4,896 matches
-
încă în granița poloneză, că avem de-aface cu populație germană. Dela Benten am mers toată noaptea, am trecut Breslau și în zori de ziuă a revenit același peisagiu de pământuri sărace, năsipoase și mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne apropiem de Berlin**, în același peisagiu de păduri de pini, dăm peste case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în granița poloneză, că avem de-aface cu populație germană. Dela Benten am mers toată noaptea, am trecut Breslau și în zori de ziuă a revenit același peisagiu de pământuri sărace, năsipoase și mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne apropiem de Berlin**, în același peisagiu de păduri de pini, dăm peste case de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne apropiem de Berlin**, în același peisagiu de păduri de pini, dăm peste case de lucrători, mici și modeste, foarte multe cu antene de Radio. La 8 și 20 suntem la Berlin, gara Friederichstrasse. Toată ziua vizitez orașul. Întăi ieșim pe Spreea și aud un mierloiu, care cântă moldovenește, ca-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în mijlocul viilor. Dealuri și văi împădurite. Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte; tunel lung chiar la plecarea din stație. Pomi roditori în lungul liniei ferate. Măcieși în floare și răsuri. Câțiva pini maritimi, hirsuți și morocănoși. Dealuri pietroase, cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au acel caracter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apă, inginerii au înghețat-o și au săpat în stâncă. Sara plecăm la Leningrad, ora 6. Tren domol, vagoane cu paturi, ceaiu. 25 Iunie, luni Ajungem la amiază. Am străbătut o întinsă regiune de mlaștini și păduri: sălcii, molid și pin, mesteacăn și plop. Sate foarte rare. Distrugeri de război. Am vizitat cu automobilul și pe jos Leningradul Nevschi Prospect Cheiurile Nevei Palatul de iarnă Grădina de vară Ermitajul Palatul lui Petru cel Mare (casă modestă) cu grădină în lungul canalului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost lucrată în mare parte cu țărani din regiune, care, cea mai mare parte n-au fost plătiți. Coloredo ar fi spânzurat câțiva care pretindeau dreptul lor mai energic, ca să-i învețe respectul față de nobili. Împrejurimile Dobrišului pădure de brad, pini, larice, mesteacăn, stejari bine întreținută. Vizitiul, slujbaș vechi al curții, deplânge schimbările din vremea nouă. Sluga ține cu stăpânul care-i dădea simbrie și mâncare și pe care îl și prăda puțin. Ultimul stăpân de aici, un Coloredo neînsemnat, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îmbrăcați copiii mici pe care îi poartă în brațe sau de mână părinții modest învestmântați. Luni, spre Moscova primăvara mai răcoroasă și vegetația mai subțire și mai plăpândă. Păduri și iar păduri, în care predomină mesteacănul. Apar și brazi plantați, pini, sălcii, plopi tremurători. În lungul terasamentelor drumului de fier lucrează în mare majoritate femei. Pentru mânuirea lopeților și târnăcoapelor poartă mănuși groase de păr. La Kiev: monumentul lui Vladimir, cel care, împreună cu cneaghina Olga, a botezat pe slavi. Tot din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
liane, cresc acum și varietăți străine, iernile fiind aici destul de blânde, la adăpostul stâncăriilor enorme care urcă la peste 5000 m. Toate plantele subtropicale le-am cercetat în grădina botanică bine întreținută (15 Ha.). Am văzut o sequoia gigantea americană; pini de Himalaia și toate speciile de palmieri. Unii arbori străini progresează; alții trăiesc mai greu. Cel mai frumos și mai viguros arbore al grădinii mi s-a părut a fi un stejar gruzin, pe care pământul l-a susținut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spumate. Ici colo valea îngăduie puține așezări. Abhazienii