4,402 matches
-
controversată. Inspectând sistemul de codeterminare german, Emery arăta că acesta, ca reprezentant al intereselor acționarilor, nu ar trebui să fie deranjat de interesele partizanilor în numele angajaților sau clienților. Ca urmare, el propune ca participarea să fie limitată doar la baza piramidei organizaționale, la nivelurile inferioare unde ar fi cea mai mare nevoie de ea și unde ea ar fi cea mai eficientă. Deși opinia lui Emery nu era testată empiric, a fost îmbrățișată de majoritatea cercetătorilor care în experimentele lor au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și limitată a participării, cercetătorii au trecut la interpretarea ei sistemică, într-o manieră holistă. În loc să fie investigată numai la nivelurile ierarhice cele mai de jos ale organizației, ei au început s-o abordeze și la niveluri mai înalte ale piramidei organizaționale. Apoi, în locul abordării segmentate, doar în raport cu anumite probleme (proiectarea muncii, negocierea colectivă, stimulările salariale etc.), s-a trecut la abordări extinse, încercându-se realizarea unei joncțiuni între comportamentele devotate, cooperante și consensuale și cele de autonomie, delegare și descentralizare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individual, cât și la nivelul grupului. Din acest punct de vedere, MCT se aseamănă cu celelalte două forme participaționale prezentate mai înainte. Între ele există și unele diferențieri. Astfel, dacă echipele de lucru operează cu precădere la nivelurile bazale ale piramidei organizaționale, iar cercurile de calitate la nivelul departamentelor, managementul calității totale este un efort al întregii organizații, implicând echipe de angajați și manageri de la toate nivelurile ierarhice. De asemenea, spre deosebire de primele practici care se concentrează de cele mai multe ori pe soluționarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației și cu o serie de constrângeri ce trebuie cunoscute de toți. Punerea în practică a metodei PRADO presupune parcurgerea a trei etape: # - etapa de diagnostic în vederea stabilirii specificului culturii organizaționale; presupune: cercetarea naturii problemelor, localizarea tensiunilor climatului social, detectarea piramidei trebuințelor în organizație, descoperirea stilurilor de conducere practicate, studiul diferenței dintre comportamentul real al liderului și comportamentul dezirabil al acestuia, decelarea valorilor dominante și a percepției subordonaților despre organizație, recenzarea criteriilor de alegere și a deciziilor practicate; pot fi descoperite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
insatisfacție; cei a căror personalitate este în dezacord cu solicitările mediului; cei care lucreează individual și izolat sau în grupuri mari; cei care lucreează în grupuri tensionate și dezbinate; cei care întrețin relații conflictuale cu șefii; cei aflați la baza piramidei organizaționale (executanții); cei cu salarii mici și fără posibilități de promovare; cei care desfășoară activități ambigui, stresante; cei care practică activități simple, repetitive, monotone; cei marginalizați în procesele decizionale; cei care se simt constrânși nejustificat la locul de muncă. În legătură cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fost necritic, fără considerarea în suficientă măsură a particularităților proprii comportamentelor organizaționale, nici rezultatele n-au fost prea încurajatoare. Vom vedea ceva mai departe că așa s-a întâmplat cu teoria holist-umanistă elaborată de Maslow. Dat fiind faptul că celebra „piramidă a trebuințelor” a lui Maslow era simplă, logică și ușor de înțeles, a fost repede îmbrățișată de manageri în speranța că aceasta i-ar putea ajuta să-și motiveze mai bine subordonații. Din păcate însă, teoria lui Maslow, în forma
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivel ridicat al nevoii de realizare, trebuie să-și asume riscul costurilor crescute ale programului formativ, cu speranța că ele vor fi recuperate ca urmare a beneficiilor obținute în urma implementării acestor programe. Teorii de conținut bazate pe nevoi ierarhizate Teoria „piramidei trebuințelor” Arătam într-un paragraf anterior că multă vreme s-a recurs, mai ales în America, la elaborarea unor teorii ale motivației bazate pe liste și inventare de nevoi. O asemenea manieră de abordare a motivației a fost vehement criticată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cuprindere neselectivă și neargumentată a cât mai multor motive între care nu se stabilesc nici corelații, nici predominanța unora asupra altora. În aceste condiții, Maslow propune propria sa teorie asupra motivației umane, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de „piramida trebuințelor”. În esență, Maslow considera că omul, în conduitele și comportamentele sale, este stimulat și susținut de cinci categorii fundamentale de trebuințe: trebuințe fiziologice (hrană, apă, oxigen, sex), a căror satisfacere asigurá supraviețuirea; trebuințe de siguranță (securitate, adăpost, de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să fie). Primele trei sunt numite trebuințe de deficit sau homeostazie, ultimele două, dar mai ales cea de autorealizare, trebuințe de creștere care asigură dezvoltarea personală a individului. Aceste trebuințe nu sunt independente între ele, ci ierarhizate sub forma unei piramide (vezi figura 15.