3,246 matches
-
interesează aceasta". Vezi și Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 55 196 Discutând despre natura și funcțiile sacrificiului, Marcel Mauss a scris lucrarea "Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului", publicat în 1899, ca un studiu polemic la lucrările sfârșitului de secol XIX, publicate de R. Taylor, R. Smith, J. Frazer. Vezi și Marcel Mauss, Henry Hubert, Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 5 și p. 41. 197 Marcel Mauss, Eseu despre
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cu umor insinuant "ala Mitică", ilustrând insolitul formulei". Laurențiu Ulici "Sexagenarul băcăuan adună în această carte-tezaur (Calistrat Costin, Și totuși... nu se mișcă!, prefață de Ioan Prăjișteanu, Bacău, editura Melior, 2002) pagini ale celor peste trei decenii de bucurii estetice, polemice, parodice (auto)ironice. Spiritul, prin excelentă șugubăț și șturlubatic al autorului, vine către noi urmînd o cale regală, de la I.L. Caragiale și Creangă pînă la Păstorel și, de ce nu, Valentin Silvestru. Carte-spectacol, în decor Villon-Bacovia". Lucian Vasiliu, Convorbiri Literare, nr.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
luată cu asalt de nopțile Europei POEM SUGERAT DE MONTAIGNE Orologii exacte concepte grenade iubite exacte exasperant de exacte exact, conținutul înserării hibernale (aceeași cantitate de lebede aceeași cantitate de cătușe pe cap de locuitor) Linii de tramvai onorarii congrese polemici discursuri exacte (bătăile inimii sunt surde egale și reci): în toate este o exagerare funcționând după principiul vaselor comunicante în noaptea de 31 decembrie Anno Domini 2021 ROMÂNIA DE EST Pun scoica la ureche și ascult cântecul tău îndepărtat. El
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sînt altceva decît stabiliri ale textelor, transcrieri și traduceri de lucru al căror scop este să facă posibilă o analiză. Luarea în calcul a geneticii este și un antidot pentru ideologia "încheierii textului". Am impresia că, într-un mod desigur polemic, P.-M. De Biasi opune destul de just fundamentele hermeneuticii clasice și știința textelor și documentelor pe care el o numește "critica genetică". Modelului implicit al hermeneuticii care rămîne cel al Cărții și al textului sacru, întemeiat pe glosă și pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
grupului decît o amintire generală, și nu una a detaliilor particulare, dar convergența memoriilor temporale generale ale grupurilor permite păstrarea memoriei temporale a unui individ sau a unei situații individuale. Textul 15 este inserat la pagina 190. Este un text polemic, sarcastic, îndreptat împotriva lui Bergson, în care Halbwachs vor-bește despre vanitatea și orgoliul de a ne atribui o memorie per-sonală, o durată pe care am fi liberi să o dilatăm sau să o contractăm după plac. Textul 16 este inserat
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
curgea molcom în vechea lui albie se umple acum de lucruri neașteptate, multe din ele de-a dreptul surprinzătoare, apte prin ineditul lor să seducă sau să indispună, în orice caz să reclame adoptarea unei atitudini și să creeze situații polemice. Tot ce poartă sigiliul noutății, începând - să zicem - cu moda vestimentară și terminând cu formulele de adresare în societate, generează reacții diverse, de la îmbrățișarea entuziastă până la respingerea indignată. Se reliefează astfel, într-un chip necunoscut mai înainte, decalajul de mentalități
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ideea modernizării dintre oamenii evului vechi se puteau arăta refractari căilor ei de înfăptuire, înlocuirii rânduielilor moștenite cu o nouă tablă de valori. Cu atât mai acerbă devenea rezistența celor ostili din principiu schimbării, dialogul generațiilor dobândind atunci rezonanțe acut polemice: „Ei! de astea de ale voastre spui tu multe, dar eu nu voi să știu; eu nu-mi ies din cele ce am apucat, și la părinții mei nici n-am pomenit astfel de nimicuri: cum au fost ei, așa
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
revelator. Felul în care oamenii își îmbracă trupul și acela în care își înveșmântă gândirea sunt două fețe ale unei singure medalii. Cuvintele, ca și veșmintele, conturează un teren de opoziții și disonanțe, generând reacții diverse și, mai ales, situații polemice. Cuvintele, ca și veșmintele, relevă decalajul de mentalități între generații, sexe și niveluri sociale, conflictul dintre spiritele deschise inovației și cele care i se opun. Cuvintele, ca și veșmintele, întruchipează o panoramă a contrastelor: precum anteriul și crinolina șed alături
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fii chiriarh numai în cele bisericești; în cele politicești și în ale oblăduirii nu voi să am tovaroși; șade și rău, părinte, să-ți pui mintea cu copiii.“ Faptele se petreceau în 1823; fără cunoașterea lor, nu am înțelege tonul polemic al prefeței din 1828 și nici structura ei dialogică. Așa-zisul „interlocutor imaginar“ de acolo, cum îl numim din obișnuință, nu e deloc un produs al imaginației. Prin Gramatica românească tipărită la Sibiu în 1828, simplificarea ortografică inițiată în clasele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
