10,871 matches
-
limitată, fără a i se slăbi ansamblul capacităților de descurajare. De asemenea, astfel de măsuri ar întări relația de securitate americano-japoneză, transformând-o într-un "parteneriat mai reciproc" și încurajând Japonia să devină un "aliat activ", și nu un "partener pasiv" (Mochizuki, 1998, pp. 7 și 8). În mod similar, Pyle concluzionează că o revizuire cuprinzătoare a MST, bazat pe "o alianță mai egală și mai reciprocă", oferă Japoniei o alternativă mai puternică fie la abordarea puterii civile globale, fie la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dus la tensionarea relațiilor cu alte state europene. La mijlocul anilor 1990, Germania manifesta semnele unei modificări clare de atitudine în favoarea integrării europene. În domenii importante legate de contribuțiile sale bugetare la UE, Germania a trecut de la orientarea către un rol pasiv în formularea politicilor publice (policy taker) la unul activ (policy maker). Acest fapt reflecta preocupările Germaniei în sensul că totalul contribuției sale disproporționate la bugetul european putea să devină imposibil de menținut, dacă UE urma să se extindă către est
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pierde din vedere posibilitatea ca structura asimetrică a regimurilor multilaterale dezvoltate în timpul Războiului Rece să împiedice, de fapt, dezvoltarea generală a cooperării internaționale dintre principalele puteri. Această structură poate încuraja unii aliați din timpul Războiului Rece să adopte un rol pasiv și să favorizeze dependența de SUA. În ceea ce privește foștii adversari din timpul Războiului Rece, implicarea extinsă a SUA din punct de vedere al securității în regiuni strategice importante este privită ca amenințătoare, și complică diplomația ce stă la baza implicării economice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca popoarele să îngenunche și sub jugul unui rege rău; astfel credința cea adâncă către unitatea Austriei și către tron a fost cauza indirectă, deși principală, care i-a făcut pre români să primească tăcând, cu o rezistență mai mult pasivă, umilirea dualismului. Al treilea mod e cel mai simplu, deși cel mai greu și mai nedrept. Ți-arogi cu insolență drepturile altuia și te susții în proprietatea lor prin puterea brută, proprie ori străină. Să cercetăm aceste trei puncte, unul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
odios s-a părut închis, rămâind ca la o a doua ședință să se aleagă prezidentul. Intervalul dintre ședința primă și a doua a fost acuma spațiul în care s-a dezvoltat o activitate admirabilă în felul ei. Toate elementele pasive a Junimei române din Viena care cu anii nu se interesă de Societate, apoi contingentul proaspăt a studinților care vin din provinție, cari nu cunosc decât imaginea celuia ce s-apropie de ei ca să-i influințeze amândouă aceste părți interesante
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
planul programelor educative și formative. Programul Safe and Drug Free Schools al Ministerului Educației din SUA a pus la dispoziție 566 de milioane de dolari numai pentru anul 1999. aceste programe pot la fel de bine să includă cumpărarea de materiale, securitatea pasivă, dar și programe de formare sau de mediere a conflictelor. Utilizarea unei tehnologii de securitate este cvasipermanentă în marile centre urbane de educație din Statele Unite. Iată descrierea făcută de John Devine de etnograf, în calitate de: "Noul elev care sosește într-una
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Meier et al. (1995), Greszik et al. (1995, p. 270), dar și cercetarea spaniolă (Ortega, 2001). Altfel spus, iar aceasta este poziția științifică a Observatorului European (Blaya, Debarbieux și Rubi, 2003): "Departe de victimizarea reificatoare care face din fete obiectele pasive ale agresiunilor suferite, noi le privim ca actori, capabile să reacționeze și să se apere, dar și ca autori, al căror caracter violent este mult subestimat de instituțiile și statisticile publice". Cum spune răspicat Stéphanie Rubi (Rubi, 2005): "oprimarea poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
precum autorii articolului, că "accidentele grave nu sunt totuși nici atât de noi, nici atât de frecvente pe cât se pretinde prin mediatizarea lor și prin statisticile oficiale". Problema unei asemenea analize este că face din clasele populare și din cadrele didactice jucăriile pasive ale unor forțe care le depășesc total. Și, mai ales, că trimit la calendele revoluționare speranța că oprimarea cotidiană pe care o suferă victimele adică în primul rând copiii din clasele populare va înceta. Acest lucru este inacceptabil din punct
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
