3,697 matches
-
un suflet cu mult mai puternic de cum este sufletul vacii și oricărui alt animal, care nici nu mai vîșcă, atunci cînd se vede în lațul frînghiei. Destul e să ai în posesie funia vitei vîndute și gata chiar ai, cînd poftești, altă vită în loc. E știut că prin basme, cît scuturi căpăstrul și calul - ce-i drept, năzdrăvan - îți răsare în față, din oricare lume ar fi. Dar poveștile fost-au, cîndva, învăscute cu viața de fiece zi și trăirea cam
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese șimpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sale din România. El i-a spus lui Dante Fascell, reprezentant al statului Florida și președinte al Comisiei, că "în România nu se încalcă drepturile omului ele nici nu există. Singurul drept care există este dreptul guvernului de a face ceea ce poftește". Goma a povestit, de asemenea, cum îi reduce Bucureștiul la tăcere pe disidenți, prin recluziune psihiatrică. Pledoaria sa i-a convins pe cîțiva congresmeni, și în special pe Robert Dole, să protesteze împotriva încălcării drepturilor omului din România și să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
celor ce pășeau pe urmele Lui să ceară pur și simplu în divinitatea și în minunile Lui, fără ca El să fi luat asupră-Și, prin întrupare, fire omenească tocmai prin aceea că a luat asupra Lui din același trup care poftește împotriva duhului. Dar ei au văzut cum puterea dumnezeiască a coborât în natura omenească și în realitatea omenească impunându-Se cu suflet și cu trup omenesc, pentru a colabora împreună, prin credință, spre mântuirea celor ce au credință în El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și la noi a venit și pe noi ne-a luat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 101) „Acelea pe care altădată patriarhii le doreau cu înfocare, profeții le preziceau, iar drepții pofteau să le vadă (Matei 13, 17), acelea s-au împlinit și au luat astăzi sfârșit. Dumnezeu pe pământ S-a arătat în trup și cu oamenii a petrecut (Baruh 3, 38). Să ne bucurăm, dar, și să ne veselim, iubiților
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Amfilohie ..., intrând în palat ... și văzându-l pe Arcadie, fiul împăratului, șezând alături de tatăl său, l-a salutat solemn pe Teodosie, pe fiu însă nu l-a onorat cu același salut. Iar împăratul, crezând că Amfilohie a uitat, l-a poftit să-i dea salutul de rigoare. El însă spuse: Îi este de ajuns propria-i cinstire. Întristat, împăratul s-a gândit că afrontul adus fiului este o jignire pentru el însuși. Apoi prea înțeleptul Amfilohie i-a dezvăluit hotărârea intenției
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Villon în versiune imaginară de "dânsul ROMUL AL LUI VULPESCUL". Cine este grăsana Margot? "Ipac o hoașcă războită / Cu negi robuști dormind pe ea. A fost Margot cea mai râvnită / Din fâțele cu malotea? / Spulpări iritice avea, / Ce-n jerg pofteau: "Giugiuc, giugiuc!" / Deci unde e Margot a mea?" Încântă un Spleen de Baudelaire, "în traducerea lui Al. Philippide". Și într-un caz, și în altul sunt parodiați respectivii poeți dar și tălmăcitorii. De Serghei Esenin se apropie prin intermediul lui Zaharia
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
român nu a urmat destinul tragic al armenilor și asirienilor care s-au răzvrătit turcilor în Primul Război Mondial. Și, până la urmă, stăpânirea otomană era preferabilă față de cea a altor prinți creștini care puneau în primejdie ființa națională și statală, poftind la pământurile noastre și dorind să ne înlocuiască limba. Oricât ne-ar părea nouă de bizar, în acea epocă, a alege barbaria orientalilor în dauna civilizației occidentalilor însemna întrucâtva un gest prevăzător de supraviețuire 141. Așadar, nu trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Caragiale de a-și demonstra cât mai convingător obârșia lui italiană, ne oferă câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității imaginative, respectiv a unor trăiri în afara realului: „Uneori, mama îl poftea la dejun. După masă, rămânea cu noi. Se ocupa pe atunci de heraldică. Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa. Memoria lui era prodigioasă, ca dealtminteri și a fratelui și sorei lui mai mici. Se plimba
