8,430 matches
-
același timp dreaptă și milostivă”. Pe de altă parte, Codul de Drept Canonic focalizează întreaga atenție doar spre două dimensiuni esențiale: aceea de judecător și de medic. Toate aceste modele, folosite în anumite împrejurări în mod frecvent, dau naștere unor paradigme, la care confesorul poate apela în mod intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața confesorului, modelându-i personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența acestuia. Însă, pentru că este greu ca toate aceste aspecte să iasă în evidență într-un mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
timp, aprofundarea dimensiunii corespunzătoare acesteia. Înainte de a aplica mai mult un model sau altul, confesorii și penitenții trebuie să fie pe deplin conștienți că sacramentul reconcilierii este o liturgie, care conține o proclamare eficace a cuvântului lui Dumnezeu. Indiferent de paradigma accentuată, „acest sacrament trebuie să fie celebrat în așa fel încât să focalizeze atenția în mod exclusiv asupra lui Dumnezeu, care proclamă o veste bună”. Fidel acestei intenții, confesorul va căuta să rămână „semnul și instrumentul iubirii îndurătoare a lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lucru are nevoie. Sufletul său este atras de Adevărul suprem, de Dumnezeu, care se proclamă el însuși „Calea, Adevărul și Viața” (In 14,6). În acest sens, relația și procesul dialogic dintre penitent și confesor poate fi conturată de această paradigmă, în care penitentul își exprimă dorința de a afla Adevărul, iar confesorul își împlinește datoria sa predicându-L. De fapt, dacă păcatele penitentului sunt o opțiune contrară voinței divine și o acțiune împotriva acesteia, atunci ele indică o înlocuire a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic al sacramentului reconcilierii. Acest proces e garantat și indicat de Ritualul Penitenței. El e parcurs în mod coerent atunci când confesorul și penitentul rămân fideli structurii sale. Există și modele ce pot orienta și inspira relația corectă dintre ei, numite paradigme. Ele determină conștientizarea ideii că Dumnezeu lucrează într-un mod original în viața penitentului prin acțiunea confesorului. Relația și dialogul dintre ei sunt fundamentate pe o spiritualitate și se exprimă în celebrarea liturgică a sacramentului. Aceasta este fidelă normelor morale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
clară în ceea ce privește stresul posttraumatic decât cea din prima ediție, dar a stat la baza elaborării criteriilor de diagnostic ulterioare. Primele două ediții ale manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale au reflectat prin forma de elaborare a conținutului lor paradigma psihanalitică ce a dominat psihiatria primelor decenii ale secolului al XX-lea. Patologia mentală era înțeleasă ca rezultat al conflictelor intrapsihice și de personalitate ce erau structurate în categorii largi. Simptomele erau fenomene simbolice ce dobândeau sens doar prin explorarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și burnout-ul au devenit concepte intens studiate și cercetate. Numeroase modele teoretice au apărut pentru a clarifica mecanismele ce stau la baza acestui sindrom. Mielu Zlate (2006) împarte aceste modele în două categorii: • nespecifice, care își au originea în diferitele paradigme ale stresului și concepute ca un fel de prelungire, continuare și adâncire a lor; • specifice, elaborate propriu-zis pe baza burnout-ului cu concepte, dimensiuni și instrumente de măsurare proprii acestuia. Modele nespecifice ale burnout-ului Deși acestea sunt foarte numeroase, cele mai
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
continuare și adâncire a lor; • specifice, elaborate propriu-zis pe baza burnout-ului cu concepte, dimensiuni și instrumente de măsurare proprii acestuia. Modele nespecifice ale burnout-ului Deși acestea sunt foarte numeroase, cele mai importante sunt cele care au ca punct de pornire paradigma tranzacțională a stresului lansată de Lazarus (1966) și perfecționată de Lazarus și Folkman (1984). Această paradigmă consideră că stresul este generat prin interacțiunea individului cu mediul. În fața unei provocări, persoana îți va evalua resursele disponibile și va estima resursele ce
