4,664 matches
-
podgoriei episcopale, sau putea fi chiar concesionarea unui drept care să faciliteze circulația și comerțul vinicol. Prim personaj al orașului, episcopul, era bineînțeles considerat a fi pater vinearum (părintele podgoriilor). Acestuia îi revenea datoria și în același timp onoarea de a planta și de a exploata personal podgoria episcopală. Ca și în cazul episcopilor, și în baza aceluiași temei, călugării trebuiau să se asigure că nu le lipsește vinul și că acesta este de calitate 22. Venind din Egipt la sfârșitul secolului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
putem vedea istoria prin intermediul unei sticle de vin. I. O băutură istorică De la împărații romani la împărații carolingieni, de la capețieni la burboni, monarhii au protejat întotdeauna vinul cultivând diferite podgorii. Sub conducerea împăratului Probus, la începutul erei creștine, romanii au plantat primele vii alsaciene, acolo unde se găsește astăzi Dambach-la-Ville. În anul 831, Ludovic cel Pios confirmă privilegiul acordat de tatăl său, Carol cel Mare, orașului Strasbourg, permițând astfel acestui oraș să comercializeze vinurile în tot imperiul carolingian. Încă din secolul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
apreciate încă din secolul al XIII-lea de către Henric al III-lea al Angliei și au fost, de asemenea, printre preferințele lui Francisc I, care a adus din această regiune varietăți de viță de vie și viticultori pentru a-și planta propria podgorie la Fontainebleau. Vinul de Cahors, de asemenea, a suferit de pe urma dezvoltării puternice a capitalei Aquitaniei, locuitorii din Bordeaux obținând, în secolul al XIII-lea, interzicerea vânzării acestuia, în regiune, înainte de Crăciun. Abia în anul 1776 Ludovic al XVI
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
originea viticulturii pariziene s-au aflat călugării mânăstirii Saint Denis, construită în secolul al VII-lea, pe vremea "bunului rege Dagobert", proprietari a numeroase terenuri în Argenteuil, Montmorency, Nanterre, Port-Marly, Rueil și Saint-Germain-en-Laye, precum și călugării mânăstirii Saint-Germain-des-Prés, care și-au plantat primele podgorii în Suresnes. Pe de altă parte, prinții și burghezii își cultivau vița de vie în propriile grădini din Belleville, Chaillot, Charonne, Picpus și Vaugirard, apoi mai târziu, la periferia Parisului, la Bagneux, Chatillon, Clamart, Clignancourt, Fontenay, Issy, Meudon
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Paris au creat, în martie 1983, o vie împrejmuită, chiar pe locurile vechilor podgorii faimoase: Clos Morillons și Clos Périchaux, care au împrumutat numele lor străzilor din apropiere. Ocupând o suprafață de aproximativ 1.000 m², pe care au fost plantați 700 de butuci de pinot noir, via este dispusă în terase, separată de pereți de piatră seacă și este presărată cu piersici tineri, care accentuează specificul său tradițional. Via produce, începând cu 7 octombrie 1985 un vin roșu ce poartă
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
adesea reprezentată ca având cap de vacă. (n. trad.) 6 Un cântec popular din secolul al XIX-lea redă episodul biblic: Noe, Patriarhul nostru, E faimos doar datorită Arcei? Nu, el este și mai cunoscut Că viță de vie a plantat, Așa că, spuneți dumneavoastră, E bine că n-a pierit pe apă! 7 Etimologic vorbind, simbolul este la origine "un semn de recunoaștere alcătuit din două jumătăți complementare ale aceluiași obiect. Prin extensie, el califică o entitate, un concept, un obiect
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
respective, conservate în genotipul nou format. Ulterior, prin diviziune și multiplicare celulară, se va realiza organizarea celulară în țesuturi și organe după un plan care a fost întotdeauna același pentru om, aserțiune valabilă pentru orice ființă viețuitoare pluricelulară, fie ea plantă sau animal. “Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oul fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea ce se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, pește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția proprietari pe planetă câte ființe viețuitoare sunt și aceasta pentru simplul motiv că viața fără resurse pentru existență nu este posibilă. Planta de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la televizor, am ascultat 640 de ore de muzică bună, dar niciuna într-o sală de concert, am trimis 720 de mesaje pe email și nicio scrisoare prin poștă, am dormit 2250 de ore și am avut 15 insomnii, am plantat 65 de flori, un vișin și doi lăstari de trompetele husarului, am mâncat peste 500 kg de fructe, legume și zarzavaturi, am băut aproape 90 de l de cafea, am mers pe jos lălăit sau în marș cam 600 km
