8,233 matches
-
puternice apar în Flandra, în Bretagne și, desigur, în Guyenne, aflate încă în mîinile regilor Angliei. Pentru prima dată în istoria Franței, apare în 1328 un document fiscal care permite o măsurare a populației regatului: "starea fumurilor" recenzează, parohie după parohie, numărul *fumurilor din cea mai mare parte a domeniului regal, aproximativ 3.364.000 de fumuri în 23.700 de parohii. Efectuînd operațiile necesare, se obține pe ansamblul regatului o valoarea aproximată între 13 și 17 milioane de locuitori și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franței, apare în 1328 un document fiscal care permite o măsurare a populației regatului: "starea fumurilor" recenzează, parohie după parohie, numărul *fumurilor din cea mai mare parte a domeniului regal, aproximativ 3.364.000 de fumuri în 23.700 de parohii. Efectuînd operațiile necesare, se obține pe ansamblul regatului o valoarea aproximată între 13 și 17 milioane de locuitori și, pentru Franța actuală, de 15 pînă la 20 milioane, cu o densitate de 30 pînă la 40 de locuitori pe kilometru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea, populația Franței oscilează după conjunctură, fără să fie niciodată depășit plafonul de 20 de milioane de locuitori: natalitatea și mortalitatea, la fel de puternice, se echilibrează. Agricultura cerealieră este activitatea principală. Francezii, în unanimitate creștini, găsesc în solidaritățile de familie, de parohie, de meserie, cadre liniștitoare împotriva precarității existenței. Populația În 1328, am văzut, populația franceză, în limitele Franței actuale, se situa, fără îndoială, între 15 și 20 de milioane de locuitori, dar criza teribilă din secolul al XIV-lea antrenase o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unui patrimoniu. Afacere de interese și care îi privește în primul rînd pe părinții tinerilor, căsătoria trebuie să fie de asemenea o uniune potrivită: te căsătorești cu cineva din mediul tău socio- profesional și, cel puțin în clasele populare, din parohia ta sau dintr-una sau alta din parohiile vecine. În sfîrșit, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, oamenii se căsătoresc tîrziu, 28-29 de ani în medie pentru băieți, 25-26 de ani pentru fete. În absența limitării voluntare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
privește în primul rînd pe părinții tinerilor, căsătoria trebuie să fie de asemenea o uniune potrivită: te căsătorești cu cineva din mediul tău socio- profesional și, cel puțin în clasele populare, din parohia ta sau dintr-una sau alta din parohiile vecine. În sfîrșit, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, oamenii se căsătoresc tîrziu, 28-29 de ani în medie pentru băieți, 25-26 de ani pentru fete. În absența limitării voluntare a nașterilor, vîrsta tardivă a fetelor la prima
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adesea de autosubzistență. Dar situația este asemănătoare și în orașele și tîrgurile rurale, în care atelierul sau dugheana sînt ținute de meșter, ajutat de soția sa și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asemănătoare și în orașele și tîrgurile rurale, în care atelierul sau dugheana sînt ținute de meșter, ajutat de soția sa și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special repartizarea impozitelor și a practicilor comunitare. Senioria, care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii, fie unei părți a parohiei, fie unui grup de parohii, este un ansamblu de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special repartizarea impozitelor și a practicilor comunitare. Senioria, care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii, fie unei părți a parohiei, fie unui grup de parohii, este un ansamblu de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de exercitare a justiției. Orașele se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special repartizarea impozitelor și a practicilor comunitare. Senioria, care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii, fie unei părți a parohiei, fie unui grup de parohii, este un ansamblu de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de exercitare a justiției. Orașele se bucură, în ceea ce le privește
