3,524 matches
-
episcopul Petru Gherghel l-a transferat pe pr. Iosif Comorașu ca paroh la Parohia „Sfânta Cruce” din Bacău, începând cu 1 septembrie 2009. În locul său, a fost numit ca paroh la Parohia „Sfântul Anton” din Iași pr. Alois Farțadi, anterior paroh la Siret. Noul paroh și-a luat în primire postul la 6 septembrie 2009. Parohia „Sf. Anton de Padova” din Iași are în păstorire pe credincioșii aflați în partea de nord-est a orașului, numărând la data inaugurării 944 de familii
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
a transferat pe pr. Iosif Comorașu ca paroh la Parohia „Sfânta Cruce” din Bacău, începând cu 1 septembrie 2009. În locul său, a fost numit ca paroh la Parohia „Sfântul Anton” din Iași pr. Alois Farțadi, anterior paroh la Siret. Noul paroh și-a luat în primire postul la 6 septembrie 2009. Parohia „Sf. Anton de Padova” din Iași are în păstorire pe credincioșii aflați în partea de nord-est a orașului, numărând la data inaugurării 944 de familii cu 2.932 de
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
din Iași, a fost inaugurată și binecuvântată de episcopul Aurel Percă la 2 decembrie 2007. Printr-un decret, episcopul Petru Gherghel a hotărât înființarea începând cu 1 ianuarie 2009 a Parohiei "Sfântul Pius de Pietrelcina" din Valea Lupului, iar ca paroh a fost numit pr. Alois Hîrja. Noii parohii i-au fost arondați credincioșii catolici din satele Bogonos, Larga Jijia, Lețcani, Movileni, Rediu și Uricani. Pe teritoriul Parohiei „Sf. Anton” funcționează două institute de viață consacrată și anume: În prezent, în
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
refăcute. În anul 1693 trăiau în Suceava aproximativ 3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca), unde își avea reședința episcopul armean. Fiecare preot paroh era întreținut de 150 de familii. Mănăstirea Zamca a rămas timp de peste 130 de ani sub stăpânire străină. După anexarea nordului Moldovei de către austrieci (1775), guvernul imperial austriac a folosit biserica „Sf. Auxentie” ca depozit de muniție. Abia în anul
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de maici "Notre Dame de Toute Protection" (Acoperământul Maicii Domnului) de la Bussy-en-Othe, Yonne, Franța (1994-2001), sub jurisdicția Arhiepiscopului Serghie Konovaloff (Patriarhia Ecumenică). Din anul 1999 a fost transferat din Arhiepiscopia Sibiului în Arhiepiscopia Română pentru Europa Occidentală și Meridională, ca paroh al parohiei Cuvioasa Parascheva - Cuvioasa Genoveva din Paris, iar în martie 2001 a fost numit consilier eparhial pentru probleme liturgice și de misiune al aceleiași Arhiepiscopii. Pe durata șederii în Franța a desfășurat o bogată activitate misionar-catehetică (conferințe pe diferite
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
române și a celorlalte limbi romanice surori. În anul 1825, a fost hirotonit preot de către episcopul Samuil Vulcan. Acesta l-a numit preot la parohia Borozel. În anul 1831 Ioan Alexi a trecut arhivar episcopal, iar în anul 1835, preot paroh la Oradea-Olosig, apoi a primit funcția de canonic al Episcopiei de Oradea Mare. Prin "decretul imperial" din 17 martie 1854, Ioan Alexi a fost numit episcop al Diecezei Gherlei, care fusese înființată de curând, prin bulla papală „Ad apostolicam Sedam
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
Al. Lăpedatu și al comisiunei din Cluj în anul Domnului 1925 sub stăpânirea Majestății Sale regele unirii tuturor românilor Ferdinand I." <br> "Mitropolit al Bisericii Unite cu Roma părintele Vasile Suciu." <br> "Protopop al districtului Ilie Dăianu din Cluj." <br> "Paroh al satului Nicolae Nicoară"." Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). La mănăstirea Feleacu a fost copiat
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
ce aparținea Corpului IV Armată. Ocupanții vremelnici ai mănăstirii nu s-au îngrijit de repararea acesteia, unele dependințe din incintă dispărând cu totul, cu excepția unei case mai importante, lipită de zidul sudic al incintei, care a fost demolată de preotul paroh în 1948, șarpanta sa fiind pusă pe foc. După o perioadă destul de tulbure în istoria sa, această ctitorie voievodală și boierească a redevenit mănăstire, în vara anului 2003, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. În prezent, la
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
feudali și a clericilor. Localitatea este eliberată de sub stăpânirea episcopului, primește titlul de oraș ("civitas") și unele drepturi de a se autoadministra pe plan juridic și bisericesc (printre acestea era și dreptul orașului de a își alege liber preotul și parohul). Cu această ocazie se începe ridicarea bisericii Sfântul Mihail. Locuitorii Clujului primesc drepturi speciale, clarificându-se și obligațiile lor militare. Li se va garanta dreptul de proprietate asupra pământurilor din apropierea orașului, iar coloniștilor sași li se vor acorda scutiri de
