4,633 matches
-
puțin bine. Ținînd cont de natura tratamentului și de faptul că scopul principal este acela de a-i învăța pe pacienți cum să-și trateze simptomele, terapeuții trebuie să descurajeze orice formă de manifestare a dependenței din partea pacienților. Un bun pedagog al tehnicilor cognitiv-comportamentale nu va avea niciodată probleme cu dependența, mai ales fiindcă pacienților li se explică faptul că succesul tratamentului se datorează învățării, adoptării și implementării procedurilor prezentate. Pacienții cu un grad ridicat de dependență ridică probleme doar dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Un alt moment care mi s-a întipărit în minte este legat de moartea lui Stalin. În una din zile, în primăvara anului 1953, întrând în clasă, am observat o „pamblică” neagră pe portretul lui Stalin. Elevii de la internat, profesorii, pedagogul, toți plângeau. Jeleau moartea „tătucului Stalin”: ce ne facem noi de acum înainte, cine mai are grijă de traiul nostru, de viitorul nostru. Propaganda comunistă alterase mințile tuturor, de la copii la oamenii maturi. Erau, sunt convins, printre profesori, dar și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lui Iisus, accesibile minții unui copil, au completat, împreună cu mici istorioare morale examenul din religie. A urmat cititul din Abecedar, citind o întreagă bucată corect, răspicat, cu pauzele cuvenite. A reprodus cele citite cu cuvintele sale. Învățătorul Saxu, un distins pedagog, îl conducea cu întrebări iscusit și cu pricepere pedagogică puse, ca elevul să-și poată arăta toate cunoștințele. Deși Î. P. Sf. patriarh, care și el a fost dascăl la școala primară, i-a pus întrebări de analizare a unui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
va trimite la un colegiu în Anglia, cum dorea Principesa Elena. În intervalul octombrie 1932- ianuarie 1933, Mihai a fost școlarizat tot după metoda preceptorului. În același timp, regele Carol al II-lea - în urma consultărilor cu ministrul Instrucțiunii și cu pedagogi reputați - a conchis că sistemul educației en vasse clos este perimat și că noile concepții privind rolul și statutul instituției monarhice impuneau o nouă abordare a metodelor și structurilor de educație a Principelui Moștenitor. Acesta trebuia educat în contact cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nesocotirea poruncii. Poți intra și tu. Ți se cere doar un singur lucru: fă să se reverse puțin din mila ta asupra celui aflat în suferință. Nu trece nepăsător pe lângă el. Ajută-l! Am avut în mama cel mai bun pedagog în ceea ce privește educația în general, dar cu precădere în domeniul religios. Am fost o fire recalcitrantă, răzvrătită, nesupusă, într-o permanentă contradicție cu mine însumi și cu ceilalți. Rar, cu anevoie, se putea înțelege cineva cu mine. Însă, ori de câte ori mama aborda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
deținut cu privire la ceea ce se întâmpla în închisoare. Gheorghe Bâgu Născut în Dorohoi pe 20 aprilie 1924, Bâgu era, în momentul arestării sale, pe 14 octombrie 1948, absolvent nelicențiat al secției de Geologie din cadrul Facultății de Științe Naturale din București și pedagog la Liceul 'Aurel Vlaicu'. Reușise să scape de valul masiv de arestări din mai 1948 stând ascuns pe la diverse cunoștințe, întrucât fusese avertizat asupra evenimentelor. A fost închis o scurtă perioadă la Securitate, apoi la Ministerul de Interne și a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a luat bacalaureatul la 48 de ani, în 1970, și a putut lucra doar ca suplinitor și șef de formație. Eugen Măgirescu Născut la Scorțeni, în județul Vaslui, a fost arestat a două oară pe 14 mai 1948, pe când era pedagog la Liceul Internat din Iași, după ce absolvise Facultatea de Drept din același oraș. A fost închis la Galata, Suceava și Pitești. Măgirescu a fost torturat la Suceava în anchetă, ca, de altfel, majoritatea celor trecuți pe acolo, și avansează ideea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
modificării statutelor, toți profesorii universitari de pedagogie au fost considerați ca membri activi ai asociației, iar cunoscutul profesor de pedagogie Constantin Narly a devenit președinte al Asociației, vicepreședinte fiind Francisc Marcinovschi - profesor la Institutul de orbi și surdomuți din Cernăuți. Pedagogul Dimitrie Rusceac (Rusticeanu) a fost un stâlp în activitatea defectologiei române. El a fost redactorul revistei din septembrie până în decembrie 1931, apoi Ion Guga, Francisc Marcinoschi, Napoleon Scalat, D.D. Scorpan. Au colaborat: Dimitrie Rusceac, Ion Ciorănescu, dr. Alfred Dechner, Ioan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Seminarului de Pedagogie de la Facultatea de Litere și Filozofie din București,unde mai apare încă 3 ani. În cei 13 ani de activitate revista a avut ca director și permanent mentor pe profesorul Constantin Narly, om de știință și pedagog. Caietul IIIIV, anul IV, 1934, Revistă de pedagogie are în cuprins: studii - „Pregătirea practică a corpului didactic în Anglia” de Irina Balmoș, profesoară; „Sociologia în învățământul superior și secundar” de Tr. Brăileanu, profesor universitar; „Programe și metode” de Ion F.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
