cu nisip cald la picioare sau cu sare. Băi cu zer de oaie, cu fiertură de droghiță, din crengi da salcie tinere, din măr sălbatic, din tulpini de mătrăgună, din crengi și frunze de nuc, din paie de ovăz, din putregai de salcie, din rădăcină de spini, din slăbănog, din coajă și rădăcini de soc. Oblojeli cu rădăcini de brusture, foi de ceapă, cu dropică, cu pepene copt și pus pe burtă, cu frunze de nalbă sălbatică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se bea dimineața, pe nemâncate, neîndulcit. Băi de șezut cu ceai de usturoi și consum zilnic de mujdei de usturoi, la fiecare masă. Fiertură de coajă de soc, coji de usturoi, de puzderie de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de puzderie de cânepă amestecată cu lapte dulce, semințe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau reducerea udului (anurie, zăpreală) Afecțiune a vezicii urinare caracterizată prin retenție urinară, ce apare din cauza răcelii, oboselii mari, ridicăturilor etc. Ceaiuri din barba caprei, boz, busuioc roșu, cimbru, cozi de cireșe amare, coada calului, teci de fasole, ienupăr și paie de ovăz, mătase și spice de porumb, părul ursului, rădăcini de pir, de pătrunjel și de stânjen. Coji de ou pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. Băi calde la rinichi cu fiertură din stroh, tărâțe de grâu și zeamă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu frunze și fructe de jneapăn, cu laptele câinelui, măceș, menta broaștei, frunze și coajă de mesteacăn, cu planta numită muma pădurii, rugi de 209 mure, vârfuri de crengi de nuc, frunze de nuc, paie de orz sau ovăz; cu pălămidă, pelin, podbal, cu semințe de secară, flori de soc, coajă și frunze de stejar, troscot, de rădăini de urzică vie, creață sau moartă, cu planta unghia găinii, cu ungureancă, mlădițe și coajă de salcie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care se pune hoștină de albine, fierte În vin sau stropite cu rachiu de tescovină. Se mai pun pe locurile dureroase, ventuze, cărămizi fierbinți, neapărat Învelite În pânză de cânepă. Băi cu teci de fasole, cu frunze de nuc și paie de ovăz. Frecții cu gaz, cu oțet, saramură, zeamă din rădăcină de hrean, cu mujdei de usturoi, cu seu de bursuc. Ceaiuri din cozi de cireșe amare, de barba ursului, din rădăcini de grâu, din mătase de porumb sau din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cataplasmă din 3 linguri de migdale pisate, cu untură de porc topită, care se pune pe locul dureros, seara la culcare și se ține toată noaptea. În artrită, cu efecte benefice deosebite, este indicat ceaiul din teci de fasole și paie de ovăz sau de mușețel și paie de ovăz. POLIARTRITĂ REUMATOIDĂ Este o boală inflamatoare a mai multor articulații, mai ales la mâini și la picioare, cu evoluție cronică către deformații și anchiloze, responsabilă de mari invalidități. Se pun 3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu untură de porc topită, care se pune pe locul dureros, seara la culcare și se ține toată noaptea. În artrită, cu efecte benefice deosebite, este indicat ceaiul din teci de fasole și paie de ovăz sau de mușețel și paie de ovăz. POLIARTRITĂ REUMATOIDĂ Este o boală inflamatoare a mai multor articulații, mai ales la mâini și la picioare, cu evoluție cronică către deformații și anchiloze, responsabilă de mari invalidități. Se pun 3 linguri de rădăcină și 3 linguri de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]