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Pentru înțelegerea mai clară a „piramidei trebuințelor”, a relațiilor dintre trebuințe, să ne referim la câteva precizări pe care le face Maslow. O trebuință este cu atât mai improbabilă cu cât este mai continuu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două, dar mai ales cea de autorealizare, trebuințe de creștere care asigură dezvoltarea personală a individului. Aceste trebuințe nu sunt independente între ele, ci ierarhizate sub forma unei piramide (vezi figura 15.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Pentru înțelegerea mai clară a „piramidei trebuințelor”, a relațiilor dintre trebuințe, să ne referim la câteva precizări pe care le face Maslow. O trebuință este cu atât mai improbabilă cu cât este mai continuu satisfăcută. Din această propoziție trebuie să înțelegem că trebuințele care motivează organismul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o are satisfacerea trebuințelor elementare rezultă că puține persoane sunt mobilizate de satisfacerea nevoilor superioare. Or, din acest punct de vedere, Maslow intra în contradicție cu el însuși. El considera că, cu cât o trebuință se află mai sus în piramida trebuințelor, cu atât ea este mai specific umană, iar satisfacerea ei produce fericire, îmbogățirea vieții spirituale, chiar creșterea eficienței biologice. Cu cât nivelul trebuinței este mai înalt, cu atât individul se eliberează de egocentrism, în schimb, se identifică cu alte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivație are și serioase implicații manageriale, deși autorul ei nu și-a propus să explice comportamentele de muncă ale oamenilor, ci să se refere la câteva caracteristici esențiale ale naturii umane. Una dintre cele mai importante implicații manageriale ale „teoriei piramidei trebuințelor” provine din recunoașterea diferențelor dintre indivizi, în sensul că trebuințele indivizilor, deși sunt identice și organizate după aceeași secvențialitate, sunt situate la niveluri inegale ale piramidei. Aceasta înseamnă, printre altele, că ceea ce îl motivează pe un individ s-ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
esențiale ale naturii umane. Una dintre cele mai importante implicații manageriale ale „teoriei piramidei trebuințelor” provine din recunoașterea diferențelor dintre indivizi, în sensul că trebuințele indivizilor, deși sunt identice și organizate după aceeași secvențialitate, sunt situate la niveluri inegale ale piramidei. Aceasta înseamnă, printre altele, că ceea ce îl motivează pe un individ s-ar putea să nu-l motiveze pe altul sau că ceea ce îl motivează pe un individ la un moment dat s-ar putea să nu-l mai motiveze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivează pe un individ s-ar putea să nu-l motiveze pe altul sau că ceea ce îl motivează pe un individ la un moment dat s-ar putea să nu-l mai motiveze la alt moment dat. Din perspectiva teoriei „piramidei trebuințelor” managerii ar trebui să urmărească asigurarea condițiilor și mijloacelor care să conducă la satisfacerea fiecărei trebuințe. De exemplu, satisfacerea trebuințelor fiziologice poate fi asigurată de un salariu minim sau de condiții care să permită existența; satisfacerea trebuințelor de siguranță
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ofere condiții pentru creșterea stimei de sine. Pornind de la considerațiile teoriei lui Maslow, managerii ar putea explica multe dintre comportamentele de intrare, de rămânere și de părăsire a organizației la care ne-am referit într-un alt paragraf. Deși teoria „piramidei trebuințelor” este seducătoare și plină de implicații practice, ea nu a scăpat de tirul criticilor. Guest (1984) arăta, într-un articol dedicat teoriilor motivației, că cercetările întreprinse în anii ’60-’70 au adus puține dovezi - dacă nu chiar deloc - în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
experiment ce are la bază percepția simultană a obiectelor: Cubismul inventează și combină diferite aspecte ale figurii sau obiectului în aceeași compoziție, numindu-se și cubism analitic. Experimentul presupune construirea din hârtie sau carton a unor figuri spațiale: cilindru, con, piramidă. Se pot desena pe aceeași suprafață de hârtie imagini diferite ale obiectului, vederi diferite din poziții diferite. Apoi se poate secționa obiectul, după care se desenează câteva părți secționate. Scopul este desenarea a cât mai multe aspecte diferite ale modelelor
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