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
auzite, bag mâna în foc că nu-i minciună: un profesor universitar de la agronomie și-a cumpărat niște pământ la țară și a cultivat pe el o plantă medicinală pentru export. Nici naiba nu știa acolo la ce-i bună. Planta arăta ca niște ciulini, mai țepoasă decât cactușii, așa că bietul profesor nici n-a împrejmuit plantația, nici n-a tocmit paznic. Când s-a dus s-o recolteze, jumătate de bucată de „cactuși“ fusese furată. Explicația a aflat-o mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
din Timișoara care au împlinit 18 ani în luna decembrie, 70 la număr, fac o cruce uriașă, din peste 200 de candele. Marți, 18 dec. Miracol! Primesc pe email de la o adresă necunoscută un brad făcut de Józsi din cărți, plantat într-o pădure și împodobit cu becuri luminoase. Spre miezul nopții, zarvă mare pe stradă: chiuituri, cântări, clacsoane. Ies la geam și am senzația că visez: zeci de moșcrăciuni defilează în pas săltat pe bulevard. Miercuri, 19 dec. Alexandra din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Lazăr, după ce mi-am plătit abonamentul la mobil. Chiar vizavi de becereu văd un cabinet stomatologic, strategic amplasat la parterul blocului, așteptând răbdător ca vreunul din noi să-și rupă mufa în vreo coajă de nucă și să venim la plantat dinți la prețuri astronomice. Ce m-a frapat însă a fost lipsa totală a perdelelor. Se vedea absolut tot prin geamuri. Doi casapi, cu halate pătate de sânge, aplecați peste doi cetățeni, dezbârnau în tandem danturile stimabililor, după care îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
au ajuns în Darmstadt și adună cu greu 3 ore într-o jumătate de veac. Fix în ziua când împlinește 60 de ani, capul familiei hotărăște că a muncit și câștigat destul. Își ia un liegestuhl, deci un balansoar, îl plantează în curte sub un nuc și 36 de ani, de dimineața până seara, nu se mai urnește din el. De acolo supraveghează orice mișcare. Iar când stă înăuntru, urmărește cine și cât consumă (curent, apă, mâncare), cine, ce și cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
am ținut un curs despre amorul curtean de la opt la zece noaptea și unul despre expresionism de la șase la opt, după ce i-am perpelit puțin pe masteranzi cu un seminar despre gastronomie și literatură, după ce am paginat „Orizontul“ și am plantat vreo 50 de flori în curte, după ce m-am dat de ceasul morții să termin un studiu despre Eldoradoul banatic, după ce am verificat cum e pregătită pogorârea pe Bega a desantului Polirom-Supliment, mi-am zis că mă pot avânta cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
unor mecanisme imunitare speciale. În unele dintre aceste alergii, celulele T reprezintă actorii principali, pe când în altele, rolul mai important revine imunității umorale, bazată pe sinteza de anticorpi. Febra fânului este una dintre cele mai comune alergii, mediate de anticorpi. Planta asteracee Ambrosia produce polen care pătruns în căile respiratorii superioare ale unor persoane provoacă „febra fânului”, ceea ce a sugerat prezența genelor Ir și la om. Regiunea constantă a catenei grele a IgE are o proprietate specială și anume aceea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
viță de vie era de 26 pogoane din soiuri indigene care dădeau vinuri de bună calitate 1. După primul război mondial a început plantarea de hibrizi care au înlocuit vița de bună calitate. In prezent există în comună 13 ha plantate cu vie aparținând gospodăriilor individuale ale populației din care se culeg struguri pentru consumul propriu și pentru vin. Soiurile existente predominant sunt de Nova, Băsărăbeancă și mai nou Blanc, Otonel și Berbecel. Calitatea strugurilor depinde de numărul de zile cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a fost așezat pe un loc unde exista doar o poiană și cu timpul s-a tăiat pădurea spre a face locuri de casă. Terenul de la Alba pe care până în 1966 au fost case, a rămas gol și ar trebui plantat cu pădure. Nu mai vorbim despre terenul de la Podiș-Alba pe care se întindea o pădure falnică. Locuri din câmp care poartă nume de păduri ca La Ciritei sau în Rădii sunt astăzi terenuri pe care în trecut au fost acoperite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