cultivă vii, livezi și legume în acele grădiniți asupra cărora sună veșnic larma torentului. Coastele muntelui, pornind chiar de la malurile Bzâbei, împădurite cu o desime de felurite esențe, între care pâlcuri de pini și brazi. Munții pe care i-am văzut la Tbilisi erau pietroși și fără vegetație. În vecinătatea mării vegetația e susținută și bogată. Poalele Caucazului au pământ bun cărat de apele ce vin de sus din omăturile piscurilor. Munții cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lume, care vine să petreacă ziua de repaos de la distanțe destul de mari. Necontenit sosesc camioane și automobile cu lume muncitoare. Combinatul gospodăriei chibzuite a pus pe lac bărci luxoase cu motor care fac mici curse de agrement în jurul lacului pe sub pini și brazi. Golurile cu zăpadă ale muntelui sunt chiar deasupra, oglindindu-se în apă. E un peisagiu de o frumuseță sălbatică și măreață. Păstrăvul în luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
călare/ Pe un călușel gălbior./ Da’ nu-i galbior de fel/ Și-i gălbior de flori,/ Cu șeaua de aurel,/ Cu scări dalbe d-argințel,/ Cu pohe cu năsturei,/ Cu frâu cu ghiocei,/ Cu bici cu măciulie/ Cu chingi late,/ Pin fir trase./ Galben Soare și-mi răsare” (Cioara Radu Vodă - Brăila). Lumina emanată, metalele care concurează la realizarea senzației de strălucire și acțiunea de regenerare a naturii sunt comune „colindei soarelui” și colindelor adresate direct feciorilor de însurat. Alegerea calului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m faci o turtă d’i cenușă! Ce: - Vai d’i min’i, dragu mamii, cum sâ-ț fac io turtă d’i cenușâ? - Heizîci - mamă, cum? Iș șî cerne cenușâ pin sîtâ șî - zâci - moaie-o cu apă caldă, șî pune-o-n cenușâ sâ sâ coacă” (Fundu Moldovei - Suceava). Întrebată despre cantitatea mică de mâncare pe care o reprezintă turta din cenușă, informatoarea Evdochia Șargu din Izvoare, Soroca explică: „Poi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ofidian. Pe de altă parte, setea din timpul rătăcirii acționează ca un indicator al traseului de consacrare. Feciorii din baladă ajung astfel la bestia amenințătoare și o înfrâng, iar fata mutilată își recâștigă brațele în basm: „Ei, e o plecat pin păduri-așa, hârâindu-sî. Și mergând așa, hârâindu-sî, i-era săti di apî! S-o-ntâlnit c-un moșneag. - Moșule, tari n’i-i săti, moșule, di apî! - Du-ti, moșule, colo-n pârâu șî be apî!” (Vizureni - Galați). Setea constituie un semnal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
interzise, precum tărâmul zmeilor, și de aceea ea devine călăuză: „Șî o scaoti Sfânta Duminicî în marginî și-i leagî ochii și leag-o muscî în basmaua ceie. Era o păduri-așa di deasî, cî dacî mergei, scotei ochii. Zici: - Mergi pin pădurea asta. Cât a bâzâi musca, tu sî mergi. Când musca n-a mai bâzâi, sî-ț dizlegi ochii. Ea a mărs pin pădurea ceea deasî, cum era, cât a bâzâit musca. Când s-a oprit musca di bâzâit, ea ș-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
leag-o muscî în basmaua ceie. Era o păduri-așa di deasî, cî dacî mergei, scotei ochii. Zici: - Mergi pin pădurea asta. Cât a bâzâi musca, tu sî mergi. Când musca n-a mai bâzâi, sî-ț dizlegi ochii. Ea a mărs pin pădurea ceea deasî, cum era, cât a bâzâit musca. Când s-a oprit musca di bâzâit, ea ș-a dezlegat ochii. Ajunsăsî-n marginea pădurii” (Izvoare - Soroca). Zidul din copaci face trecerea spre tărâmul soarelui și traversarea „ilicită” lipsește neofitul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de mare ce a venit,/ Dar în ea ce mi-ș aduce?/ Doi brazi nalți și’ncetoșați” (Limanscoe - Odesa), „Vine marea cât de mare,/ Lino mălino verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dar în ea ce mi-ș aduce?/ Doi brazi nalți și’ncetoșați” (Limanscoe - Odesa), „Vine marea cât de mare,/ Lino mălino verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul spiritual defrișat de semne ale trecerii, teritoriu „pe care vor fi înscrise revelațiile succesive destinate formării unui om