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de apărare și printr-o bună poliție internă și ridică în acest scop impozitele necesare; dar această autonomie se vede puțin cîte puțin redusă din cauza creșterii autorității monarhice, mai ales începînd cu Ludovic al XIV-lea. În acest cadru urban, parohia sau cartierul și, mai ales, apartenența la o aceeași meserie, corp sau comunitate sînt cele care constituie solidarități fundamentale. Tensiunile sociale. Dar aceste cadre de siguranță au limitele lor. Pe de o parte, nomazi, vagabonzi, cerșetori, "fără foc nici loc
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
totdeauna statului monarhic, care, bazîndu-se pe teama care pune foarte repede stăpînire pe toți cei avuți, face să se respecte ordinea, oricît ar costa. DOCUMENT 1 O familie sub Vechiul Regim Louis Simon, născut în 1741, în La Fontaine-Saint-Martin, mică parohie rurală din Maine (astăzi comună a departamentului Sarthe, între Le Mans și La Flèche), consemnează în 1809 principalele evenimente din tinerețea sa. Iată primele pagini: "1809. Eu, Louis Simon căsătorindu-mă cu Anne Chapeau, nepoată mai mică a domnului Ory
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creează în 1552 șaizeci de *prezidiale. În 1539, ordonanța de la Villers-Cotterets rezervă exercitarea justiției unor absolvenți de drept; în afară de aceasta, ea impune utilizarea limbii franceze în locul latinei în redactarea hotărîrilor judecătorești precum și a actelor notariale și însărcinează pe preoții de parohie să țină registrul nașterilor și deceselor pentru parohiile lor. Ofițeri și comisari. Diverse funcții judiciare sau administrative sînt exercitate de ofițeri, care primesc sarcina sau oficiul prin scrisori regale și care sînt retribuiți cu salarii. Dar oficiul a devenit obiect
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ordonanța de la Villers-Cotterets rezervă exercitarea justiției unor absolvenți de drept; în afară de aceasta, ea impune utilizarea limbii franceze în locul latinei în redactarea hotărîrilor judecătorești precum și a actelor notariale și însărcinează pe preoții de parohie să țină registrul nașterilor și deceselor pentru parohiile lor. Ofițeri și comisari. Diverse funcții judiciare sau administrative sînt exercitate de ofițeri, care primesc sarcina sau oficiul prin scrisori regale și care sînt retribuiți cu salarii. Dar oficiul a devenit obiect de comerț și proprietate privată: autorizată în 1483
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
personală, Regele-Soare, care a suportat aceste încercări cu o mare demnitate, nu lasă ca urmaș decît pe strănepotul său în vîrstă de cinci ani. DOCUMENT Ludovic al XIV-lea judecat de un preot de țară La sfîrșitul anului 1715, preotul parohiei rurale de la Saint-Sulpice, în apropiere de Blois, notează în registrul parohial, sub titlul "Observații asupra anului 1715": "Ludovic al XIV-lea, rege al Franței și al Navarrei, a murit la 1 septembrie al acelui an, puțin regretat de tot regatul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea, dar cunoaște atunci o mare dezvoltare, după modalități variate: uneori în oraș, ca industria mătăsii la Lyon, cel mai adesea la țară, în special în Franța de Nord și de Vest, unde în jurul orașelor mari sau mijlocii există numeroase parohii rurale în care locuitorii se dedică unei munci industriale, fie în manieră cvasi exclusivă, fie în asociere strînsă cu munca agricolă. Astfel, în cea mai mare parte a sectoarelor, fără răsturnarea structurilor tradiționale, proto-industrializarea, favorizată de stabilitatea monedei, de creșterea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
treia; ceea ce nu este decît o jumătate de măsură, pentru că nici o decizie nu este luată în privința votului pe persoană sau pe grupare. În primele săptămîni ale lui 1789, în timp ce se înmulțesc broșurile și foile periodice, francezii iau cuvîntul în toate parohiile Franței, cu ocazia redactării *caietelor de doleanțe și pregătesc alegerile în cadrul circumscripțiilor (numite baillages, n.t.), totul într-o atmosferă de agitație și de criză cerealieră consecutivă recoltei slabe din 1788 și iernii grele care urmează. În sfîrșit, la 5
