12,546 matches
-
acesta. Ea reprezintă spaima refulată, calmată prin intermediul perversului (de unde provine puterea ei de seducție), greșeala vitală (culpa) care, în urma refulării, se dispersează în culpabilități și angoase multiple, neputînd adesea să se mai exprime decît subconștient, prin limbajul viselor, prin simbolism patologic (de unde suferința provocată de ea), înțeleasă în sensul ei profund: vanitas, deșertăciunea, vidul, vanitatea este cauza primară a distrugerii psihice: principiul răului. În mitul biblic al Genezei, reprezentarea pierzaniei la care este expusă natura umană, cauza esențială a pervertirii, vanitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
copleșit în fanteziile sale secrete de dorința dezlănțuirii banale. El nu reușește să o realizeze deoarece elanul său nefiind mort îl inhibă. Cu cît mai crispat și mai exaltat este elanul său, cu atît mai mult riscă inhibiția să devină patologică și să-l inhibe pînă la dorințele cele mai naturale. Nici blazatul nu mai reușește să-și satisfacă dorințele firești. Obsesia lui față de dezlănțuirea considerată drept libertate a spiritului îl duce la căutarea satisfacțiilor din ce în ce mai subnaturale, la distrugerea treptată a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
-și asume condițiile bucuriei: armonia dorințelor și a motivelor, imposibil de realizat fără lupta intrapsihică împotriva tentațiilor dizarmonizante ale subconștientului. Justiția este imanentă deoarece este bazată pe legea armoniei, și pe recompensa imanentă a acesteia, bucuria, legea dizarmoniei și angoasa patologică care derivă din ea neconstituind decît aspectul negativ, sancțiunea imanentă. Sancțiunile imanente împotriva funcționării psihice sînt psihopatiile: nervozitatea și banalizarea. Nervozitatea și prea bunele intenții moralizante sînt ambivalent legate de intențiile agresive și dușmănoase ale banalității. Nenumăratele variațiuni psihopatice au
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și vini. Cauza esențială a psihopatiilor este refularea, oricărui sentiment de culpabilitate, tendință care fară știtea noastră și în ciuda diverselor grade de intensitate este subconștient ascunsă în forul interior al fiecărui om. Ea constituie motivul principial al plîngerii patetice sau patologice împotriva nedreptății lumii și a vieții, întrucît autojustificării false în exces îi corespunde excesul de inculpare a tuturor celorlalți, considerați ca fiind nedrepți. Nemulțumirea este prea ușor justificabilă prin faptul că toți oamenii sînt motivanți falși, de unde rezultă că vanitățile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fapt caracterul excesiv al falsei sale justificări. Justificarea falsă colectivă este principiul psihopatiei: fobia față de introspecție. Sancționarea ei imanentă este ignorarea problemei esențiale a vieții umane. Imanența justiției punitive devine pe deplin manifestă dacă ținem seama de faptul că ambivalențele patologice (exaltarea-inhibarea proprie tuturor motivelor perverse) se extind asupra tuturor dorințelor materiale, sexuale și preudo-spirituale ceea ce duce treptat la incapacitatea satisfacerii lor. Aceasta datorită faptului că ambivalența creează prin solicitarea sa în două direcții opuse (excitația amoralizantă-inhibiția moralizantă) "forța moartă" (ceea ce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
senzorial compactă, importanța ei predominantă. Misterul vieții se dezvăluie prin fapte aparente, chiar și prin cele mai frecvente. După ce apariția devine translucidă, atît suferințele cît și bucuriile întîmplătoare își pierd importanța predominantă. Bucuria contrară spaimei (sub formele ei primitive sau patologice) devine certitudine, în certitudinea aceasta a esențialului, toate accidentele posibile ale vieții temporale acceptate dintr-o dată sînt reunite într-o viziune armonioasă care include viața și moartea. Energia eliberată de angoasă atinge cel mai înalt grad de concentrare în elanul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sanctificarea. Sarcină firească pentru elanul cu forță unică, dar pentru oricare alt om nu vom putea repeta de multe ori acest lucru sarcină vanitos exaltată, care nu-l va duce nici la salvare și nici la purificare, ci la exaltare patologică și la inhibarea perversă a elanului său. Întrucît sanctificarea constituie împlinirea unică, mîntu-irea este speranța care rezultă pentru ceilalți, iar salvarea fiecăruia este realizarea speranței în funcție de forța sa. Mitul mîntuirii este inseparabil de mitul căderii originare, căci mîntuirea este redresarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