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de măsurare proprii acestuia. Modele nespecifice ale burnout-ului Deși acestea sunt foarte numeroase, cele mai importante sunt cele care au ca punct de pornire paradigma tranzacțională a stresului lansată de Lazarus (1966) și perfecționată de Lazarus și Folkman (1984). Această paradigmă consideră că stresul este generat prin interacțiunea individului cu mediul. În fața unei provocări, persoana îți va evalua resursele disponibile și va estima resursele ce îi sunt necesare pentru a depăși obstacolul. Dacă relația este evaluată de către individ ca fiind prea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a treia poziție teoretică subliniază importanța efectului de interacțiune dintre stresori și strategiile de burnout. Ambele elemente vor marca felul în care persoana va face față. Modelele centrate pe gestiunea resurselor Modelele centrate pe gestiunea resurselor își au originea în paradigma conservării resurselor propusă de Hobfoll (1989). Ideea de bază a acestui model este că indivizii încearcă să păstreze, să protejeze și să construiască resurse astfel încât posibilitatea de a pierde aceste resurse este percepută ca amenințătoare. În viziunea autorului stresul este
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
-se, în felul acesta, pentru confruntarea cu moartea, chiar dacă o detestă, gest amintindu-l, de asemenea, pe Emil Cioran, după care ne murim moartea «trăind», dacă îi cunoaștem intimitatea, înainte de a luneca în ea, ca spre tine însuți. În această paradigmă, versurile din volumul de față pot fi citite și ca un cântec de lebădă, ca strigăt al atașamentului față de viață, dar și ca preludiu al morții, ca încercare de acceptare a ceea ce, unanim, este considerat firesc - însă nu când este
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pâlpâie semnale și, fiindcă Ninge ușor peste oră, degeaba încerc / Să dau zăpada la o parte / La câțiva pași un lup sfâșie noaptea / Și-ncerc să mă lepăd de singurătate. În acest context, perspectiva oferită cititorului se înscrie în aceeași paradigmă, a căutării esențelor: Am să tresar cândva în timpul pur / Schițând în vis cu mâna amorțită /(...) / Desenul unor zodii fără leac / Spirala spațiului întors spre sine / Formula unor forțe genuine... Uneori, imaginile au o accentuată notă de livresc, subliniat prin gesturi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
doar observații (pseudo)științifice -, dar și din reminiscențe ale epocii comuniste (muncitorime înghesuindu-se în mașini sordide, îndreptându-se spre locuințe sordide etc.), cartea ridică banalul cotidian, acest amalgam, generator al unui somn incendiar, la rang de artă, care, în paradigma postmodernistă în care se înscrie, abolește granițele dintre genurile și speciile literare tradiționale, fiind alcătuită din inedite poeme în proză, adesea rimată și ritmată, cu aport masiv al ludicului, dar, în același timp, infuzate / invadate de un lirism irepresibil, indus
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
viu...), zădărnicia zbaterilor existențiale dintotdeauna (Același altul e omul dintotdeauna...), viața, moartea, arta ca manifestare a aspirațiilor spre cunoaștere sau ca ofrandă dragostei, cunoașterea prin permanenta construcție și reconstrucție a sinelui, toate acestea sunt doar câteva dintre temele care alcătuiesc paradigma neliniștilor creatoare ale poetului, a cărui atitudine, mai degrabă contemplativă decât gravă, față de ceea ce constituie de facto lumea, se exprimă uneori nostalgic, alteori ironic sau ludic. Dominantă însă este tema dublului (ale cărei rădăcini sunt departe, la origini, la Gemelarii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
așteaptă curtezana nouăzeci și nouă dintre cele o sută de nopți impuse de aceasta, iar apoi pleacă, știind că drumul până la împlinire aduce mai multe satisfacții decât atingerea piscului, această căutare fiind, de fapt, partea fecundă pentru spirit. În aceeași paradigmă, Sunt de pământ și tu ești ploaie..., constată poetul, efectul fiind nebănuit și inefabil: Sunt suspendat de clipa ce pleoapa mi-o doboară / Ca îngerul damnării sub pasu-ți de fecioară..., însă împlinirea dorită e posibilă doar în vis, fiindcă acolo
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
definitorie, de urât, sordid, grotesc, a căror exhibare în acest spațiu este pentru mulți autori un demers capabil să le creeze iluzia că, așa, scrierile lor scapă de posibilitatea de a fi considerate facile. Ștefania Oproescu este, fără discuție, în afara paradigmei menționate, fiindcă, prin poezia pe care o scrie, inclusiv prin volumul de față, poeta se dovedește a fi o temerară, având curajul (indus poate și de profesia ei de medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