una dintre ultimele țări care au abolit sclavia. În fond, vedem aici una dintre lecțiile cumplite date de Armatyà Sen, câștigător al Premiului Nobel pentru economie: Inegalitatea și exploatarea persistente înfloresc adesea făcând din cei maltratați și exploatați niște aliați pasivi", căci "cei de pe treapta de jos a scării pot ajunge să-și considere soarta drept un lucru de care e aproape imposibil să scape și pe care trebuie să-l îndure cu placiditate și calm" (Sen, 1990). Avem aici două
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
între cartiere și școlile lor, e de mirare că o asemenea firmă poate face apel la noi. Am fost totuși sedus, de la bun început, de problema concretă pusă de acești profesioniști, de la care am învățat mult despre ceea ce numim prevenție pasivă, adică, în cazul de față, aportul soluțiilor tehnice la protejarea școlilor, a elevilor și a angajaților lor. Să luăm un exemplu simplu: spargerea geamurilor. Una dintre problemele existente în unele școli este aruncatul cu pietre în ferestre, copiii riscând să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
articulat în jurul lui. Opțiunea președintelui trebuia să aibă loc într-un context intern foarte dificil: eșecul din Golful Porcilor crease deja îndoieli cu privire la discernămîntul lui Kennedy în politica externă; republicanii, conduși atunci de senatorul Barry Goldwater, amenințau să atace politica pasivă a administrației, în contextul alegerilor pentru Congres; în fine, exista o oarecare nesiguranță în legătură cu politica sa, mai pragmatică și mai puțin anticomunistă. La presiunile din interior se adăuga faptul că Hrușciov îl mințise pe Kennedy, asigurîndu-l în repetate rînduri că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ca teorie explicativă cauzală. Existența sa duce la teza care animă această carte, anume că trebuie să înțelegem realismul ca pe o practică istorică, academică și politică, mai degrabă decît doar ca pe o teorie. Realismul nu reflectă în mod pasiv lumea; el face ceva pentru ea. Această orientare a fost propusă în special de către sociologii istoriei și materialiștii istorici, precum și de către teoriile constructiviste și poststructuraliste. Realismul ca practică devine un obiect privilegiat de studiu, și nu doar pentru această carte
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
într-o problemă este probabil să apară numai când oameni simt o amenințare serioasă a bunului lor trai ori încearcă un adevărat șoc când valorile le sunt puse sub semnul întrebării sau chiar anulate. O altă atitudine comună este acceptarea pasivă a necazurilor. Milioane de oameni îndură mari suferințe, chiar foamea, cu calm și stoicism. Oameni care cred că cel mai bun mod de a face față unei probleme grele este să o îndure în liniște, nici nu vor încerca să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
feminității clasice. Astfel, El este independent, activ, puternic, tăcut, erou, agresor, dominant/autoritar, cunoscător/informat/profesionist, viril, îmbrăcat, orientat spre carieră și spațiul public, preocupat de „a face”, serios/sobru, capabil de decizii, orientat spre esențial, iar Ea este dependentă, pasivă, slabă, gălăgioasă, admiratoare, victimă, dominantă, primește sfaturi/cere informații, senzuală, dezbrăcată, orientată spre spațiul privat (domiciliu și gospodărie), preocupată de a comunica și interrelaționa, veselă, jucăușă, optimistă, neserioasă, supusă față de deciziile altora, orientată spre exterioritate și superficialitate, emotivă (Grünberg, 2005
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeilor cu natura, experiențele lor au fost devalorizate și atribuite unei sfere private ignorate în plan politic și social. Dihotomia cultură/natură este o temă recurentă în filosofia occidentală, de la Aristotel până la Rousseau. Aristotel face legătura dintre femei și materia pasivă, pe de o parte, și bărbați și spiritul creator, pe de altă parte. Rousseau, în Émile, păstrează același dualism femeie/natură versus bărbat/spirit. Sfera culturii este accesibilă numai bărbaților, statutul de cetățean fiindu-le rezervat exclusiv, iar intrarea femeilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
