2,986 matches
-
a mai văzut vreodată soția și copiii, rămânând viu de atunci și poposind la Hamburg În urmă cu câțiva ani etc. <endnote id=" (119, p. 12 ; vezi și 539)"/>. Această cărticică a cunoscut un succes fulminant. Zeci de ediții ale pamfletului au fost tipărite În secolul al XVII-lea, În toate țările Europei Centrale și de Vest. Simptomatic este faptul că, În unele țări nordice (Suedia, Danemarca, Islanda etc.), cartea a fost tradusă și publicată Înainte chiar de venirea evreilor pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tare ca toată evreimea să fie supusă la cazne” <endnote id="(378, p. 104)"/>. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, câteva texte vechi românești și-au dovedit importanța din perspectiva subiectului abordat aici. Aceste pamflete scrise sau tipărite au dat un temei zvonurilor și credințelor orale privind infanticidul practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toată Moldavia, În tipografia sfintei mitropolii În Iași, la anii de la Hristos 1803, fevruarie 8”. Trebuie spus că unii intelectuali români luminați, precum Ion Heliade-Rădulescu și C.A. Rosetti (În ziarul liberal Românul), au publicat articole Împotriva unor astfel de pamflete antisemite. Campania lor a dus, În 1858, de pildă, la interzicerea de către autorități a difuzării broșurii Praștia (tipărită Întâi În 1836, la Mănăstirea Neamțului), care punea În circulație calomnia omorului ritual practicat, chipurile, de evrei <endnote id="(612, I, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Reprezintă, aș spune, o răsplată morală pentru toate ideile de frumos și bine pe care le-am răspîndit. În comportarea mea sufletească am ținut totdeauna la mare cinste delicatețea spirituală, care mi se pare cea mai frumoasă trăsătură umană. Dezavuez pamfletul și polemica indecentă. Sînt convins că nimic nu rămîne după noi decît ceea ce înnobilează; și această noblețe, mai presus de blazoane, presupune puritate și generozitate. Dar văd că încep să filozofez... Nu-mi mai doresc decît timp pentru a încheia
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
docomentul la Editură. Mi s-a luat un bolovan de pe suflet. L-am pritocit mult- textul. Să văd ce-o să fie. Am prins apoi o mînă nemaicunoscută (mie) și am scris Fiziologia criticului oral. A ieșit ceva rar. Nu-i pamflet, ci un portret realizat cu detașare și ironie. Nu exagerez, dar e ceva prea suculent, cu o demonstrație răbdătoare și, de ce să nu spun, perfidă. Ce zici? Ți-l trimit urgent? Crezi că i-ai putea păcăli pe șefi și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Pleșu a declarat la televiziune că nu s-a dus să vadă Oedipe „de teamă că nu are să-mi placă“), acest Oedipe m-a Învățat o lecție: că e inutil să te lupți prin teatru cu morile de vânt ale pamfletului politic. E una dintre rarele ocazii când am Încercat să amestec politicul În artă și sper că m-am lecuit de această tentație. Am ajuns la Otopeni Întreg și nevătămat. Toba de eșapament a Daciei cu care mă conducea prietenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cărui galioane burdușite de bogățiile transportate dinspre Lumea Nouă spre Europa fuseseră sistematic jefuite de pirați rebeli și de corsari cu acreditări în buzunar. Campania de curățare a mărilor de pericolele pirateriei a generat, pe de o parte, predici, articole, pamflete și proclamații, care au creat o imagine favorabilă blamării și exterminării, iar pe de alta, a deschis drumul legendelor și poveștilor despre pirați. Până după 1726, când doar o mână de jefuitori cvasi-notorii mai terorizau rutele maritime, soarta piraților a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
neîntreruptă de accese de xenofobie verbală, repetată la nesfîrșit de articolele din ziare. Pentru un Virginio Gayda, jurnalist documentat, înzestrat cu o peniță expertă și poate convins, erau prea mulți scuibălăi handicapați ce turnau, în foi care nu erau decît pamflete, torente de injurii josnice cu privire la țările vecine Iugoslavia și Franța față de care se agita drapelul unor revendicări teritoriale nemăsurate. Nisa, Savoia, Corsica, Tunisia și întreaga coastă orientală a Adriaticii erau calul de bătaie al acestor publiciști plătiți, al căror apetit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ridicol și probabil inutil care e scrisul... — Dar cititul? ...dacă ții seama de toate astea - mă gândesc eu și-i fac semn lui Pastenague să se calmeze puțin - cam pe-aici cred că ar trebui să fie căutată o justificare pamfletului. În cazul pamfletului, declarat ca atare sau deghizat în fel și chip, adresarea e în general precisă, destinatarul, numit ori ușor de recunoscut. Cel care scrie își poate spune că are măcar o șansă să fie citit de cineva: de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