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
din Vicovu de Sus. s-a născut la 4 august 1876 în familia de țărani Ilie și Maria Nistor din satul Bivolărie, comuna Vicovu de Sus, districtul Rădăuți (ulterior în județul Rădăuți), Bucovina. A fost căsătorit cu Virginia Pauliucu-Burlă (fiica parohului din Cârlibaba, Gheorghe Pauliucu-Burlă) și au avut împreună un singur copil: Oltea I.Nistor-Apostolescu (decedată la 13 iulie 1999). Urmează 2 ani școala primară în satul natal și apoi o continuă, în limba germană, în orașul Rădăuți. Între anii 1889-1897
Ion Nistor () [Corola-website/Science/306711_a_308040]
-
alții din Săliște), iar mama sa, Veronica, era nepoată a colonelului - baron David Urs de Margina, care se remarcase în luptele de la Lissa, în Italia (1866). a avut un frate, "Ioan Bunea", care i-a urmat tatălui său în calitate de preot paroh la Vad. Primii ani de școală îi face la Școala Confesională din satul natal, apoi la Școala Grănicerească din satul vecin (la cca 3 km distanță de Vad), Ohaba, (azi în comuna Șinca, din județul Brașov), încheind studiile primare în
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
clădirea se apropie de dughenile existente și astăzi în cartierele cu specific turcesc din Istanbul (Turcia) sau în alte zone din preajma Mării Negre, cum ar fi Kutaisi (Georgia). După începerea lucrărilor de restaurare la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, în 1884, preotul paroh Gavriil Ursu a amenajat în această casă un paraclis, aducând aici Sfânta Masă, catapeteasma altarului Sf. Ștefan (unul dintre cele trei altare a bisericii, aflat pe latura nordică) și icoana Sfântului Mina Egipteanul, considerată a fi făcătoare de minuni. Casa
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
și la Colegiul de Propaganda Fide. La Roma a studiat timp de 6 ani, la sfârșitul cărora a obținut titlul de doctor în teologie. În anul 1885 a fost hirotonit preot la Roma. După hirotonire a plecat la București în calitate de paroh al românilor greco-catolici de acolo. La București a fost numit de către arhiepiscopul romano-catolic Paul Iosif Palma în funcția de profesor la Seminarul Teologic de la Cioplea, iar apoi director al Seminarului Arhiepiscopal de la București, care fusese de curând creat, precum și econom
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
social al familiei. Primul capitol se concentrează pe mai multe personaje legate direct de primii ani de școală ai lui Nică: Vasile a Ilioaei, tânărul învățător și cleric ortodox, care îl înscrie în clasa nou înființată; superiorul lui Vasile, preotul paroh; Smărăndița, fata inteligentă, dar neastâmpărată, a preotului; tatăl lui Creangă, Ștefan, și mama Smaranda. Unul dintre primele episoade prezentate în carte prezintă pedepsele corporale recomandate de preot: copiii erau puși să stea pe un scaun denumit "Calul Balan" și biciuiți
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
biserica s-a ruinat, catapeteasma putrezind cu totul. O primă serie de lucrări de restaurare s-au efectuat în 1875. Ulterior, în anul 1902, s-au efectuat o serie de reparații interioare și s-a înlocuit catapeteasma cu cheltuiala preotului paroh Gh. Mereuță și a soției sale, Eufrosina, prin osteneala economului I. Mitescu din Iași. Cu această ocazie s-a amplasat o placă metalică pe peretele estic al pridvorului, având următoarea inscripție: ""Această sf. biserică zidită de fericitul ctitor MIRON BÂRNOVSKI
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
următoarea inscripție: ""Această sf. biserică zidită de fericitul ctitor MIRON BÂRNOVSKI V.V. la 1630, acum în anul 1902, catapiteasma ajungend în stare cu totul putredă s'a făcut din nou împreună și cu alte reparațiuni interne cu cheltuiala smeritului preot paroh GH. MIREUȚĂ și soția sa EFROSINA, prin osteneala Economului I. Mitescu din Iași, în ḑilele MAJESTĂȚEI SALE CAROL I REGELE ROMÂNIEI, sub Arhipăstoria Înalt Prea sf. PARTHENIE MITROPOLIT MOLDOVEI."" La începutul secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan își exprima
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Biserica "Sf. Apostoli" a funcționat ca filie a Parohiei "Sf. Arhangheli" din cartierul Ițcani, iar din 1990, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, a fost înființată ca parohie de sine stătătoare. Între anii 2006-2007, prin strădania preotului paroh Mihai Clipa, s-au efectuat multiple lucrări de restaurare și amenajare: s-a decopertat partea din interior, cât și partea din exteriorul acesteia, s-a consolidat biserica, s-au reparat pereții crăpați din interiorul bisericii, s-a refăcut fațada în