Apărut la Începutul secolului XX, este reprezentat de trei școli: 1) Școala engleză, numită și panegipteană sau heliolitică, are ca principale figuri pe Grafton Elliot Smith și William James Perry. Conform acestora, elementele comparabile Întâlnite În diferite părți ale lumii (piramidele maya, presupusa ascendență solară a incașilor peruvieni, mumificarea cadavrelor etc.) ar dovedi originea egipteană a tuturor civilizațiilor, proces Început cu patru milenii În urmă. Ipoteza, dezavuată de arheologie, subestima În mod radical capacitățile inventive ale omului. 2) Școala germano-austriacă a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
declanșa intriga ce va constitui materia întregii opere. Termenul este întrebuințat începînd cu 1857 în special în cazul operei dramatice, pornind de la demersul teoretic al lui Gustav Freytag din opera Die Technik des Dramas, lucrare în care G. Freytag trasează piramida celor cinci componente esențiale pentru piesa teatrală, expozițiunea ocupînd prima poziție, fiind urmată de intrigă din momentul producerii incidentului specific care va orienta cursul evenimentelor într-o anumită direcție. În teatrul antic, funcția de expozițiune era îndeplinită de "prolog", un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
societate va fi liberală și va alege rațional (adică știind la ce renunță) și 3. ziarele vor fi cu adevărat quality. Și vor fi când, cum spuneam, cititorii ștampilați premium vor defini direcțiile unui ziar, nu invers. Rețeaua va învinge piramida? VERBA WOLANd Apostolul Andrei și Cioran Ruxandra CESEREANU Sfântul Apostol Andrei este cunoscut pentru ceva esențial: el este cel dintâi chemat de Hristos să îi fie ucenic, după ce mai întâi fusese ucenic al lui Ioan Botezătorul. Acolo îl și cunoaște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
cm; este bine să amintim și celelalte dimensiuni ale glandei, care ne sînt necesare operației noastre de biopsie: lungimea - variabilă, între 18 și 20 cm; lățimea sau înălțimea de 4 - 5 cm; are trei margini și trei fețe; este o piramidă triungiulară. 3. Următoarele zone din pancreas trebuie să fie evitate, cînd este posibil: a - zonele bogat vascularizate și anume: marginea superioară a pancreasului, capul pancreasului, către periferia sa și în apropierea de inserția duodenală; la nivelul proceselui uncinatus, datorită raporturilor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
obținut 4,67% din voturi (era mai puțin decât pragul de 5% necesar, la nivel național, pentru a obține locuri în Saeima). Alegătorii care au votat pentru partid erau în mare parte săraci sau oameni care fuseseră ruinați prin numeroasele piramide financiare existente în Letonia în acel moment. De fapt, era vorba de o listă numită "justiție-partidul care apără victimele excrocheriei". Succesul social-democraților la alegerile din 1998 este o manifestare a clivajului socio-economic. După fuziunea lor, Partidul Muncitorilor Social-democrați Letoni și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
două urme alăturate și a unei distanțe minime (c) între centrul urmei și marginea probei (tabelul 3). 2.2. Determinarea durității prin metoda Vickers (STAS 492-85) Metoda Vickers de determinare a durității folosește un penetrator de diamant, având formă de piramidă dreaptă cu bază pătrată și unghiul la vârf de 136ș (figura 2). Metoda se aseamănă, în principiu, cu metoda Brinell, constând în apăsarea penetratorului piramidal, cu o viteză redusă și o anumită forță, pe suprafața materialului de încercat. Trebuie remarcat
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
cel mai larg interval de măsurare, metoda Vickers nu este la fel de frecvent folosită ca metoda Brinell. Analog durității Brinell, duritatea Vickers (HV) se determină raportând forța de încărcare F la aria suprafeței laterale a urmei S (considerată a fi o piramidă dreaptă cu secțiune pătrată, cu diagonala d): <formula>. În practică s-a renunțat la utilizarea unității de măsură, daN/mm2 , duritatea Vickers fiind exprimată convențional în unități Vickers (HB). Duritatea se exprimă prin valoarea acesteia urmată de simbolul HV cu
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
obțin urme geometric asemenea, oricare ar fi forța de încercare. Deci duritatea este independentă de mărimea sarcinii de încercare. Acest fapt permite o aplicabilitate foarte largă a acestei metode, practic cu un interval 10÷1900 HV. Adâncimea de penetrare a piramidei Vickers este redusă, cca. 1/7d, fapt ce face ca această metodă să poată fi folosită pentru determinarea durității pieselor subțiri, a staturilor tratate termic sau termochimic, etc. Metoda Vickers, funcție de mărimea sarcinilor de încărcare, permite mai multe tipuri se
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
de duritate de-a lungul unor direcții, etc. Termenul de microduritate se referă la metoda statică de determinare a durității, folosind încărcări ce nu depășesc 1daN. Penetratorul din diamant este fie cel cunoscut de la metoda Vickers standard, sub formă de piramidă cu secțiunea pătrată și unghiul la vârf de 136ș, fie sub formă de piramidă romboedrică alungită cu unghiul la vârf de 172ș30’ (figurile 3 și 4). Microduritatea Vickers se determină folosind relația (7), modul de lucru și geometria penetratorului fiind
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]