2,767 matches
-
VII‐a - secretar. În cuvânt înainte, comitetul făcând bilanțul la zi a celor doi ani de activitate a Societății ia act cu inima „plină de bucurie despre vestea înființării altei societă ți anunțate de ing. E. Abson, asistent la Școala Politehnică și profesor la Liceul „Cantemir Vodă” - gazdă a noii Societăți care, printr‐o scrisoare, pentru muncă și rezultatele obținute de Societatea Bârlădeană felicită întâi pe dl. profesor Martiniuc care se îngrijește cu atâta dragoste de educarea matema tică a elevilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lipsea), ci a unui bonjurist oarecare. Pe cînd Ion Ghica e un clasic al prozei noastre. Nu e desigur o întîmplare, că unul nu avea decît cultură literară (și aceea improvizată), pe cînd Ghica audiase cursuri de analiză la Școala Politehnică, urmase școala de mine și, se pare, emulase cu Delaunay, cunoscutul astronom, la examenele de calcul infinitizimal și integral. Se știe, ele altfel, că, la Academia Mihăileană din Iași, a fost profesor de matematice. Ce distinge umanismul matematic de umanismul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ne urmărim vocația fie și în lipsa fiorului liric, asumîndu-ne înfruntarea vîntului aspru al prozei cu care se scriu literele democrației. ["Convorbiri literare", august-septembrie 2013] Date despre autor Cassian Maria SPIRIDON (9.IV.1950, Iași), poet și eseist. Absolvent al Institutului Politehnic din București. În decembrie '89 a fost arestat deoarece a organizat și condus o mișcare revoluționară conspirativă împotriva dictaturii comuniste. În ianuarie 1990 a fondat revista "Timpul" (care a apărut, sub conducerea sa, pînă la sfîrșitul lui octombrie 1991). În
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
va veni o lume mai bună căreia să-i fim martori. Deși pasionat de literatură (încă din școală fusese încununat cu onoruri pentru producțiile sale literare), a fost târât, ca atâția alți talentați tineri ai timpului acela, de tăvălugul educației politehnice, anormal dezvoltate atunci în comparație cu cea umanistă, și care îmbia cu soluții de carieră mai facile. Nu s-a simțit confortabil în mediul Universității "Gh. Asachi", mai strict și mai conservator, și de aceea s-a dedicat complet fabuloasei experiențe jurnalistice
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
CHIRIȚĂ, Constantin (12.III.1925, Ibănești, j. Vaslui - 14.XI.1991, Bonn-Königswinter, Germania), prozator. Este fiul Clarei (n. Marinescu) și al lui Ion Chiriță, învățători. A urmat liceul la Bârlad, după care s-a apucat să facă studii politehnice, fără însă a le termina. Scurtă vreme a fost luptător de circ. După un timp a devenit redactor la „Scânteia” și „Luceafărul”. În 1970 este ales secretar al Asociației Scriitorilor din București, iar din 1977 vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
, Mircea E. (13.XII.1905, București - 1.VIII.1971, București), poet, prozator și traducător. Dintre părinți, inginerul Emil Balaban, director general al Poștelor și director al Școlii Politehnice, și Virginia (n. Mănciulescu), mama lui B. manifestase înclinații artistice, fiind absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București. După clasele primare, făcute acasă (cu examene la școala „Clemența”), el urmează clasa întâi de liceu la Iași, familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
pentru activitatea de contabil și administrator. Funcționează ca secretar la o școală a Ministerului Telecomunicațiilor (1952-1953), apoi se angajează contabil la gospodăriile agricole de stat din Ceptura, Dumbrăveni și Rupea (1953-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca administrator la Institutul Politehnic București, șef de depozit la o întreprindere de geologie (1962-1965) și director de hotel la complexul turistic Capitol (1976-1977). A debutat în „Gazeta literară” (1964). A colaborat la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”. Debutul editorial îl reprezintă romanul Banchetul, apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
și scrie reportajul Pe velociped cursa între București și Brașov. Este animatorul societății „Unirea velocipedică română” și stabilește în 1900, și un record de viteză, consemnat în Din zborul bicicletei. București-Paris în 10 zile și 6 ore (1912). Începuse studii politehnice și de artă dramatică la Paris și Bruxelles. Ca și Macedonski, și-a brevetat unele invenții tehnice (mașini agricole, de foraj petrolier). În 1939 se interesa de aeronautică. Membru al cenaclului „Literatorul”, a publicat versuri și teatru în „Literatorul”, „Liga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