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
parohială, situație în care se află și astăzi. Pe moșiile mănăstirii autoritățile austriece au adus începând din 1788 coloniști germani din landurile Hessen, Pfalz, Baden și Württemberg. În anul 1843, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ițcanii Vechi avea 246 enoriași, paroh fiind preotul Nicolai Ieremievici. În decursul timpului, Biserica din Ițcanii Vechi a fost afectată de cutremure și incendii, fiind închisă în anul 1937 și repusă în funcțiune în 1950. O altă serie de lucrări de restaurare au fost efectuate între
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
Moldoveanu, iar interiorul a fost reamenajat. De asemenea, și clopotnița de tip zvoniță a fost renovată. După finalizarea acestor lucrări, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 septembrie 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, iar pr. paroh Iustin Nistoroaia a primit rangul de iconom stavrofor. Biserica este construită din piatră brută, fiind în întregime tencuită în afară de unele părți speciale (brâul, canelurile și coloanele). Ea este construită în plan triconc, cu turlă deasupra naosului, întocmai ca și Biserica
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
Bojan Alexandrović (alternativ: "Boian Alexandrovici" sau "Boian Alexandru") este un preot român ortodox din estul Șerbiei (Timoc), paroh de Malainița și Remesiana, precum și protopop al Protopiatului Dacia Ripensis (fiind hirotonit de episcopul român Daniil de la Vârșeț) cu sediul la Negotin. S-a născut în 1977 la Negotin, unde și-a petrecut copilăria. Descendent al unei familii de români
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
(în ) (n. 2 octombrie 1941, București) este un teolog armean, care deține rangul de arhimandrit mitrofor al Bisericii Armene din România. A îndeplinit funcția de paroh al catedralei armene și de vicar al Arhiepiscopiei Armene în perioada 1965-2001. s-a născut la data de 2 octombrie 1941, în municipiul București, într-o familie de intelectuali, primind la botez numele de Hagop. Tatăl său, poetul Zareh Bâlbul
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
a purtat inițial numele de Karabibergian și era stabilită de multe generații în Adapazar, având printre membrii săi mulți preoți la Biserica "Sfinții Arhangheli", una din cele patru biserici armene ale orașului. Tatăl lui Mampré era preotul Kevrope Biberian (1863-1915), parohul Bisericii "Sfinții Arhangheli" din Adapazar și a murit în cursul genocidului căruia i-au căzut victimă armenii din Turcia începând cu anul 1915. Mampré Biberian a absolvit studiile elementare la Școala “Armenian” din orașul natal, după care a studiat la
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
hirotoni pe Mampré Biberian ca preot pentru biserica armeană din Buenos Aires, la data de 22 noiembrie 1936 în Catedrala Armeană din București acesta este hirotonit preot de către episcopul sus-amintit, urmând ca după petrecerea celor 40 de zile canonice să devină paroh al Bisericii "Sf. Grigore Luminătorul" din Buenos Aires. Ca urmare a întârzierii apărute la primirea pașaportului și obținerea vizei de plecare în Argentina, preotul Mampré Biberian rămâne în România și slujește, pentru o scurtă perioadă, la biserica armeană din București. În
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
din Buenos Aires. Ca urmare a întârzierii apărute la primirea pașaportului și obținerea vizei de plecare în Argentina, preotul Mampré Biberian rămâne în România și slujește, pentru o scurtă perioadă, la biserica armeană din București. În toamna anului 1937 este numit paroh al Bisericii "Sf. Maria" din Chișinau. Acolo, el încearcă să trezească sentimentele armenești ale comunității ce-și pierduse limba și tradițiile. Organizează serbări culturale, baluri de binefacere în folosul nevoiașilor și al copiilor săraci, un cor bisericesc al tineretului etc.
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
refăcute. În anul 1693 trăiau în Suceava aproximativ 3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca) (unde își avea reședința episcopul armean). Fiecare preot paroh era întreținut de 150 de familii. Biserica "Sfânta Cruce" a fost refăcută de mai multe ori (o restaurare având loc loc în 1878), ceea ce îi conferă aspectul unei construcții din secolul al XVIII-lea. Deși destinată cultului armean, prezintă numeroase
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]