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
zis deodată Faulques, nu-i chiar așa de rea cum cred.” - Într-o noapte, a continuat Markovic, un grup de cetnici s-a prezentat la casa unde locuiau sârboaica și fiul croatului. Au violat-o rând pe rând, cât au poftit. Cum băiețelul, care avea cinci ani, plângea și se opintea să-și apere mama, l-au bătut În baionetă pe canatul ușii: cum Înțepi fluturii cu acul În insectar, Închipuiește-ți, cei cu efectul de care vorbeai mai Înainte. Apoi, când
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
gusta; H2O; hidratat; izvor; se îmbată; îmbăta; a te îmbăta; îmbătat; a înghiți; început; însetare; lichior; liniștit; mango; cu măsură; a mînca; mîncare; moarte; mor; necaz; nepăsare; neplăcere; în neștire; nu; ocazie; om; otravă; pastile; pericol; petrece; petrecere; pileală; poftă; pofti; potoli setea; prețuire; prietenie; rachiu; răcori; rece; repede; revigorare; rîu; satisfacere; satisfacție; savurează; sănătate; sănătos; sărăcie; sătul; a se sătura; a servi; setos; soarbe; sorbește; sorbi; speranță; stinge; sunet; supe; șampanie; tărie; teribil; tulburare; uscat; violență; vorbește; vorbi; zar; zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
informatică; interior; internet; internet explorer; lăuntric; lejeritate; literă rusească; litere; măgar; materie; mătase; mic; mie; miel; mînie; moale; muncă; murdară; națională; nănașă; neam; note; noțiune; nuntă; oare; obiceiuri; obiect; opri; original românesc; paie; patriotism; persoane; petrecere; piele; pieptar; plăcere; PLM; poftim; port național; prietenă; pulover; pune; puritate; regionalism; regula; român; roșie; salariu; scumpă; straie; strămoși; sunete; sunt; școală; și; nu știu; taci; taină populară; tandră; tămîie; toți; tradițională; tricou; ură; vechime; verde; veselie; veste; vie; voi; zdreanță (1); 759/213/77
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
internațional; invita; încărcat; lănțișor; libertate; mamă; maniere; mare; masă mare; membru; mult așteptat; nași; nașpa; nașul; neanunțat; neașteptare; neașteptata; necunoscut; nedorit; neplăcut; nervi; nervos; nesortit; Nicoleta; nou venit; nu; o persoană; obligații; onorat; persoană dragă; persoane; plăcere; plăcut; plus; poftă; poftit; politețe; povață; prăjitură; prăjituri; preș; prietena; prietenii; prilej; primire; primitor; respectuos; revedere; risipă; rușine; să stea acasă; servește; slugă; slujbă; sosit; sta; strugure; surprindere; tanti; timid; trăit; treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
locul 1; luă; lucruri; lui; la meci; merit; a merita; merita; mîncare; moacă; mor; munci; nota doi; notă; nou; noutate; nu eu; nume; numere; oaspete; obiect; a se oferi; olimpiadă; ordin; ospitalier; ospitalitate; pachet; palme; pantofi; o parte; pix; plic; pofti; de pomană; premii; primi; principali; pui; punctual; rapid; răsfăț; răsplată; recepta; a recepționa; a recompensa; recunoștință; a refuza; repaus; repede; reuși; rezultate; sfat; singuri; sms; soluție; sosiți; surprins; taină; mă uit; ultima; unic; unici; uși deschise; ușor; venit; veniți; veselie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
libertate; lingușire; liniște; lumină; lumînare; pe mama; mănăstire; milog; milogeală; milostenie; milostiv; minte; mulțumire; a mustra; muzică; necaz; necesitate; necunoaștere; necunoscut; nimic; nouă; oameni; oamenii; un om; organ; orgoliu; ostilitate; pace; palmă; păcătos; păr; pe părinți; pentru părinți; plăcut; poezie; pofti; populism; preoți; prietenă; prieteni; profunzime; promisiune; promite; prostie; ai putea; putere; putere divină; rană sufletească; rea; rugă; rugăciuni; sclav; seara; sfîntă; solicita; solicitare; spera; spunea; străduință; stuf; sufletul; superficial; tatăl nostru; pe toți; umili; umilință; ușor; vid; vorbă; a vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ați părăsit pentru că nu l-au mai ales rector. Da', iaca, nu i-ați părăsit. Bravo! Prietenul la nevoie se cunoaște. (nici vecinii, nici cei ai casei nu deslușesc noima purtării bunicii) Ei, da ce stați așa care încotro? Ia poftiți la masă. Îmi