Piua Petrii, j. Ialomița), poet și prozator. Este fiul Floricăi (n. Rădulescu) și al lui Vasile Strătescu, ceferist. Învață mai întâi la Călărași, unde urmează și Liceul „N. Bălcescu” (1954-1957), și face studiile universitare la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din București (1957-1963). Inginer constructor, va conduce întreprinderi și grupuri de șantiere din Galați și București. Ca scriitor, debutează în 1974, la „Familia”, iar prima carte, Ulise, alte întâmplări, îi apare în 1977. Mai colaboreză la „Orizont”, „Poesis” ș.a. Productiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
Localitate Studenți Studente Iași 5 5 Litere București 2 Cernăuți 1 Drept Iași 2 București 2 Belle Arte Iași 2 Științe Iași 1 București 2 Teologie Chișinău 1 Acad. Comercială București 1 Arte/ meserii București 1 Studii agronomice Cluj 1 Politehnică București 1 Conservator Iași 1 București 1 Tabel 5. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Laurian" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1922 66 81 2 1923* 16 6 1 1924 85 72 1925 91 63 1926 96 66 1927 86
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Iași „pe 7 noiembrie 1912, în urma aprobării noului regulament al Facultății de Științe din cadrul Universității, se înființează învățământul superior electrotehnic, chimic aplicat și agronomic, eveniment care reprezintă, de fapt, adevăratul act de înființare a ceea ce va fi, ulterior, Institutul Politehnic din Iași. În luna martie a anului 1937, ca urmare a votării Legii Învățământului de către Parlamentul acelor vremuri, învățământul superior tehnic este scos de sub egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitată să acorde de la acea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
adevăratul act de înființare a ceea ce va fi, ulterior, Institutul Politehnic din Iași. În luna martie a anului 1937, ca urmare a votării Legii Învățământului de către Parlamentul acelor vremuri, învățământul superior tehnic este scos de sub egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitată să acorde de la acea dată titlul de inginer. Ca urmare firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICA / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
i-au adus în preajma premiilor Nobel: academicienii Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu... Facultatea..., având piatra de temelie în Școala de Electricitate Industrială (noiembrie 1910), devenită ulterior Institut Electrotehnic, a fost una din cele două facultăți fondatoare, în 1938, ale Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași”. Momente marcante în istoria facultății au fost și cele din anii 1960, 1995, 2003 când s-au înființat noi specializări, pentru ca, în anul 2008, Facultatea de Electrotehnică să devină, prin hotărâre de guvern, Facultatea de Inginerie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
atitudine, fiecare era individualist. E un alt paradox al grupului. J.B. Jacques Robin credea că puteam face multe lucruri creînd o "cutie de idei". Cînd François Mitterrand a ajuns la putere în 1981, Jacques a avut la dispoziție localul Școlii politehnice și, foarte loial, a vrut să adune maximum de informații pentru a da șanse maxime de reușită industriei farmaceutice franceze. Din păcate, nu așa decurg lucrurile. Jacques Robin a crezut mereu că am putea efectiv schimba lucrurile cu ajutorul grupurilor. În
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
multă importanță și să facă parte dintr-un ansamblu numit "științe cognitive". Francisco Varela s-a alăturat acestei echipe în 1984, după ce a obținut o bursă de la Fundația Franței. CREA, unul din cele trei laboratoare de științe sociale de la Școala politehnică e recunoscut în prezent drept un centru ce joacă un rol important în dezvoltarea științelor cognitive. Cercetătorii din acest centru s-au interesat de statutul epistemologic al modelelor complexității și auto-organizării, în egală măsură în biologie și în științele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aveau să dea naștere CREA și LDR. Unul dintre principalii animatori ai acestor întîlniri, Jean-Pierre Dupuy (care conduce și azi CREA), a participat, împreună cu Jean-Marie Domenach, la crearea și instalarea sa în 1982. Numit profesor de studii umaniste la Școala politehnică, Jean-Marie Domenach i-a propus lui Jean-Pierre Dupuy, unul dintre foștii săi elevi, să participe la crearea acestui centru de cercetare legat de catedra sa, CREA, cu ambiția de a-l transforma în centrul de cercetări filosofice al Școlii politehnice