băteau brigadierii, aleși de administrație dintre criminalii cei mai decăzuți. "S-a ajuns pînă acolo să i se dea deținutului să mănînce materii fecale și să i se urineze în gură", se descriau, în aceeași declarație, metodele folosite de bravii pedagogi ai regimului. În inspecțiile sale ministeriale, însuși Marin Jianu, conducător spiritual și model al torționarilor, îi bătea pe dușmanii clasei muncitoare pînă aproape de leșin, după care îi ajuta să-și revină silindu-i să nădușească în pas de front și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care, aruncând cu zarurile, a iscat lumea și viețuitoarele ei!...Ă, a „permis” să existe mai multe feluri de inteligență, două, În orice caz: cea aparentă, explicită, „deschisă”, noțională, apanajul oamenilor de știință, al creatorilor de artă și litere, al pedagogilor, și cealaltă sau „celelalte”, cele ascunse; cele care apar sub alte forme decât cele „canonice”, afirmate noțional, recunoscute. Adeseori sub forme paradoxale, iar „prostia” este una dintre ele. Nebunia - un tip de nebunie! - o alta. A trata drept prost pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ales, fără acele treceri bruște nu de la o idee la alta, ci la formele diverse ale uneia și aceleiași idei sau capacitatea de a urca iute la simbol, la abstract, sărind nu puține trepte intermediare, fiind și rămânând un prost pedagog sau fiind explicit doar pentru cei „pregătiți”, cei care-mi știu textele și tipul meu de abordare logic. Deci, deși am ajuns indubitabil bătrân - anii, fizicul și privirea celor din jur mi-o atestă! -, modul meu de a gândi, viteza
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
defini ștampilarea sa ca „dușman” sau „fiu de exploatator” ca o formă a ghinionului sau a ne-norocului; nu, a fost pur și simplu apariția „sa” intempestivă, fără să țină seama de sensibilitatea și cruditatea caracterului său, un fel de pedagog aspru, profund ne-convențional, care l-a Îmbrâncit Într-un fel Într-o altă lume, mai bine zis i-a arătat cu bruschețe și cealaltă față a societății adulților, a congenerilor. O experiență teribilă, pe care am Împărțit-o În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
am „recunoscut-o” târziu, foarte târziu; norocul În viață mi se părea mereu, ca și la atâția alții, că este ceea ce „părea” - o iute Îndeplinire a dorințelor sau necesităților imediate, nu-„i” bănuiam cealaltă față, cea reală, a unui aspru pedagog al omului și al vieții, care „ne Învață” prin „pedepse” și care, mai ales, dacă ne protejează cu adevărat, ne ia de mână și ne conduce În acel „loc” unde ne putem privi chipul pentru prima oară! Adevăratul, realul scop
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se arată în scurtul dialog pe care îl purtăm: considerații despre timp, prețul benzinei, investițiile turcești în Basarabia („mărunte, obscure și slinoase”), corupția puterii, proiectul republicii prezidențiale al lui Lucinschi etc. Nu-l întreb, dar bănuiesc că este un fost pedagog, probabil filolog, care s-a reprofilat în tranziția basarabeană pentru a putea supraviețui. Mai cunosc câteva exemple de acest fel. Când ajungem la aeroport, bunul și agreabilul meu convorbitor îmi cere o sumă dublă față de ceea ce știam că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
s-o iau în viață! (Azi îmi dau cont că numai un tinerel timid și pierdut în jungla socială, cum eram eu, atunci, putea avea insolența de a pune o astfel de problemă unui om atât de important, unui vechi pedagog, un om aflat el însuși în derută!Ă - Ai adus ceva cu dumneata? m-a întrebat Profesorul, calm, și eu am „scos de sub surtuc” câteva foi bătute la mașină, două schițe fade, perfect mediocre. Și-a aruncat ochii pe una
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