tradiția misogină a gândirii medievale poziționa femeile într-un abis, convențiile dragostei curtenești, ca și cele ale cultului Fecioarei Maria, au fost mereu privite ca dăruindu-le un loc elevat, pe un piedestal, însă, percepându le mereu într-o atitudine pasivă, le-a limitat la simplul rol de obiecte frumoase a căror unică funcție era să inspire forța activă în bărbați.”21 În romanele cavalerești, personajul feminin, idealizat și venerat, ocupa un rol marginal în acțiune, pierzându-și autonomia și puterea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeii să nu i se acorde posibilitatea exprimării dorințelor personale.59 Bărbatul și femeia erau contrastanți și evaluați inegal, principiul masculin fiind asociat cu intelectul, acțiunea, rațiunea, controlul de sine, judecata și ordinea, pe când femeia era corelată cu trupescul, spiritul pasiv, iraționalitatea și emoția, pofta, îngăduința și dezordinea.60 Limbajul era destinat bărbaților, reprezenta o caracteristică masculină pentru cultura târzie medievală. Femeii din această epocă i se recomanda tăcerea, semn al unei subordonări totale, al unei claustrări aproape imposibil de acceptat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Twayne Publishers, 1987, pp. 53 100, passim. 77 „Femeile sunt devalorizate prin gen și prin sexualitatea pe care o dețin.” Priscilla Martin, op. cit., p. 226. 37 conduce și se dorește superior. Femeia era mereu privită ca fiind imperfectă, o forță pasivă, pe când principiul masculin reprezintă forța activă, însă această concepție vetustă este răsturnată de scrierile celor două mari spirite prerenascentiste, Boccaccio și Chaucer, pe care ne propunem să le dezbatem, chiar dacă unele ecouri misogine nu au putut fi, pe deplin, eludate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiar de-l înțelege, să știe să-i răspundă; și-i spre rușinea noastră a tuturor aceasta.”164 I se cere unei doamne să fie spirituală și spontană, iscusită și inteligentă, un partener receptiv de dialog, nu doar un interlocutor pasiv și obedient. Părerile personale trebuie afirmate cu tărie și demnitate, ca semn al nobleței și al virtuții intelectuale, nu doar casnice: „căci tot ce-a fost virtute, cu sfiiciune tăinuită în sufletul doamnelor de odinioară, azi se preface la noi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ceea ce întreprinde, ea divide, diferențiază, scoate în evidență conflictele atunci când este posibil.359 Destinul ei este pus sub semnul a două astre: Mercur, simbolizând înțelepciunea, știința, rațiunea, acțiunea, tot ceea ce ține oarecum de aspectul viril, și Venus, conotând carnalul, atitudinea pasivă, feminitatea inefabilă, enigmatică. Viciile feminine erau frecvent incriminate în literatura medievală: dorința necontrolată, voluptatea, luxuria, vanitatea, locvacitatea, nesupunerea. „Diferența consta în faptul că în timp ce păcatul comis de un bărbat era prezentat ca un exemplu al slăbiciunii umane în general sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai de cinste nouă”382, astfel ajungând să trăiască „numan bucurii”383. Căsătoria nu mai reprezintă o instituție a iubirii și respectului reciproc în viziunea târgoveței, ci se transformă într-o afacere. Alison refuză ipostaza de soție devotată, servilă și pasivă, dominată de un soț posesiv și egoist.384 Prin limbuție, trădare, răutate, minciună, cicălire, atitudine fioroasă, prefăcătorie, putere de invenție uimitoare, femeia se înscrie în categoria maleficului.385 Face rău, e conștientă de acest lucru, se bucură când partenerul suferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nume ilustre feminine ale societății napolitane, cunoscute de către autor în tinerețea sa, și care sunt enumerate într-un adevărat catalog 592, ce ocupă o mare parte din cuprinsul poemului. Vânătoarea femeilor simbolizează o dorință de depășire a inactivității, a spiritului pasiv, reliefând nevoia de acțiune, de dinamism. La sfârșitul activității cinegetice, femeile se adună în jurul zeiței care le cere o închinare și o supunere demne de figura sa castă. Dar, pe neașteptate, are loc o revoltă, condusă de doamna pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sedusă, resemnându-se în suferință și murind cu ea: „Ea însăși credincioasa lui nevastă/ O viață îi rămase, pururi castă;/ Voioasă n-a mai fost nicio clipită,/ Ci a murit de of-ul lui, zdrobită.”691 Personajele feminine sunt prea pasive, vor să-i subjuge total pe acești aventurieri, nu le intuiesc natura doritoare de libertate, sunt lipsite de empatie, iar vina eșecului marital le revine în egală măsură. Medeea, următoarea victimă a lui Iason, are aceleași atribute ale frumuseții perfecte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s Tale, în „Yearbook of English Studies”, Annual 2006, vol. 36, nr. 1, p. 30. (trad. n.) 760 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 207 a și controla propriul drum, consider că glosolalia îi subliniază importanța nu doar ca un ascultător pasiv, ci mai curând ca o predicatoare activă.”761 Povestirea notarului, suntem tentați să acceptăm, îmbină, de fapt, mai multe genuri: viața unei sfinte cu o cronică istorică, dar și cu o poveste de dragoste.762 Poate fi interpretată și alegoric
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]