KorAP: Find »[drukola/base=pescui & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...106 107 108 ...113 >

2,822 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

să văd ce se-ntâmplă. Îmi găseam destule de făcut cât stăteam treaz. Mă gândeam la un pârâu În care pescuiam păstrăvi când eram copil și, În mintea mea, pescuiam În el cât era de lung, cu foarte mare atenție. Pescuiam cu grijă sub fiecare buștean, la fiecare cot, În gropile adânci și la suprafață, câteodată prinzând păstrăvi și altădată pierzându-i. La prânz mă opream din pescuit ca să mănânc. Uneori mâncam pe un buștean, deasupra apei. Alteori sub un copac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
uscată prindeam uneori lăcuste, pe care le foloseam ca momeală; alteori le aruncam doar În apă și le priveam cum plutesc, Înotând În cercuri la suprafață, duse de curent, și În cele din urmă dispăreau când apărea un păstrăv. Uneori pescuiam și În câte patru-cinci pârâuri pe noapte. Începeam cât mai aproape de locul În care izvora și mergeam În jos. Când terminam prea repede, până să se scurgă tot timpul, pescuiam din nou În același pârâu, Începând din lacul În care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
În cele din urmă dispăreau când apărea un păstrăv. Uneori pescuiam și În câte patru-cinci pârâuri pe noapte. Începeam cât mai aproape de locul În care izvora și mergeam În jos. Când terminam prea repede, până să se scurgă tot timpul, pescuiam din nou În același pârâu, Începând din lacul În care se vărsa și parcurgându-l În sus, spre izvor, Încercând să prind toți păstrăvii pe care-i ratasem prima oară. În unele nopți inventam pârâuri, și unele dintre ele erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
păstrăvii pe care-i ratasem prima oară. În unele nopți inventam pârâuri, și unele dintre ele erau foarte interesante, era ca și cum visam cu ochii deschiși. Îmi amintesc Încă de unele dintre aceste pârâuri, În care mi se pare că am pescuit, și se amestecă În mintea mea cu pârâurile pe care chiar le știu. În unele nopți Însă nu puteam pescui, și atunci eram treaz de-a binelea și mă rugam Întruna, Încercam să mă rog pentru toți oamenii pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
ca și cum visam cu ochii deschiși. Îmi amintesc Încă de unele dintre aceste pârâuri, În care mi se pare că am pescuit, și se amestecă În mintea mea cu pârâurile pe care chiar le știu. În unele nopți Însă nu puteam pescui, și atunci eram treaz de-a binelea și mă rugam Întruna, Încercam să mă rog pentru toți oamenii pe care-i cunoscusem cândva. Asta-mi lua o grămadă de timp, pentru că, dacă Încerci să-ți aduci aminte de toți oamenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Întors era plin de pești. Mrene uriașe, din cele mai mari. Acum vasul e mai mult Îngropat În nisip, dar trăiesc Înăuntru. Cele mai mari mrene. Au și câte o sută cinci zeci de kilograme. Mai mergem câteodată acolo să pescuim. De unde e Îngropat pachebotul se poate vedea acum farul din Rebecca. Au pus și o geamandură deasupra vasului. Stă chiar unde se sfârșesc nisipurile mișcătoare și Începe golful. Dacă mai făcea vreo sută de metri scăpa. Dar pe Întuneric, În mijlocul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
cântec despre italieni și ei nu-nțelegeau. Ei nu știau că nu vrem să stea cu noi, da’ noi nu-i băgam În seamă și după un timp au plecat. — Câți pești ați prins? — Très peu. Ne-am dus să pescuim un pic, da’ ne-am Întors să mai cântăm. Nous avons chantè, vous savez. — Noaptea, spuse madam Fontan, toutes les femmes ont dormi dans le camion. Les hommes à côté du feu. Noaptea-l aud pe Fontan că vine să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
n’ai jamais compris ce que c’est qu’un polonez. Mais mainteant en Amérique je comprends. Il y a trop de poloneji. Et, Doamne, il sont sales, les poloneji. — E o țară În care ai ce vâna și ce pescui, spusei. — Oui. Ça, c’est le meilleur. La chasee et la pêche, spuse Fontan. Qu’est ce que vous avez comme fusil? — O pompă de doișpe. — Il est bon, le pompă, dădu din cap Fontan. — Je veux aller à la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