alta, că lemnul este în unele părți ale țării combustibilul necesar la încălzitul locuințelor pe timp friguros. încercări de reîmpădurire s-au făcut după 1948, dar au fost sporadice și nu la nivelul defrișărilor masive făcute anterior. Perdelele de salcâmi plantate pe imașul vitelor cel puțin la Vatra au dispărut îndată ce salcâmii au crescut puțin. Coastele dealurilor se rovinează și devin terenuri degradate care nu mai sunt bune nici măcar pentru pășune. După 1989 pădurile, în parte, au fost retrocedate vechilor proprietari
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
contact cu pădurea. Se poate vedea odată mai mult legătura puternică dintre locuitorii satelor și pădurea vecină, martoră a simțirii, nădejdii și suferințelor lor. în privința pădurilor de la Hudești, aș avea de făcut, câteva propuneri personale. în primul rând să fie plantate cu pădure locurile care sunt în pantă și slab productive, cum de fapt au început câțiva locuitori prin Poiană să planteze aceste terenuri cu salcâm la început și apoi cu carpen, paltin, frasin, fag, cireș, stejar. Apoi locurile pe care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și suferințelor lor. în privința pădurilor de la Hudești, aș avea de făcut, câteva propuneri personale. în primul rând să fie plantate cu pădure locurile care sunt în pantă și slab productive, cum de fapt au început câțiva locuitori prin Poiană să planteze aceste terenuri cu salcâm la început și apoi cu carpen, paltin, frasin, fag, cireș, stejar. Apoi locurile pe care înainte au existat păduri și nu în ultimă instanță poienile din interiorul pădurii. Lemnul e un material prețios și trebuie valorificat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
folosit de localnici ca toponim. Podul Manolei-pod construit în trecut peste Pârâul Morii de către proprietarul moșiei Mlenăuți, Toader Manole. Poiana-teren situat în partea de nord a satului Vatra. Parte din el este folosit ca pășune pentru vite, altă parte este plantată cu pomi fructiferi, iar altă parte este folosit ca teren agricol. Terenul este menționat și în MDGR, vol. V, pag. 37 sub numele de Poiana Turcului. Este toponim românesc. Poiana Irimiță-mic teren arabil situat între pădurile Floroi și Uluce. Denumirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
furajere. E o perioadă de așteptare. Ca om, din mijlocul țăranilor, rămân la părerea ca pământul bun pentru agricultură să fie lucrat în comun, iar cel de pe pante și locuri neproductive să fie folosit pentru fânețe și pagiști și chiar plantat cu pădure. Ce va fi peste 10-20 de ani, se va vedea. ― Și grajdul să-l îndeși cu vite... ( Adrian Păunescu ) 2. Creșterea animalelor Din cele mai vechi timpuri, pe teritoriul de astăzi al comunei Hudești, s-au crescut și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au urmat la școală pe timpul său și-au amintit cu plăcere, admirație și respect despre fostul dascăl care îi învăța cum să se gospodărească, formându-le de mici copii deprinderi practice de muncă cinstită și ordonată. Pe timpul său s-a plantat livada de pomi din grădina școlii care s-a păstrat până mai anii trecuți, s-a amenajat aleea de la intrare în curtea școlii cu brazi și castani, s-a amenajat o grădină de zarzavat și au fost plantați unii arbuști
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a plantat livada de pomi din grădina școlii care s-a păstrat până mai anii trecuți, s-a amenajat aleea de la intrare în curtea școlii cu brazi și castani, s-a amenajat o grădină de zarzavat și au fost plantați unii arbuști fructiferi. Aici, copii erau puși să învețe meșteșugul cultivării și îngrijirii plantelor folositoare omului. Fiind un bun organizator și neobosit activist pe tărâm social reușea să se ocupe de învățătura copiilor și să conducă activitățile și de la banca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]