inutil care e scrisul... — Dar cititul? ...dacă ții seama de toate astea - mă gândesc eu și-i fac semn lui Pastenague să se calmeze puțin - cam pe-aici cred că ar trebui să fie căutată o justificare pamfletului. În cazul pamfletului, declarat ca atare sau deghizat în fel și chip, adresarea e în general precisă, destinatarul, numit ori ușor de recunoscut. Cel care scrie își poate spune că are măcar o șansă să fie citit de cineva: de cel vizat, dacă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Ion Iliescu sau ca Popescu (sunt atâția!), ei bine, în cazul acesta se va găsi întotdeauna un binevoitor care să le atragă atenția „victimelor”. Iar victimele în mod sigur citesc. Cu pasiune! Nu există cititori mai atenți decât victimele unui pamflet. Uneori au și o reacție. Poate chiar a minții... Se stabilește deci un început de dialog. Mai mult! Victimele își pun întrebări: cum să-i vină de hac blestematului de pamfletar, cum să-l stârpească de pe fața pământului? Ori măcar să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ministru să și gândească din când în când, fie și la lucruri neplăcute. Cu atât mai mult un fost filosof, actualmente editor iute la mânie și aprig la câștig... Sau un fost scriitor cu voie de la Poliție (Securitate)... Pentru ei, pamfletul e o adevărată hrană sufletească. Ca să nu mai spun că, uneori, prietenii și, întotdeauna, dușmanii victimelor participă și ei la această lectură care îi conferă astfel o oarecare justificare socială bietului scârța-scârța pe hârtie, fie el romancier sau poet. Căci
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ratarea calificării la mai multe turnee finale. ianuarie 2006 Sus Patria! Jos verticalitatea! Sus delațiunea! Corneliu Vadim Tudor îl face în toate felurile pe Gigi Becali. Nu demult, însă, s-a lăsat pupat de cel pe care acum își exersează pamfletul și înjurătura. Sus Patria! Moarte Mafiei! Deviza revoluționară a tribunului e de-un patriotism tulburător, de-o moralitate tușantă și de-un fior care-l amestecă pe Burebista cu DNA-ul. Spiritul enciclopedic Vadim își irosește sinapsele pe rudimentarul patron
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
plăcere pronunția victimelor sale, a dascălului ardelean, a cutărui căuzaș peltic, a lui C. A. Rosetti, "poețoiul" cu ochii "mai boboșați decât ai unui broscoi uriaș". Ocările țâșnesc negre, într-o retorică gâlgâitoare, cu o ură așa de materială încît pamfletul devine un poem al mâniei. Eliade țintea către o Comedie divină ce avea să pună pe scenă "toate duhoarele infernale răsculîndu-se asupra genurilor și virtuților cerești", pe care de n-ar fi putut-o sfârși, aveau s-o continue discipolii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Zice Președintele, Un cățel? - E un purcel. Potrivindu-și dintele. Ce-i altfel? - Tot ce-i la fel. Proza lui Tudor Arghezi intră în sfera liricului și ar fi nedrept s-o judecăm altfel. O mare parte din compuneri sunt pamflete sterilizate, fără direcție reală. Slujindu-se de nume fictive, umflând realitatea, intrând în plin fantastic, diatriba argheziană depășește într-atît intenția de a vulnera, încît rămâne o construcție valabilă în sine, expresie cel mult a unei gratuite înverșunări de imagini. Este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sanitară a arhimandritului care și-a frânt piciorul său murdar este tot atât de pură, plastic, ca și jegurile și pieile arse ale realiștilor din clasa lui Ribera și Murillo. Câteodată totuși se exagerează. În Tablete din țara de Kuty, Arghezi dă pamfletului atmosfera fabuloasă din opera satirică a lui Swift și a utopiștilor în genere. Ostilitatea e absorbită în mituri. Uitând punctul de plecare critic, poetul se instalează în fantasticul grotesc, determinîndu-și o biologie, o psihologie, o filologie și o politică extravagant
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fost, cum era și firesc, omul cel mai urât de cei din "dreapta". O scrisoare pierdută, fiind publicată în 1884, în vremea dezbaterilor pentru revizuirea, constituției, imediat după alegerea camerei revizioniste, pe lângă, desigur, o minunată comedie, este și un pamflet de ocazie împotriva evenimentelor la ordinea zilei. Dar vremea a șters acest caracter al piesei. O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea sunt din 1879, iar O scrisoare pierdută, din 1884. Așadar, în primele sale opere, Caragiale luptă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