place. Acum iar o luăm de la început! (dar pentru că nimeni nu știe ce să facă, bunica rostește " Poftim la masă" cu o autoritate care-i determină pe toți să se așeze la masă; se pune în pahare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și soția acestuia) Buletinul dumneavoastră, vă rog (Dosar nr. i-l dă) Aveți numărul 1. (către soție) Dumneavoastră? Buletinul... Soția dosarului: Eu nu... l-am condus pe soțul meu... (pleacă) Dosar nr.: (îngrijorat) Să nu uiți să... Bodigard I: Haideți, poftiți. Bodigard II: (către Trimisul lui Dumnezeu) Buletinul dumneavoastră... aveți nr. 3, poftiți (în drum spre gheretă; Trimisul lui Dumnezeu se oprește și-i salută pe Obiectiv nr. și Sursa dublă) Trimisul lui Dumnezeu: Doamne ajută! Obiectiv nr.: Așa să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
piatră, pentru a o feri de un accident religios de temut ce ar fi umbrit viața cuplului, în cazul în care mireasa s-ar fi împiedicat de piatra de pe prag. O dată trecut "pragul", mirele "o primea cu triumf și o poftea să împartă cu dânsul focul și apa, simbolurile vieții în comun."217 În Bucovina, ca și în alte ținuturi românești, înainte de a pleca la cununie, alaiul merge la casa miresei pentru a o lua și, o dată "porțile legate" deschise, în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi făcea, / Porțile că-mi deschidea, / Focu-n vatră-l dezvelea, / Făclii pe masă punea, / În casă că mă poftea / Și din gură că-mi zicea: / Vină, bade, pe-acolea, / Că tu-mi ești pe sama mea / Și cu vin că mă cinstea, / Nume mie că-mi punea: / Spate late de voinic, / Buze moi de copil mic. Mă iubea, / Mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
război / Și nu pot veni la voi. Nu pot merge singurea, / N-am casa pe cin` lăsa. Dar soarele auzea / Cum sta și se tânguia, / Și din gură le grăia: Lasă casa-n sama mea / Și te du und` te poftea, / Că asta-i durere grea. Ea ast` când o auzit, / Nimică n-o tânguit, / S-o dus și s-o pregătit; Ș-o mai ieșit până-n prag, / Pe Constantin L-o-ntrebat: / Constantine, Constantine, / De mă chemi la veselie, / Să mă-mbrac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pâine aveau doar salariații și uneori ne dădeau și nouă câteva. Cartelele aveau diferite culori pentru rații diferite de pâine; de exemplu, pentru unele, la patru persoane rația era de 880 de grame, adică 220 de grame de persoană. Intrucât pofteam și eu pâine proaspătă cu unt, mama mea rupea de la ea și îmi dădea și mie câte puțin. Atunci simțeam că este cea mai bună mâncare din lume!... De aceea și acum îmi doresc mereu să mănânc puțină pâine albă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
orice lucru ce mi-l doream ca și copil mi se răspundea de către mama mea: “N-avem bani, ne trebuie pentru pachet”. Uneori, dacă punea în pachet dulciuri, biscuiți în special, îmi dădea și mie câte unul, ca să nu poftesc. După cum se poate vedea din dosarul de la CNSAS ce conține lista pachetelor, erau notate doar pachetele de țigări din ele. Despre restul conținutului, de circa 4Kg, nu se poate afla nimic. Poate unele dulciuri erau luate de gardieni. Și eu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate vedea din dosarul de la CNSAS ce conține lista pachetelor, erau notate doar pachetele de țigări din ele. Despre restul conținutului, de circa 4Kg, nu se poate afla nimic. Poate unele dulciuri erau luate de gardieni. Și eu cât le pofteam când mama mea le punea ordonat în pachete! Poate dorințele mele au ajuns la un înger care a făcut ca să avem mai târziu, întro perioadă, dulciuri. Aceste dulciuri erau aduse de unchiul meu, fratele mamei, când a început să lucreze
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de vară, venea de la facultate, agale, spre casă, oprindu-se din loc în loc și uitându-se la vitrine. Deodată se trezește cu doi bărbați în față care îl încadreaza între ei, prinzându-l de brațe. Apoi, cu mult calm, îl poftesc cu ei până la mașină, îl obligă să intre în mașină și merg cu el până la aeroport, unde îl urcă în avion. Astfel Ion V. Georgescu, în plină zi de vară a anului 1945, la 36 de ani, este răpit de pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]