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Asemeni cinei și micul dejun este gratuit în hanul parohiei. încep o nouă zi de mers, spre Navarette, Ventosa și apoi Najera. Pe drumul întins mai mult printre vii, urcând și coborând dealuri, admir totul în jur, miriștele de grâu, pinii cu un aer atât de plăcut, mergând liniștit în pas cadențat. Pe drum ajung din urmă un tânăr pelerin deja cunoscut vizual. Intru în vorbă cu el și aflu cu plăcere că este italian, din Bolzano. Subțirel, cu un rucsac
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pornesc sprinten ca și cum acum aș fi început camino. Ies repede din Villafranca și pe o cărăruie încep urcușul în pădure vreme de mai bine de două ore. Este frumos, un drum de pădure bun cu piatră flancat mai mult de pini. De la altitudinea de aproape 800 metri cât era la Villafranca aici cred că sunt la 1000 de metri. Urmează apoi o coborâre lină, lungă spre San Juan de Ortega, un sătuc unde există o mănăstire în care este înmormântat acest
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
obișnuitele case din piatră, curate, cu străzi îngrijite și multe, multe flori la ferestre, ce- ți încântă ochiul și-ți înveselesc inima. Și relieful este frumos. De la câmpiile nesfârșite din zilele trecute, acum admir dealuri și coline pline cu arbori, pini, stejari plantați poate acum 10- 15 ani. în zare se profilează muntele pe care va trebui să-l urc, pe vârful căruia se învârt morile de vânt, de care chiar că îmi era dor să le văd. Trec prin alte
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
că, de teama lui Ștefan Petriceicu, care era susținut de poloni, i-a rugat pe tătari să rămână în țară pe timpul iernii: „Intrat-au tătarii în țară, ca lupii într-o turmă de oi, de s-au aședzat la iernatic pin sate, pe oameni, din Prut până în Nistru și mai sus, pănă în apa Jijiei, nemărui nefiindu nice o milă de săraca de țară... Cum s-au îndurat a da țara în pradă, fără nice o nevoie! Numai pentru frica ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce avea de jur împrejur cel puțin 30 de leghe, pe care o boteză Isla del Evanghelista insula Evanghelistului." (p. 254). Las Casas explică faptul că, mai târziu, insula "a fost botezată și se mai chea-mă Isla de Pinos Insula Pinilor și că nicăieri pe lângă malurile Cubei nu mai exista o insulă așa de mare". Amiralul navigă de-a lungul coaste-lor Cubei, parcurgând, după spusele lui Las Casas, 333 de leghe și, la 22 iulie, se îndreptă din nou spre Jamaica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fost arestat, din ordinul lui Fidel, judecat și condamnat la 11 decembrie 1959, pentru" trădare" la 20 de ani de închisoare. I-a ispășit "integral", fiind eliberat la 21 octombrie 1979. A petrecut cele două decenii în închisoarea din Insula Pinilor, acolo unde în 1953, după atacul eșuat al cazărmii Moncada, a fost deținut câteva luni și tânărul Fidel. Despre "experiența" cubaneză Matos a scris o carte "Como llega la noche" Cum se lasă noaptea, de la "eliberare" trăind în exil. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
greșită i-a fost rețeta de viață. L-am dus fără să știe unde, pe potecile Întortocheate cunoscute numai mie și În absența preatinerei gazde domnind peste inima mea, peste divanul nostru Înflorat, peste pianul Biedermayer cu suspine din Cho pin, peste colțul rustic cu naive icoane ardelenești pe sticlă. A rămas Împietrit locului Bucuța cu ochii la fotografiile de pe noptieră ale amanților, În conflict și ei, desigur, cu unele rân duieli ale acestei lumi, dar nu cu cele ale propriei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]