potrivit pusă la lucru de către dl. Horia-Roman Patapievici). G. Călinescu și ardelenii G. Călinescu însuși l-a numit pe Aron Densușianu într-o paranteză, ca și când ne-am putea dispensa de el. A stat în paranteze Aron Densușianu, cu celebrul său pamflet „Literatura bolnavă”, în fața generației lui Călinescu, chiar în fața generațiilor create și rămase în emulația „divinului critic” dar acum, de câțiva ani buni, parantezele au sărit în aer, Aron Densușianu, Alexandru Grama, Petre Grădișteanu, Anghel Demetriescu și ceilalți din stirpea loc
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
susținut cu o teza despre semiologia regizorala, susținută în 1978. Pe 2 decembrie 1977, în urma implicării în „cazul” Paul Goma, Securitatea solicită retragerea cetățeniei române a lui Ț. Insubordonarea lui politică explodează în ianuarie 1982, cănd publică în revistă „Actuel” pamfletul Să Majesté Ceaușescu I-er, roi communiste, unde biografia celor doi conducători este „citită” fals ditirambic, expunându-se totodată și situația reală din România. Iată un fragment: „Le roi est bon, le roi aime leș fêtes - pour son anniversaire la joie
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
un discurs la instalarea noului domn. Devine consilier intim al acestuia, redactându-i cele mai importante cuvântări și ducând greul cancelariei. Indignat de poziția obstrucționistă a marii boierimi, refugiată peste graniță, de unde aștepta izgonirea lui Ioniță Sandu Sturdza, scrie violentul pamflet Strigarea norodului Moldaviii cătră boierii pribegi și cătră mitropolitul, care a avut un ecou deosebit, și contribuie substanțial la redactarea altuia, Scrisoare ce au trimis un boier din Moldova cătră dumnealui logof. Grigoraș Sturza, la Cernăuți. În 1825 alcătuiește urarea
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
mecanismul social se învechește, resorturile uzate trebuie schimbate, spre a restabili echilibrul originar. Înlocuirea, inevitabilă, se face prin evoluție, nu prin revoluție. Singura formă de guvernământ pe care T. o aprobă este autocrația luminată. A condamnat vehement marea boierime, în pamflete a căror importanță e amplificată de valoarea lor literară. Tonul este interpelativ, de o amploare necunoscută altor texte similare din epocă. Autorul subordonează toate artificiile retoricii unui patetism de orator înnăscut, a cărui putere de persuasiune este întărită cu argumente
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
nonsensul criminal al istoriei, există „piese” suficiente lor înseși, cu miză pur estetică și valență strict picturală. „Poet al stărilor extreme” (Liviu Leonte), T. este și unul al „discursurilor” lirice extreme, căci de la „aproape pastel” (titlul unei poezii) la „aproape pamflet”, el parcurge - cu o mare siguranță și cu bune rezultate - toată gama. SCRIERI: Planetă la marele bal, postfață Ioan Holban, Iași, 1995; Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut, Iași, 1998; Despre libertatea calului, Timișoara, 1999; Într-o bună dimineață, Iași
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Dumnezeu. Jurnalul fericirii este, în esență, jurnalul unei convertiri religioase, și, totodată, confesiunea unui intelectual care judecă lumea în termenii suferinței și ai iubirii. Din acest unghi răul social și demnitatea morală a individului se văd mai bine decât în pamfletele și în confesiunile prezente, de regulă, în literatura carcerală. E suficient ca autorul să înfățișeze într-o jumătate de pagină atmosfera din infirmeria unui penitenciar la începutul anilor ’60 ca să înțelegi, cutremurat, cât de jos poate să fie coborât omul
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
pline de umor (replici, gesturi, îmbrăcăminte) care, în pofida unor inserții de senzațional în manieră comercială, foiletonistică, însuflețesc când și când personajele. Scriitura precisă, amănunțit realistă, proprie gazetarului, nu obturează perspectiva psihologică, nu foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja, pamfletul sunt prezente și în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932), iar arta dialogului, bine stăpânită de T.-B., a făcut ca acest roman să fie dramatizat în epocă (de scriitorul bucovinean A. Mitric). De astă dată, mediul în care
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
lui T. pare să fie rezultatul unei opțiuni asumate. Încă din prima carte, Avantajul de a fi câine, autorul combate inechitatea socială, războiul, rasismul și intoleranța religioasă. Deși se subintitulează „roman”, aici este, în fond, o colecție eterogenă de schițe, pamflete, parabole și utopii negative. Modelul formal îl reprezintă Tablete din Țara de Kuty, însă lui T. îi lipsesc stilul și amplitudinea viziunii argheziene. Inconvenientul cel mai vizibil al acestor texte este tezismul, care se observă începând cu narațiunea titulară, unde
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]