actul acela cvasi-disperat și cam nesocotit de a pune marele om în fața unui tinerel necunoscut ce-i prezintă niște foi bătute la mașină, perfect plate, cerându-i însă o hotărâre destinală, încărcându-l cu rolul insuportabil chiar și pentru un pedagog versat de a deveni arbitru între părinții și progenitura încă plutind în apele, în mâzga tuturor posibilităților. Cele două schițe arătau perfect „lipsa mea de talent” - și eu însumi, apoi, peste ani, când mi se prezentau „aspiranți la proză, la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o societate deschisă din nou „tuturor posibilităților”, vor trăi, cel puțin unii dintre ei, aceleași obsesii sociale pe care le-am trăit noi - o parte dintre noi, cei ce refuzam încă de pe băncile școlii un drum cuminte, înțelept calculat de pedagogii și părinții noștri! -, oare aceste „idealuri” burgheze vor mai „funcționa” în viitorul social al României, al Europei?! Dar... numai burgheze?! E adevărat că pentru noi, fiii secolului XX, cariera însemna reușita socială, materială, administrativă; burgheză, încă o dată. Dar la sfârșitul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
patetic și inflamat care eram a fost și un motor al propriei mele formații - în dezacord cu toate premisele societății românești de atunci, înrobite stalinismului. Opunând de pe atunci „ideea mea” despre carieră celei pe care mi-o propuneau părinții și pedagogii. În legătură cu pedagogii mei trebuie să spun că nici unul dintre ei nu „m-a simțit”! Și nu din vina lor, evoluția mea interioară, cum am mai spus-o, a fost extrem de lentă și de „ascunsă”, de „subterană”. Eu însumi - acel „eu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
inflamat care eram a fost și un motor al propriei mele formații - în dezacord cu toate premisele societății românești de atunci, înrobite stalinismului. Opunând de pe atunci „ideea mea” despre carieră celei pe care mi-o propuneau părinții și pedagogii. În legătură cu pedagogii mei trebuie să spun că nici unul dintre ei nu „m-a simțit”! Și nu din vina lor, evoluția mea interioară, cum am mai spus-o, a fost extrem de lentă și de „ascunsă”, de „subterană”. Eu însumi - acel „eu însumi” din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
i-am zis: Domnule, da dumneata nu ești prost puțin ! ". El a copiat de la mine, că alt feli, nu putea scrie nimic. Și a reușit și el cu mine. În timpul concursului ne-a venit o scrisoare de acasă. Și un pedagog Pestescu a strigat: Rădășanu N. Gheorghe, și eu am răspuns: prezent ! Și au venit 3 băeți și m-au întrebat: "Măi Rădășanu, tu ești rudă cu Rădășanu, care acum la Sf.Petru a eșit învățător și a fost premiantu I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
al Scoalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași din 1891, odată cu Paul Herescu, Ghiță T. Kirileanu [72] de la Broșteni, fost bibliotecar al Palatului Regal din București în timpul Regelui Carol I. Director al Școalei Normale a fost vestitul și marele pedagog, profesorul Constantin Meissner, în acea vreme. Gh. Papadopol și cu Dna Calipso, a avut un băiat Alfonso și o fiică Viorica. Viorica a învățat 4 1/2 medicina și s-a măritat înainte de a termina școala cu locotenentul T. Kalmuschi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
scris sub pseudonimul Carmen Sylva; 41. Spiru C. Haret, (1851-1912), matematician și om politic liberal, membru al Academiei Române; ca ministru al Instrucțiunii (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910), a reorganizat pe baze moderne învățământul de toate gradele; 42. Constantin Meissner, (1864-1942) om politic, pedagog român, membru de onoare al Academiei Române din 1934, fost profesor și director al școlii normale "Vasile Lupu", între 1886-1892; 43. Victor Castano, francez de origine, militar în războiul franco-german de la 1870-1871, profesor limba franceză, cursul inferior, la Școala normală, vestit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Tufescu, profesor de geografie la seminarul Veniamin Costachi; a nu se confunda cu Victor Tufescu (1908-2000) geograf și profesor de geografie, a scris importante lucrări de geografia României, autor de manuale; 66. George Enescu, (1881-1955) compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog, unul din cei mai proeminenți muzicieni de la începutul secolului al XX-lea, a studiat la Viena și Paris, fondatorul și primul președinte la Societății compozitorilor români; membru al Academiei Române și corespondent al Academiei Franceze; 67. Ion Tănăsescu, (1892-1959), chimist, membru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ion Tănăsescu, (1892-1959), chimist, membru al Academiei Române din 1955; poate Ion Tănăsescu (1875-1954) născut la Fălticeni, creatorul școlii chirurgicale de la Iași, decan al Facultății de Medicină și rector al Universității din 1938; 68. Jean Jacques Russo (Rousseau), (1712-1778), filosof iluminist, pedagog, scriitor; născut la Geneva s-a mutat la Paris (1741) și a colaborat la redactarea Enciclopediei; urmărit pentru concepțiile sale s-a refugiat în Elveția și Anglia, înainte de a reveni în Franța; 69. Vasile Vasilievici Stroescu, (1845-1926), filantrop, om politic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]