real printr-un sentimentalism imaginativ, fie duce la exaltarea efortului real, la dorința identificării cu eroul și cu victoria lui. Aceasta înseamnă să contestăm în mod vanitos măreția unică a împlinirii și să o credem la îndemîna noastră, imitația exaltată patologic, falsa sfințenie; este important să facem o distincție netă între aceasta din urmă și împlinirea reală, 3) FALSA SFINȚENIE Gradul cel mai înalt al acestei imitații false constă în căutarea salvării în suferință și în moarte, în autoimpunerea suferinței și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sacrifica voii lui Dumnezeu, să fugi de lume, de lipsa ei de înțelegere și de tentațiile ei, să te refugiezi într-o mînăstire. Motivele unei asemenea decizii extreme pot fi multiple și nu este deloc necesar ca ele să fie patologice. Este vorba aici doar de schițarea sursei și a consecințelor unei sarcini de sfințenie exaltate. Toate formele de sarcini exaltate care duc la nevroze sau la psihoze au în comun ambivalența dintre a vrea și a nu vrea, fuga din fața
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
doar de schițarea sursei și a consecințelor unei sarcini de sfințenie exaltate. Toate formele de sarcini exaltate care duc la nevroze sau la psihoze au în comun ambivalența dintre a vrea și a nu vrea, fuga din fața unei datorii impuse patologic, care provoacă reacții de scurtcircuitare, dacă nu o creștere a culpabilități lor din ce în ce mai insuportabile, riscînd să aibă drept rezultat reacția cea mai extremă și mai nefastă: refugiul în nebunie, În deliberarea falsificată a subiectului își face loc ideea delirantă CĂ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unui mecanism de natură psihică: orbirea subconștientă pro-vocată și produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții pseudo-sublime prea bune, cînd prin tentații banalizante prea subtile și nefaste. Viața psihică patologic deformată este copleșită de tentația obsedantă a reveriilor evazioniste materiale și sexuale cu atît mai imaginativ exaltate cu cît, în caz de nervozitate, sînt inhibate, lipsite de orice posibilitate de descărcare datorită vanității prea bunelor intenții și întărite din cauză că se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
căror geniu novator îl aprecia foarte mult. Primele sale studii au fost salutate cu entuziam de Einstein, care îi scria în 1935: "Vă admir forța și consecvența gîndirii. Opera dumneavoastră, care tinde să sintetizeze ansamblul vieții spiritului uman, inclusiv fenomenele patologice, pînă la fenomenele biologice elementare, este prima care mi-a căzut în mînă. Ea ne prezintă o concepție unificatoare a sensului vieții". În 1941 Paul Diel intră în CNRS (Comisia Națională de Cercetări Științifice) și lucrează ca psihoterapeut la Laboratorul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la percepția obiectului exterior. Ea se bazează mai degrabă pe activitatea imaginară a inconștientului; se manifestă în conștiință ca produs inconștient, și anume mai mult sau mai puțin subit, oarecum ca o viziune sau ca o halucinație, dar fără caracterul patologic al acesteia, adică fără a face parte vreodată din tabelul clinic al unei boli. Imaginea are caracterul psihologic al unei reprezentări imaginare și niciodată pe acela cvasireal al halucinației, adică ea nu stă niciodată în locul realității și este întotdeauna, în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
are certe calități actoricești, e unică prin fizicul și sufletul ei delicat. O iubește cu pasiune dar, pe parcurs, o serie de fapte, care țin de domeniul evidenței, îl obligă să admită că dragostea lui vine, mai curând, din sfera patologicului: "Emilia, ceea ce simt eu pentru tine nu e nici dragoste, nici ură. E ceea ce simte somnambulul pentru Lună.", îi mărturisește la un moment dat, într-o scrisoare. Ladima însuși are un temperament contradictoriu. Ca poet, unii îl așează în imediata
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
conștientiza se reflectă în crizele de gelozie față de Ela. Mai mult decât gelozie, e vorba aici de o stare nevrotică, soția substituind tot în inconștient imaginea unei mame erotizată, dar trădătoare. Gelozia, ca să fim mai exacți, e pretextul unei stări patologice halucinante prin intermediul căreia Gheorghidiu încearcă să-și justifice răceala, frigiditatea care-l copleșesc în fața Elei. Ar trebui să ne reamintim că Ștefan nu se căsătorește din dragoste, ci mai mult din orgoliu, personajul narator neomițând să specifice că Ela era
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ca element mobil al sufletului, își face simțită prezența cel mai des. Romanul, prin problematica sa, e predispus unei asemenea maniere imaginare. O iubire e tulburată de gelozie și incertitudine. Singură, conștiința acestui erou lucid nu reușește să niveleze accentele patologice ale dramei interioare, mai ales că autoscopia la care recurge personajul-narator nu o lasă nici un moment în stare latentă. Ce mijloc mai adecvat putea găsi autorul pentru a reda cinetica psyheei decât învăluirile și mișcările peristaltice ale șarpelui? Iată o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o idee originală pe marginea oricărui subiect de discuție. Dragostea pătimașă înseamnă disoluția ființei, după cum observam și din alt adevăr dezarmant, relevat anterior în lucrarea noastră: în romanul Patul lui Procust, doar bărbații capabili de o iubire aflată în proximitatea patologicului plâng: D., Ladima și Fred. Moartea bruscă și violentă nu duce doar la consubstanțialitatea cuplului Fred d-na T., concretizată prin primordialul acvatic. În carlinga sa, aviatorul este găsit decapitat și, prin acest deznodământ, deopotrivă tragic și sângeros, el se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