prima armă sau oportunitatea de a o avea și de a o folosi, și ca să Înveți ceva despre pescuit și vânătoare trebuie să stai undeva unde să le poți practica, și acum, ajuns la treișopt de ani, Îi plăcea să pescuiască și să vâneze la fel de mult ca atunci când se dusese pentru prima oară cu taică-su. Era o pasiune care nu se domolise niciodată și-i era foarte recunoscător tatălui său pentru că-l făcuse s-o cunoască. Iar În ce privește cealaltă problemă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
dinspre șură spre casă, și apoi drumul fierbinte și nisipos care te ducea din nou În pădure după ce treceai pârâul, de data asta pe un podeț, și acolo creștea papura pe care o Înmuiai În benzină ca să faci felinarele când pescuiai noaptea. Și apoi drumul principal o făcea la stânga, Înconjurând pădurile și urcând pe dealuri, În timp ce tu intrai În pădure, urmând un drum larg și argilos, și sub coroanele copacilor era răcoare și drumul era lărgit pentru ca indienii să poată tragă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412

bine ai bea ceva, Îi spune. Ce facem, ieșim? mă Întreabă apoi pe mine. — Asta dumneavoastră hotărÎți. — Cum se-anunță ziua? — Cam ca ieri. Poate ceva mai bine. Atunci să ieșim. — Bine, doar să vină tipu’ cu momeala. Gagiu’ Ăsta pescuia cu noi de trei săptămÎni și Încă nu văzusem vreun ban de la el, În afară de o sută de dolari pe care mi-i dăduse ca să-l plătesc pe consul, să n-avem probleme, și cu care să mai iau niște viermi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
zi și negru’ o ținea-ntr-un chef În fiecare noapte. Îl vedeam deja că i se face somn. — Avem nevoie de el, i-am spus. Trecuserăm deja de vasele mici ancorate În față la Cabañas și de schifurile care pescuiau mihalți În adînc pe lîngă Morro, și am Îndreptat vasul spre marginea Îngustă și Întunecată a golfului. Eddy a scos două muște, iar negrul prinsese deja momeli În trei undițe. Curentul era din ce În ce mai repede și, cum ne apropiam de margine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de manevră cînd mușcă. Dacă mușcă și te prinde cu piedica pusă, te aruncă de pe punte. Zilnic trebuia să-i spun aceleași lucruri, dar nu mă deranja. Din cincizeci de clienți nu prinzi decît unul care să știe cum să pescuiască. Și chiar atunci cînd știu, tot sînt aiuriți de cele mai multe ori și vor să folosească gută prea subțire ca să țină ceva mare. — Cum ți se pare c-o să fie ziua asta? — Mai bine de-atît nu se poate, i-am spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
Dacă mă uitam Înapoi vedeam Havana, frumoasă În lumina soarelui, și o navă care tocmai ieșea din port, dincolo de Morro. Cred că-i posibil să vă luptați cu unu’ mare azi, domnule Johnson. — Ar fi și timpul. De cît timp pescuim? — Azi se fac trei săptămÎni. — Asta chiar că-i mult. SÎnt niște pești mai ciudați. Nu dai de ei pînĂ n-apar. Da’ cînd vin, vin cu grămada. Și n-a fost dată să nu fi apărut. Dacă n-apar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
c-o desfăcuse. Nu-mi plăcea cum ținea undița, dar nici să-l cicălesc Întruna nu-mi făcea plăcere. Și, pe lîngă asta, fărĂ piedică firul putea să se tot ducă, așa că nu era nici un pericol. Dar nu așa se pescuiește ca lumea. Eram la timonă și trăgeam pe marginea curentului Înspre fabrica aia veche de ciment unde apa se adîncește atît de aproape de mal și face un fel de vîrtej, unde găsești momeală cu duiumul. Și-atunci s-a Înălțat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
unu’ singur, Îi zic. Eram destul de enervat. — SÎnt prea mari, spune el. Ar fi un chin. — Ascultă-mă, Îi zic. Un pește ca Ăsta te-ar omorî. — Da’ sînt tipi care Îi prind. Da, tipii care Îi prind știu să pescuiască. Da’ să nu crezi că nu-i un chin și pentru ei. Am văzut odată o fotografie cu o fată care prinsese unul. — Sigur. Pescuind de pe loc. A Înghițit momeala, așa că au tras de el pînĂ i-au scos stomacu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