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele, fabricile parohiilor, comunitățile ecleziastice, și cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse la sărăcie prin amortizarea pe care au fost nevoiți să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Avignon 1309 Viața Sfîntului Ludovic de Joinville 1312-1314 Dante: Divina Comedie 1314 Orologiul public în Caen 1314 Primele incursiuni ale turcilor otomani în Europa 1327-1377 Domnia lui Eduard al III-lea al Angliei 1328 Victoria de la Cassel asupra flamanzilor Starea parohiilor și a gospodăriilor 1337 Începe războiul de O Sută de Ani 1337 Moartea lui Giotto 1340 Înfrîngerea navală de la d'Écluse 1341 Proiectile metalice pentru tunuri 1341-1365 Război de succesiune în Bretagne 1346 Înfrîngerea de la Crécy 1347 Asediul și predarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
centuri cu latura de 704-710 metri. Aceste unități serveau drept bază pentru distribuirea loturilor de pămînt colonilor. Caiete de doleanțe. Caiete redactate în mod tradițional înaintea reunirii stărilor generale, care expun doleanțele supușilor regelui. Începînd cu cele mai mici unități (parohie, asociație profesională...), ele se constituiau, pentru fiecare ordin, în caiete de bailliage, ce erau aduse de deputații stărilor. Cairn. Vezi tumul. Camătă. În Evul Mediu. Orice formă de împrumut cu dobîndă, oricare i-ar fi valoarea, este considerată de Biserică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Creștin (Roi Très Chrétien). Titlu, abreviat în RTC, purtat de Filip cel Frumos în secolul al XIV-lea și atribuit exclusiv regelui Franței începînd din secolul al XV-lea. Registru parohial. Registru de botezuri, căsătorii, înmormîntări ținute de preoții de parohie de la începutul sec. al XVI-lea și ținînd loc de stare civilă sub Vechiul Regim. Reprezentare proporțională. Tip de scrutin prin care lista candidaților (de obicei în cadru departamental) obține un număr de locuri proporțional cu numărul de sufragii obținute
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XVIII-lea, 158 Populația, 158 Căsătoria, 159 Natalitate și mortalitate, 159 Crizele demografice, 160 Activitățile economice, 161 Agricultura, 161 Industria, 161 Comerțul, 162 Crizele economice, 163 Religie și culturi, 163 Credințele, 164 Practicile, 164 Cadrele vieții cotidiene, 165 Familia, 165 Parohia rurală și orașul,166 Tensiunile sociale, 167 Documente: 1. O familie sub Vechiul Regim, 167 2. O criză economică sub Vechiul Regim 14. Secolul al XVI-lea, de la Carol al VIII-lea la Henric al II-lea (1483-1559), 172 Războaiele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dezlănțuit mai multe atacuri cu arme de foc. Cineva a deschis focul asupra lor din clopotnița bisericii și din casele mărginașe ale micului sat locuit în majoritate de români. Locotenent-colonelul Ákosy Károly, comandant de batalion, a ordonat asaltul pentru ocuparea parohiei și uciderea atacatorilor. Din cauza atacului neașteptat care s-a dezlănțuit asupra lor, în rândurile coloanei de militari a apărut panica, iar ostașii au deschis focul asupra caselor din jurul bisericii, adică asupra localnicilor care își lucrau grădina. Au dat și foc
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Tratatului de pace de la Trianon, teritoriul episcopatului s-a restrâns și greco-catolicii maghiari din Transilvania au rămas fără niciun sprijin, chiar dacă, din punctul de vedere al guvernării eparhiale, o bună parte dintre ei nu țineau de Hajdúdorog, exceptând cele câteva parohii din Partium, respectiv vicariatele îndepărtate din ținutul secuiesc. În perioada interbelică, după cum am văzut, în rândul maghiarilor din Transilvania au existat reconvertiri la grecocatolicism, în special din motive personale, sau în urma unor presiuni, ori chiar a unor împrejurări de forță
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acestora jurisdicția primatului [catolic (n.tr.)] nu își putea exercita competența. A evidențiat, cu mult curaj, și prejudiciile naționale suferite: "Șapte biserici catolice au fost incendiate și dărâmate, preoții greco-catolici români expulzați nu s-au putut întoarce, o parte a parohiilor era fără pastori. S-a cerut înființarea unui număr de 500 de școli confesionale, niciuna din cereri nu a fost aprobată; mai mult, s-a pornit o campanie inchizitorială împotriva petiționarilor"74. Această luare de cuvânt a provocat un dezacord
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]