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politehnică, Jean-Marie Domenach i-a propus lui Jean-Pierre Dupuy, unul dintre foștii săi elevi, să participe la crearea acestui centru de cercetare legat de catedra sa, CREA, cu ambiția de a-l transforma în centrul de cercetări filosofice al Școlii politehnice. Această structură era formată din doi poli, unul axat pe epistemologia științelor sociale, iar celălalt, pe statutul modelelor dezvoltate în sînul LDR. Prima echipă era formată, printre alții, din Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy și Paul Dumouchel (filosof canadian), în timp ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unei rețele europene de cercetători. Sub conducerile succesive ale lui Marc Guillaume și Gérard Hubert, Asociația Descartes s-a axat din ce în ce mai mult pe chestiunile de bioetică. Grupul Știință/Cultură se dizolvase deja în 1987. CREA, ce depindea direct de Școala Politehnică, a rămas pe loc. Constituie și azi un centru activ de cercetare și reflecție în științele cognitive. LDR, la rîndul său, și-a văzut principalii membri convocați la alte responsabilități 118. Sub influența lui Jacques Robin, GRI s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se simt influențe clasice ce le conferă eleganță. Între anii 1906-1925, în vechiul centru al orașului medieval a fost construit în stil neogotic Palatul Culturii, care adăpostește astăzi complexul muzeal alcătuit din: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic și Muzeul de Artă. 3.2 Calitatea factorilor de mediu Aer Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile și efectele sinergice a trei poluanți, și anume: SO2 , NOx și NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetației și a apelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
MIHALAȘ, Marcel (15.VIII.1937, Tighina - 13.XII.1987, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Valentinei (n. Hartea) și al lui Antonie Mihalaș, economist. A urmat la București liceul și cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice din Buciumeni și la Uzina de Anvelope „Danubiana” din București. Din 1965 până la tragica sa dispariție a fost redactor la revista „Gazeta literară” („România literară”, din 1968). Afirmarea în literatură a lui M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
din Iași „pe 7 noiembrie 1912, în urma aprobării noului regulament al Facultății de Stiinte din cadrul Universității, se înființează învățământul superior electrotehnic, chimic aplicat și agronomic, eveniment care reprezintă, de fapt, adevăratul act de înființare a ceea ce va fi, ulterior, Institutul Politehnic din Iași. În luna martie a anului 1937, ca urmare a votării Legii Învățământului de către Parlamentul acelor vremuri, învățământul superior tehnic este scos de sub egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitata să acorde de la acea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
adevăratul act de înființare a ceea ce va fi, ulterior, Institutul Politehnic din Iași. În luna martie a anului 1937, ca urmare a votării Legii Învățământului de către Parlamentul acelor vremuri, învățământul superior tehnic este scos de sub egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitata să acorde de la acea dată titlul de inginer. Ca urmare firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICĂ / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
i-au adus în preajma premiilor Nobel: academicienii Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu... Facultatea..., având piatră de temelie în Școala de Electricitate Industrială (noiembrie 1910), devenită ulterior Institut Electrotehnic, a fost una din cele două facultăți fondatoare, în 1938, ale Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași”. Momente marcante în istoria facultății au fost și cele din anii 1960, 1995, 2003 când s-au înființat noi specializări, pentru ca, in anul 2008, Facultatea de Electrotehnica să devină, prin hotărâre de guvern, Facultatea de Inginerie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]