ar omorî. — Da’ sînt tipi care Îi prind. Da, tipii care Îi prind știu să pescuiască. Da’ să nu crezi că nu-i un chin și pentru ei. Am văzut odată o fotografie cu o fată care prinsese unul. — Sigur. Pescuind de pe loc. A Înghițit momeala, așa că au tras de el pînĂ i-au scos stomacu’ și l-au făcut să iasă la suprafață și să moară. Eu vorbeam de cum e să te lupți cu ei și să-i plimbi, cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
și Johnson cu alta. — CĂpitane, Îmi zice Johnson după un timp, ești drăguț să-mi faci un highball? I-am făcut fărĂ să comentez și pe urmă mi-am făcut și mie unu’ ca lumea. MĂ gîndeam că Johnson Ăsta pescuia de cinșpe zile, ajunge În cele din urmă să agațe un pește pe care un pescar l-ar urmări și un an de zile, Îl pierde, Îmi pierde uneltele, se face de rîs și pe urmă stă și bea cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
se face de rîs și pe urmă stă și bea cu un bețiv, complet mulțumit de sine. CÎnd am ajuns la docuri și am văzut că negrul aștepta, am Întrebat: — Ieșim mîine? — Nu cred, răspunde Johnson. M-am săturat de pescuitu’ Ăsta. — PĂi, să-l plătești pe negru și să-i dăm drumu’? — CÎt trebuie să-i dau? — Un dolar. Dacă vrei, poți să-i lași și un bacșiș. Așa că Johnson i-a dat un dolar și patruj’ de cenți cubanezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
fi vinovat cu nimic. Dac-ar fi altcineva cu noi În locul bețivului Ăstuia v-ar spune cît de cinstit sînt cu dumneavoastră. Știu că par o grămadă de bani, da’ și pe mine m-au costat tot atît. Nu poți pescui pe ocean dacă nu-ți cumperi cele mai bune instrumente. — Domnu’ Johnson, el zice că-s bețiv. Oi fi. Da’ vă zic că are dreptate. Are dreptate și e rezonabil cu ce cere. Nu vreau să vă fac dificultăți, spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
podeaua din carlingă și apoi am aprins lumina și i-am numărat. După aia m-am dus la timonă și l-am pus pe Eddy să se uite sub pupă după niște fiare pe care le foloseam ca ancore cînd pescuiam și fundul era atț de stîncos, că nu voiam să risc să-mi stric ancora. — Nu găsesc nimic. I-era frică să stea acolo, lîngă domnul Sing. — Treci la roată, i-am spus. Ai grijă spre ce te-ndrepți. De

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
peste bord. Negrul se ridică-n capul oaselor și privi barca. — Uite-i, spuse. Barca aproape că se lipise de ei. — E Willie, căpitanul. Cu un echipaj. La pupa bărcii albe, doi bărbați cu flanele și pălĂrii albe de pînză pescuiau din șezlonguri și un bătrîn cu o pălĂrie de fetru și un fîș conducea barca pe lîngă mangrovele unde aștepta vasul cu băutură. — Ce mai zici, Harry? strigă bătrînul, trecînd pe lîngă ei. Harry Îi făcu semn cu mîna. Barca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
agitată cînd apăru și el Își dădu seama că-i obosită. SÎnt la noi acasă, spuse ea. Stau pe verandă, beau whisky și au deshămat caii. Zic că așteaptă pînĂ apari. Mama le-a zis că te-ai dus să pescuiești. Nu cred c-a făcut-o cu intenție. Sau, mă rog, sper că nu. — Și doamna Packard? — Era În bucătĂrie și m-a Întrebat dacă te-am văzut; i-am zis că nu. Mi-a zis că te aștepta să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
vină la rîu, după ce mama le-a zis că ești la pescuit. După ce-am plecat eu trebuie să fi văzut că bărcile erau la locul lor, și atunci era clar că ești la pîrÎu. Și toată lumea știe că tu pescuiești Între moara de grîu și aia de cidru. Atîta că le-a luat ceva timp pînĂ să-și dea seama de toate astea. — Așa e. Totuși, au fost al dracu’ de-aproape. Soră-sa Îi Întinse pușca prin gard, ținînd-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
grea a drumului, iar Nick Încerca să-i explice: — Uite, Piticot. PÎrîul traversează drumul principal și trece pe pămÎntul unui fermier. Și fermierul Ăla l-a Îngrădit, e vorba de o pășune, și-i gonește pe cei care vin să pescuiască. Așa că s-au oprit la podul de dinainte de gard. Și-n partea de rîu la care ai putea ajunge dacă-i traversezi cîmpul ține un taur. E un taur al dracu’ de rău, și Ăla chiar că Îi ține departe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]