protocolului (diplome, albume omagiale, inscripții comemorative, etichete de vinuri), și înnobilează fără discriminări firmele restaurantelor cu specific local: „Bachus“, „Bolta rece“, „Chira Chiralina“, „Hanu Ancuței“, „Coliba haiducilor“ și câte și mai câte altele din aceeași veselă stirpe. Există unele situații polemice (gr. polemos „război“) în care argumentul estetic dezvăluie eminente virtuți ofensive, contribuind cu succes la descalificarea oponentului. A spune despre ceva (sau cineva) că e urât înseamnă întotdeauna a-i reduce șansele, chiar când nu e vorba de un concurs
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a vorbit despre o memorialistică monumentală 19, inaugurată după 2010 și reprezentată - între alții de Adrian Marino, Bartolomeu Valeriu Anania 20; or, Ion Ianoși pare să se impună la prima vedere în cadrul acestei literaturi confesive datorită egocentrismului sublimat, a vervei polemice temperate și a unei înclinații mai mari spre acuratețe și obiectivare. În plus, din perspectiva istoricului, Internaționala mea... pare să aibă o valoare documentară sporită. Cronicarul Ianoși este ajutat cumva și de datele din biografia sa (politică): mai ales postura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
literare, toate atent monitorizate de cenzură. De fapt, fiecare dintre actorii principali, PCR și PCUS, adoptă, pentru desfășurarea polemicilor ideologice, tactici menite să evite împingerea lor în primul plan al relațiilor bilaterale. Astfel, în vreme ce Nicolae Ceaușescu preferă să inițieze sugestiile polemice prin aluzii critice exploatate ulterior de istoricii și literații agreați de aparatul propagandistic al PCR, monitorizarea acestora și reacțiile critice sunt lăsate de PCUS în seama autorităților și a intelectualilor de partid din RSS Moldovenească 7. Acest scenariu este regăsibil
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a foștilor membri ai partidului comunist deveniți după 1989 anticomuniști patetici, un fenomen psihosociologic care ar merita o analiză aprofundată. M-am aflat astfel de multe ori într-un raport ambivalent cu ceilalți, o ambivalență care putea lua și forme polemice, dar care n-a dus însă niciodată la rupturi, cel puțin până în 1989, dar și o bună vreme după aceea, poate cel mult la distanțări prudente. Pentru mine, "grupul" a continuat să aibă în primul rând o valoare afectivă și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
anilor '60), dar au și repudiat sau parodiat alte direcții (anticipând astfel postmodernismul optzecist). Prin urmare, pe următoarea spirală a evoluției poeziei române, așa cum generația albatrosistă (cu destinul ei frânt) se opusese discursului modernist, tot astfel generația '80 se detașează polemic față de neomodernismul anilor '60. Corpusul de texte este bine selectat, amplele resurse teoretice sunt adecvat utilizate, structura cărții probează o gândire critică matură a autoarei. Citind serioasa cercetare a Cristinei Ciobanu, finalizată în cartea Poezia generației albatrosiste, am putut constata
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o "mutație de sensibilitate". Aceeași preferință pentru sintagma "noul val liric", desemnând scriitori educați în aceeași mentalitate fără a avea neapărat un program identic și o formulă comună, o manifestă și Radu G. Țeposu 24. Cristian Moraru 25 accentuează caracterul polemic al succesiunii generațiilor, fiecare generație se delimitează de cea de dinainte, astfel, dacă generația lui Nichita Stănescu produce mituri, cea a lui Mircea Cărtărescu demitizează ironic - pe modelul membrilor avangardei și avangardismului târziu depoetizat - Stelaru, Geo Dumitrescu etc. Deși termenul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care i se aduce termenului generație, în pofida tuturor încercărilor, de a-i elimina conotația aceasta prin precizările aduse de către critica literară, este acela că uniformizează, prezintă scriitorii ca voci ale unui cor și mai puțin ca individualități. De aici delimitările polemice ale autorilor de literatură de conceptul critic amintit 32. Se accentuează și faptul că o generație literară vizează un salt calitativ și existența unei conștiințe creatoare revoluționare 33. E, de altminteri, aspectul esențial care trebuie avut în vedere atunci când se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fel. 3.3. Sfere de interes - o abordare structurală Ca multe dintre publicațiile vremii, Cadran nu este o revistă strict literară (nici măcar strict culturală), existând tentația de a urma structura cotidienelor ale căror articole sunt câteodată și sursa unor răspunsuri polemice. Așa se explică și faptul că un loc important între speciile abordate îl vor ocupa cronica și reportajul, eseul, critica literară fiind în plan secund. Promovare literaturii epocii se reduce la publicarea unor poezii, proza lipsind aproape cu desăvârșire. 3