bine încântarea cu care am citit articolul lui Paul Cernat din cadrul grupajului „Un altfel de interbelic“ publicat în nr. 330, din 18-24 august 2011, al Observatorului cultural. Condamnă și el „maniheismul ideologic transmis principalelor conflicte intelectuale din ultimele decenii“. O „paradigmă de gândire vede în interbelicul autohton o Vârstă de Aur a libertății și demnității pierdute“. Cea laltă, „radical-demitizantă“, vede în generația ’27 „un prolegionarism majoritar și tendințe bolșevice minoritare“. Prima concluzie - „ambele imagini își au justificarea lor“ - e la fel de justă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Iar Paul Cernat, pe două coloane din patru, face un inventar convingător pentru ce va să zică mulțimea deviațiilor într-un cuprins deliberat - și vinovat - acuzat de monomanie extremistă. În chiar cuprinsul școlii gustiene și al echipelor regale de sociologie, cele două paradigme au conlucrat din plin, cel puțin până la radicalizarea din 1936-37, Mircea Vulcănescu nefiind nicidecum singurul care a „stabilit punți între cele două personalități divergente“ (D. Gusti și Nae Ionescu), cum notează Paul Cernat. Îmi place să cred că articolul de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
semnat de Zoltán Rostás, dar căruia mă grăbesc să-i acord circumstanțe atenuante, Rostás fiind cu adevărat atletul, campionul Școlii gustiene, omul care a făcut enorm pentru resuscitarea acesteia în ultimele decenii. Practic, a avut exact rolul deținut, pentru cealaltă „paradigmă de gândire“, de Marin Diaconu și Dora Mezdrea. Trei nume care merită din plin gratitudinea eseiștilor noștri. De bună seamă că Zoltán Rostás nu are cum să-și reprime partizanatul gustian. Cum să spun? e ca și cum ne-am aștepta ca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ale lui Sigmund. Are o rezonanță de felul ăsta. Dar în același timp e urmarea clară a accidentului. De-asta e așa de extraordinar. E genul de caz totul sau nimic care ne-ar putea ajuta să mediem între două paradigme foarte diferite ale minții. —E o chestie pe care-ți doreai s-o vezi înainte să mori? — Ah! Nu putem reformula un pic mai puțin final? Sora pacientului e la curent cu lucrările mele. Nu e convinsă că doctorii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sens orientativ care indică itinerarii formative cu adevărat utile și practicabile. De multe ori, însă, educatorii nu-l folosesc, nu pentru că nu-l posedă, ci pentru că, de cele mai multe ori, adoptându-l, se tem că se îndepărtează de comportamente dictate de paradigme științifice, cel puțin de îndoiala valorii și de nesiguranță sau de dificila aplicabilitate, dar care, oricum, se demonstrează a fi în linie cu canoanele mentalității dominante. Bunul simț care aici este asemănat cu simțul comun din cauza încărcăturii sale puternic sapiențiale
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
că urâtul este perceptibil în trei situații: atunci când se rupe ceea ce se intuiește că trebuie să fie unit; atunci când lucrurile, persoanele și evenimentele se îngrămădesc une-le peste altele, dispărând orice distanță; atunci când disproporția ia locul măsurii. Ținând cont de această paradigmă, constatăm că există astăzi o exagerare a urâtului de proporții destul de mari, cu consecința că el apare, printre altele, din cale-afară de stânjenitor, de respingător și incomod. a) Urâtul este absența unității. Această primă cauză a urâtului trebuie s-o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
contempla (nu se știe să se opteze între ceea ce este superfluu și ceea ce este necesar, între lucrurile care trec și lucrurile care rămân); ruptura între viață și moarte (ideea morții nu mai este în centrul vieții și nu mai este paradigma limitelor de ne-depășit de către oameni sau piatra de comparație a diferențelor, criteriu de judecată a tot ceea ce este efemer și neautentic). b) Urâtul este absența măsurii. Și a doua cauză a urâtului (disproporția), astăzi, își are nefericita ei derivație
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fi înlocuit utilitatea experienței de viață acumulată de bătrâni pe parcursul întregii lor vieți. A apărut un fel de barieră culturală care sfârșește prin a produce o ruptură traumatică între generații, prin faptul că ultimele dintre ele sunt educate numai cu paradigma «cunoștințelor, competențelor și capacității», fără referințe puternice la indexul valorilor, la modelele de experiență de viață. Totuși, acest zid de separare culturală nu tre-buie să descurajeze persoanele de vârsta a treia și a patra, pentru că tocmai ele au multe lucruri
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
simtă și să acționeze după ordinea ființei sale, pentru a folosi o cunoscută formulă rosminiană, care este ca să spunem așa: preotul trebuie să știe că este ceea ce este, angajându-se să orânduiască alegerile sale de viață, opțiunile sale pastorale după paradigma identității sa-le sacramentale. Nu trebuie să se întâmple niciodată ca laicatul să se clericalizeze și nici clerul să se laicizeze; pe această cale nu se rezolvă nici problemele de misiune ale preoților, nici proble-mele de rol ale laicilor. Chiar
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]