2,810 matches
-
esențial, el provine din capitală că fuziune între curtoazia urbană și puterea aristocratica "și poartă mărcile urbanității" [p.142, subl.n.]. Politețea constituie liantul identității franceze, cimentul, limba comună, ea topește treptat diferențele, constituind un anumit tip de cultură cultură politeții. La curtea lui Ludovic XIII și Ludovic XIV apare stilul francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate. Lumea mondenă este o societate bună, care ține de un model închis și ierarhizat și este un loc
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate. Lumea mondenă este o societate bună, care ține de un model închis și ierarhizat și este un loc al civilizației moravurilor, rafinamentului, elegantei și politeții, știe să placă și să seducă [v. Montandon, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate. Lumea mondenă este o societate bună, care ține de un model închis și ierarhizat și este un loc al civilizației moravurilor, rafinamentului, elegantei și politeții, știe să placă și să seducă [v. Montandon, p.648]. 125 "Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte. Cette parisienne n'a pas besoin d'être belle, măi peut tout se permettre, elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de condamnați. A doua distincție este determinată de nivelul cultural al deținuților: cei cu studii sunt mai socializați, compensează prin imaginar frustrările inerente închisorii, depun eforturi pentru a se menține la un nivel acceptabil de civilizație (vorbire elegantă, îmbrăcăminte curată, politețe cu cei din jur, legături strânse familia, abonați la presă, deschiși la dialog etc.). Ceilalți sunt marcați de eșecurile existențiale înregistrate până atunci, pentru ei viața nu mai e o construcție permanentă ci o supraviețuire pur și simplu mulți dintre
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
i s-a întâmplat și lui Tönnies, care vorbea prudent despre societatea viitorului, indiscutabil mai eficientă economic decât cele precedente, dar nu fără carențe: o lume mai rece, în care legăturile sociale sunt în cel mai fericit caz asigurate de politețea convențională a comerțului; o lume mai deprimantă, în care hobbesianul bellum omnium contra omnes s-a transformat în concurență generalizată. În acest ultim punct, Tönnies a subscris bucuros definiției date de Adam Smith societății: starea în care fiecare om e
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lua geaca albastră și pălăria roșie, iar ca bonus își poate completa ținuta cu pantalon albastru sau roșu, ghete sau căciula de aceeași culoare. Orice “cumpărător” poate participa de mai multe ori la ruletă, având grijă să respecte regulile de politețe cerute în astfel de locații. Obs.: Acest joc este universal valabil atât pentru Activități pe centru de interes cât și pentru Activități tradiționale (Activitate matematică, Cunoașterea mediului, Educarea limbajuluiă și, în mod special, pentru Activități integrate. JOCURI DE RECONSTITUIRE (PUZZLE
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
conștientizare al normelor sociale apare în acele acțiuni pe care individul le execută în compania altora și care impun desfășurarea lor conform unor convenții sociale. În general, comportamentul zilnic este guvernat de aceste convenții sociale cum ar fi expresiile de politețe sau maniera de a te îmbrăca pentru situații diverse. Evident că nu există o linie distinctă între convenția socială și deprindere, deoarece multe "maniere" convenționale de comportament devin obiceiuri. În cele mai multe societăți cerințele la acest nivel sunt obligatorii numai în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să aibă siguranță și confortul minim pentru serviciile care le-au plătit, după cum studenții se așteaptă să fie învățați. Mai mult, călătorii se așteaptă să fie serviți într-un anume fel (spre exemplu, să fie tratați cu atenție, respect și politețe) după cum studenții se pot aștepta să fie învățați într-un anumit fel (să se folosească mijloace de calcul și comunicare moderne, spre exemplu). Există limite dincolo de care un cadru didactic universitar nu se poate abate fără să dea studenților simțământul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de ierarhizarea statutelor, și în funcție de tipurile de raporturi sociale care leagă între ele diferitele categorii astfel constituite; * "cultural" în funcție de valorile morale care influențează activitatea sa și care pot fi valori care se referă la mode, la utilizări, la gusturi, la politețe și la buna-cuviință, la scopurile ultime și la alegerea mijloacelor etc. Să remarcăm spune Goffman că toate faptele pe care le putem preciza cu privire la o organizație trimit simultan la toate cele patru perspective, dar adoptarea unei anume perspective antrenează o
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este în ultimă instanță decât un strigăt disperat și o nevoie acerbă de supraviețuire. Dacă analizăm structura povestirilor, remarcăm faptul că povestitoarele stăpânesc retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau argumentat de povestirea istorisită). Eroinele sunt niște erudite în domeniul paremiologiei. Personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu a învățat, spre deosebire de frații și surorile sale, nici un instrument muzical și nu s-a lăsat ispitit, ca mulți alți adolescenți, de exerciții literare diletante. Lipsit de încredere în sine, sfios și reținut, se distingea prin bună creștere, printr-o politețe fără cusur și prin dorința de a fi bine văzut de familie, de a răspunde așteptărilor tatălui său. Ca elev, nu a atras în nici un fel atenția profesorilor săi. La liceul din Linz rezultatele sale școlare au fost modeste.9