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
remarcăm apariția lui Ion Caraion, alături de Ben. Corlaciu, Elena Diaconu, Geo Dumitrescu, Virgil Ierunca și Tib. Tretinescu. Primul număr se deschide cu un Protest, o luare de poziție față de cei care atacaseră grupul sau revista Albatros, e un text ironic, polemic, care afirmă trăsăturile grupului luând poziție față de criticile întâmpinate. Se acceptă eticheta "negativișiti", dar se nuanțează termenul. Albatros e o etapă pe care ei par a o fi depășit, " Decât, prietenii noștri, bunii noștri prieteni care ne urmăresc cu atâta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unei conversații imaginare cu cititorul sau cu propria persoană, fie polemizarea indirectă cu diverse modalități de creație, cu tehnici aparținând unor curente literare. Astfel, chiar dacă Stelaru apelează de multe ori la recuzita romantică sau la cea simbolistă, el se distanțează polemic de acestea. Deschiderea poemului cu o negație este caracteristică pentru o astfel de frondă (oricât de dur ar părea termenul în cazul unora dintre poemele lui Stelaru unde opoziția față de lirica anterioară se exprimă voalat, el se potrivește bine celor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
bănuim o conturare alegorică a universului literar al epocii? Sau doar o discuție în termeni generali despre universul poetic? Greu de zis, în condițiile în care Tonegaru nu e unul dintre membrii grupării care să exceleze prin publicarea de articole polemice. Luna e iarăși motiv obsedant marcând decăderea, între candoare, suavitate și sugestie a prăbușirii, a degradării: "și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer". Nu e aici un dispreț al peisajelor lunare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
împotriva ei. Textul păstrează un ton constativ "căutând pe unul dintre noi s-a oprit -/ într-un pahar plutea înecată o viață". Cântec pe hârtie se constituie într-un alt text situat undeva la marginea dintre manifestul literar și discuțiile polemice pe marginea literaturii. Se acumulează aici aproape toate obsesiile tonegariene, începând cu discutarea propriului statut literar. Marca incertitudinii, întărită de data aceasta de prezentul verbului deschide, de altminteri, textul "nu știu dacă sunt îndeajuns poet mare". Există totuși aici un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de creație, dar ironia și nota lucidă schimbă textul, e dorință și negare a ei. Mitul iubirii pure, spirituale e adus în prezent, există însă o anumită discreție în distrugerea clișeelor, "sigurătatea era mai ieftină/ chiar decât îmbrățișările ei..." Tonul polemic se remarcă în elementele retorice, în reluările de tip refren care subliniază plictisul, banalul existențial, în punerea în opoziție a aspirațiilor "Femeia avea ochi obosiți și buze de anilină;/ aș fi putut să o sărut până dimineață -/ dar ea voia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literar. Totuși unii dintre reprezentanții săi anunță prin recurgerea la ironie, la demitizare, prin jocul intertextual sau prin autoreferențialitatea postmodernismul din anii '80. Așa cum generația albatrosistă se opusese exceselor literaturii moderniste, tot așa cei ai generației ‛80 operează o distanțare polemică față de ceea ce a însemnat literatura anilor '60. E interesant că cel mai adesea teoreticienii postmodernismului și ai generației '80 au fost chiar membrii săi, ca și în cazul generației războiului. În ceea ce privește opoziția stabilită între șaizeciști și optzeciști, se întocmesc chiar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întors fața către pământesc, către profan (o schimbare de perspectivă pe care încercase s-o impună și avangarda): "oraș-pământ, oraș-plictiseală, oraș-mărăcine" (Cangrenă). Transformarea universului în text apare într-o oarecare măsură și la Geo Dumitrescu unde se împletește cu refuzul polemic de a mai scrie într-o astfel de lume: "Mai sus, mai sus! - vom trece de Dumnezeu,/ - pământul este o virgulă, cerul un ban -/ de sete, de veacuri suntem beți," (Odă). Atât universul real, cât și cel ideal nu mai
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
plasarea semnului de întrebare pe un vers distinct. Într-o oarecare măsură textul se supune unui proces de disecție demonstrativă pentru un curs fictiv de poetică. În astfel de texte, nota Radu G. Țeposu, "universul liric, în care se întrevede, polemic, și un kitsch psihologic, e desolemnizat prin limbajul umil, argotic, mustind de pitorescul oralității. Sensul polemic e întotdeauna evident, transparent"253. Discursivitatea, adresarea retorică revine și la Ion Caraion: "Domnii mei, domnii mei,/ n-am să termin niciodată de scris
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]