juxtapunerea sentimentului de așteptare zadarnică, celelalte elemente ocurente în text (luna, femeia ce nu se știe privită, martorul familiarizat cu bizarul obicei al îndrăgostitului și fereastra luminată) re-creează tabloul elegiac din poezia Pe lângă plopii fără soț. Iubirea dusă până la limita patologicului de care sunt capabili eroii lui Camil Petrescu, transpare și în textul eminescian. Mai mult, și aici constatăm aceeași oroare față de lenea de a privi, admirabil sesizată de Al. Paleologu la intelectualii rasați ai lui Camil Petrescu: "Căci te iubeam
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de observații medicale importante a continuat și în medicina greacă posthipocratică, remarcându-se reprezentanți ca Herophil (despre care se afirmă că a făcut pentru prima dată disecții pe cadavre omenești) sau Erasistrates (primul care a făcut o cercetare de anatomie patologică referitoare la cauzele organice ale pleureziei și pericarditei). În sec. II î. Hr. era cunoscut numele lui Herakleios din Tarent, reprezentant remarcabil al școlii empirice, școală ce susținea desfășurarea practicii medicale în baza autopsiei (observația), tradiției (cunoașterea observației predecesorilor) și analogiei
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
tratamente importante, și de cele mai multe ori la internări în unitățile medicale, erau determinate de infecții grave, deseori mortale. Astăzi, nu sunt infecțioase, ci preponderent cronice: boli cardiace și respiratorii, diabet, insuficiență renală, cancer, SIDA. și lista poate continua. Această mutație patologică a dus la o transformare profundă a concepției generale despre unitățile medicale, unde se pare că, mai nou, bolile se țin sub control, dar nu se mai vindecă - trebuie să învățăm să trăim cu ele. Este un proces dificil de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
deces survenea mai cu seamă din cauza limitelor cunoștințelor de specialitate la acea epocă. În timp, îmbătrânirea populației, supraviețuirea în cele mai bune condiții a pacienților care suferă de maladii incurabile (SIDA, boli cardiovasculare etc.) au modificat considerabil structura și tipurile patologice caracteristice serviciilor de reanimare, în special. Se constată nu numai o dezvoltare și o deschidere uimitoare a cunoștințelor și dotărilor medicale, ci și o dorință crescândă de a menține în viață cât mai mulți pacienți aflați în stadii critice. Nu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
foarte ușoară) etc. În cazul sportivelor de performanță, care au rămas însărcinate, practicarea joggingului ar fi permisă în primele trei luni, Jogging de la A la Z II 105 susțin medicii specialiști, la o sarcină cu evoluție normală, fără antecedente obstetricale patologice, iar rezultatele în alergare obținute de sportiva gravidă pot fi apropiate ca valoare, cu cele anterioare sarcinii. Această fapt este valabil la unele sportive de performanță, datorită adaptărilor fiziologice și anatomice superioare ale organismului lor, precum și componentei psihice (determinate de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a celor are vor să participe și în competiții de alergări și să obțină locuri fruntașe), planificarea greșită a efortului, a dozării pentru fiecare ședință sau a dozării pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, poate duce la instalarea supraantrenamentului (stare patologică, cu efecte extrem de nefaste asupra fizicului și psihicului). Dan Iulian Alexe 108 Jogging acvatic (Florin Petroi) Jogging de la A la Z II 109 Capitolul V. JOGGINGUL ACVATIC (AQUA JOGGING) Sub o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, toți
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de vedere: • normalul ca sănătate, opus bolii; • normalul ca medie statistică; • normalul ca ideal, utopie a cărei realizare sau apropiere se caută; • normalul ca proces dinamic sau capacitate de revenire la un anumit echilibru". Primul punct este descris în "mozaicul patologic", parametru al dispoziției, în cadrul psihologiei transversale 6. Al doilea punct include diversitatea. Al treilea punct, "utopia a cărei realizare sau apropiere se caută", este ținta defectologiei. În multele cazuri de reușită, "utopia" devine realitate. Al patrulea punct constituie ținta psihiatriei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pune, în mod firesc, este: "A cui medie este norma? Dacă normalul (sănătosul) se află la mijloc, înseamnă că pe circumferințele cercurilor exterioare ori chiar doar exterior lor se găsește patologicul (bolnavul)". Așadar, normalul este o medie a stărilor predispuse patologicului. Deci, aceste predispoziții există în fiecare "om normal". În cazul nostru normalul se referă doar la individul om, liber și sănătos "capabil" să se integreze singur în societate. Cum "media" se află întotdeauna între extremele ei, iar cum acele extreme
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]