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cea mai delicată este să faci plăcere altuia.” (La Bruyère) Acest gen de „plăcere” este, adesea, expresia bunelor maniere: „Bunele maniere sînt arta de a-i face să se simtă bine pe cei ce se află Împreună cu noi” (Jonathan Swift); „Politețea face ca omul să apară În exterior așa cum ar trebui să fie În interior” (La Bruyère). * „Este permis să faci unui om o nedreptate dacă este spre mîntuirea lui.” (P. Syrus) Cunoscînd, de pildă, obiceiul cuiva de a minți, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rădăcinile cu lacrimile simțirii curate, adică ale simțirii neegoiste, deoarece trebuie observat faptul că tot „simțirea” este aceea care și subiectivizează judecata: „Cu cît Îl iubești pe cineva mai mult, cu atît Îl cunoști mai puțin” (J. Galsworthy)). * „Există o politețe a inimii. E Înrudită cu dragostea. Din ea izvorăște cea mai firească politețe a manierelor.” (J.W. Goethe) Delicatețea În atitudini depinde, așadar, de experiențele subiective ale „inimii”. De candoarea sensibilității inimii n-ar trebui să se sature nimeni: „Împrumut
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că tot „simțirea” este aceea care și subiectivizează judecata: „Cu cît Îl iubești pe cineva mai mult, cu atît Îl cunoști mai puțin” (J. Galsworthy)). * „Există o politețe a inimii. E Înrudită cu dragostea. Din ea izvorăște cea mai firească politețe a manierelor.” (J.W. Goethe) Delicatețea În atitudini depinde, așadar, de experiențele subiective ale „inimii”. De candoarea sensibilității inimii n-ar trebui să se sature nimeni: „Împrumut bucuros felul meu de a gîndi: nu țin decît la felul meu de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
le-ar putea avea ascunderea unui adevăr; atunci cînd minciuna are aspect altruist, urmărind să protejeze vanitatea altuia, să-i creeze o stare de bună dispoziție sau de Încredere În sine (așa cum se Întîmplă, de exemplu, În unele gesturi de politețe, sau În unele situații liminale de boală, cînd suferindului i se poate crea, cît de cît, o speranță). „Sinceritatea este izvorul oricărei genialități, și oamenii ar fi mai inteligenți dacă ar fi morali.” (L. Börne) „Sinceritatea” Înseamnă, fără Îndoială, respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
presiunea exigențelor propriei demnități. * „Prestigiul medicului nu este micșorat de noaptea albă petrecută la căpătîiul unui hoț.” (A. de S-Exupéry) Medicul a depus un jurămînt de credință față de „viață”, și nu față de calitatea omului altfel, el ar deveni un complice. * „Politețea constă În a părea că uiți de tine În interesul altora; la mulți oameni ea nu este decît un rînjet social, care se dezminte imediat ce interesul propriu, prea scărmănat, Își arată vîrful nasului; un om mare devine atunci un nemernic
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
părea că uiți de tine În interesul altora; la mulți oameni ea nu este decît un rînjet social, care se dezminte imediat ce interesul propriu, prea scărmănat, Își arată vîrful nasului; un om mare devine atunci un nemernic.” (H. de Balzac) Politețea cînd nu este mascată de un sentiment de conveniență socială, este În egală măsură dovada respectului față de sine și față de altul. A ajunge Însă uneori să ne folosim și de politețe ca de un interes oarecare, Înseamnă să golim relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
om mare devine atunci un nemernic.” (H. de Balzac) Politețea cînd nu este mascată de un sentiment de conveniență socială, este În egală măsură dovada respectului față de sine și față de altul. A ajunge Însă uneori să ne folosim și de politețe ca de un interes oarecare, Înseamnă să golim relațiile umane de orice forță morală. * „Titlurile Îl disting pe omul mediocru, Îl jenează pe cel superior și sînt repudiate de cel inferior.” (G.B. Shaw) Aceasta este, de fapt, soarta măririlor de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mulți care fac glume deocheate și Încă și mai mulți care ponegresc sau iau peste picior; dar delicați sînt puțini. Ca să glumești cu grație și să găsești vorbe de duh fericite În legătură cu lucrurile cele mai mărunte, trebuie multă abilitate, multă politețe și chiar mult talent” (La Bruyère). * „Spiritul este singurul lucru pe care Îl găsești cu atît mai puțin, cu cît Îl cauți mai mult.” (F. Hobbel) Poate pentru faptul că a fi spiritual Înseamnă a fi, În primul rînd, natural
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la sfârșitul fiecărei intervenții este permisă o singură replică; 5) nu este permisă vulgaritatea limbajului etc. Participanții au de ales Între: 1) a respecta cu strictețe regulile impuse ceea ce le aduce un câștig la nivelul unor componente cum ar fi politețea, educația ș.a. ale imaginii publice -, cu riscul de a permite unui interlocutor care nu respectă aceste reguli să controleze dialogul, să producă enunțuri a căror semnificație, asertată, presupusă sau subînȚeleasă/implicată, să constituie acte amenințătoare la adresa imaginii sale, 2) a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să controleze dialogul, să producă enunțuri a căror semnificație, asertată, presupusă sau subînȚeleasă/implicată, să constituie acte amenințătoare la adresa imaginii sale, 2) a respecta Într-o mică măsură, sau deloc, normele impuse (cu riscul de nu puncta la capitolul educație, politețe ș.a.), concentrându-și toată atenția pe atacul asupra adversarului, prin toate mijloacele, verbale și non verbale, de care dispune. În cazul nostru, ambii participanți au respectat regulile, cu toate că numai unul dintre ei, AN, era perceput ca având un comportament public
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Malinowski ne ajută să interpretăm acest gen de enunțuri care se află, cel puțin aparent, În afara sferei interacțiunilor umane utile, a acelor enunțuri produse, aparent, fără un scop practic imediat: conversația liberă fără un scop anume, formulele de salut, de politețe ș.a. Semnificația lingvistică a unor asemenea enunțuri nu are nici o importanță pentru receptor; ele nu vehiculează nici o ipoteză nouă. Semnificația lor vine din contextul situației. În opinia antropologului, explicarea fenomenului are la bază tendința generală a oamenilor de a se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]