2,744 matches
-
scris: ”"În anul 1840. Această carte se numește Minciu care cuprinde slujba Praznicelor și o cumpărat Ionaș Indrei cu bună voința soției sale Onița cu 60 de zloți nemțești și au dat-o în biserica satului Șomtelek ca să-i fie pomană Dumisale și părinților și la tot neamul lor de amândouă părțile până la a șaptea săminție și cine s-ar afla să fure au să mute la alt loc străin din biserica satului Șomtelec, acela să fie afurisit de cei 318
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
de irigație. Tot la fel de adevărat este faptul că viceregele Indiei a declarat că orice guvern care va pune în pericol poziția financiară a Indiei în interesul filantropiei risipitoare va fi supus unor critici severe, iar un guvern care va dărui pomeni nediscriminatorii va fi vinovat de crimă". De asemenea, el a tăiat din rațiile pe care le-a caracterizat drept „periculos de mari” și a înăsprit criteriile de eligibilitate pentru ajutoare. Refuzul lui Arthur Balfour din 1905 de a-l recomanda
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
pe peretele de sud-est al altarului. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană și elemente decorative de interes la pridvor, inscripții cu datări, și iconostas pictat. Împreună cu turnul-clopotniță-troiță de peste intrarea în incintă și mesele de pomeni acoperite, biserica se încadrează într-un ansamblu valoros, înconjurat de un peisaj pitoresc. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Cârcești poate fi aproximat spre sfârșitul secolului 18. Construcția este
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
a Mănăstirii Sucevița - ctitorie a Movileștilor. Prima mențiune documentară este legată tot de familia Movilă și de așezământul ridicat aici, și este din 6 august 1582. După cum spunea și cronicarul Miron Costin: „au murit Ieremia-Vodă în anul 7116 (1606). Rămasu-i-au pomană în țară, mănăstirea anume Sucevița, de dînsul făcută.” Existența Mănăstirii și-a pus amprenta, în întreaga istorie a satului asupra dezvoltării lui, mai ales din punct de vedere istoric, cultural și în actualitate, turistic. Aspectul care trebuie relevat este acela
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
cei cu căruțe țineau șoseaua înainte spre Onești și Valea Oituzului; cei fără bagaje luau drumul spre Beciuri, Podul de la Furnică, Drumul Casinului etc. Sub dealul Candrea escorta germană acorda un scurt răgaz când unii buciumeni le ofereau câte ceva de pomană. În noaptea 14-15 mai 1944 ruși au lansat vreo 10 parașutiști în zona Casin. S-a aflat imediat căci unele parașute cu alimente au căzut în grădinile unor sateni. Deoarece parașutele cu muniții au căzut în Ponorî, parașutiștii s-au
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
fost folosită în Bogata de Sus, Valea Hranei, Uriu, Vima Mare, Muncel și Fălcușa, pe dosul filelor 367 și 368 poartă următoarea însemnare: ”"Încă o dau eu Popa Gheorghe de la Bogata Ungurească această ... ocetelnă până la Sîmpetru fără nici un ban, numai pomană, în Vima Mare la biserica din josu 1763"”. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea continuă să fie o perioadă în care se înregistrează treceri succesive a unei părți a comunității din Vima Mare de la
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
în funcție de diferite categorii de venit, de la 2,15% până la 10%. Milostenia se plătește numai atunci când a fost depășit un anume prag economic, astfel că ea nu este plătită și de cei săraci. Pentru cei cărora li se cere să plătească pomana, ea trebuie să fie calculată și plătită o dată pe an. De asemenea, este bine să dai bani în plus fața de această plată anuală, milostenie care însă nu este obligatorie și se numește "sadaqa". Cei credincioși oferă adesea "sadaqa", chiar dacă
Dania rituală în islam () [Corola-website/Science/329535_a_330864]
-
cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu, de la școala lui Baloș. Și-ți vedea voi ce-o scoate din băiet; că de ceilalți băieți ai mei, Vasile și Gheorghe, am rămas tare mulțămit, cât au învățat acolo... Zău, mare pomană și-a mai făcut Alecu Baloș cu școala ceea a lui, cine vrea să înțeleagă; și, Doamne, peste ce profesor înțelept și iscusit a dat. Așa vorbește de blând și primește cu bunătate pe fiecare, de ți-i mai mare
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
spre Turia o capelă ecumenică, unde se țin slujbe în funcție de necesități - confrom ritualurilor romano-catolic, lutheran, unitarian sau reformat. Anual, în "Balvanyos" se organizează câteva festivaluri. Astfel, în prima săptămână din februarie are loc "„Festivalul zăpezii”" (), în ultima săptămână din februarie "„Pomana Porcului”", pe 1 mai este „Festivalul Primăverii“, iar în primele zile din mai - "„Ziua Muntelui Puturosu”".
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
practică frecventă, ea permițând obținerea de venituri importante prin închirierea dughenelor negustorilor pământeni sau venetici. Vechea biserică de lemn, mutată în mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, a fost sfințită cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, „ca să fie iarăși pomană vechilor ctitori”. Este de remarcat că Sfântul Ioan Botezătorul este și patronul mănăstirii Secu, o altă ctitorie a vornicului Ureche. Pe locul biserici de lemn Miron Barnovschi a început zidirea unei biserici care va fi însă terminată de Vasile Lupu
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
pe Harith b. Ubayda și rămăne o femeie văduvă și bătrână care avea nevoie de ajutor. Muhubammad, căsătorindu-se cu ea, o ia sub aripa sa protectoare. Se știe ca o femeie care îi ajuta pe cei nevoiași , dădea multa pomană. De aceea i se spunea “ Umm al Mesakin”-mama săracilor. Ea moare după 2-3 ani de la căsătorie, după altă relatare la 8 luni. Ea era o sclava trimisă cadou profetului de către Muwakkis, viceregele Egiptului. Cu ea a avut un fiu
Soțiile profetului Muhammad () [Corola-website/Science/329066_a_330395]
-
obligați să rupă postul - de exemplu femei lehuze sau bolnavi în stare gravă, compensează numai perioada în care nu au postit, iar cei bătrâni sau bolnavi incurabili nu au nicio obligație să mai postească, ei pot eventual, să dea de pomană, în loc de a posti. Copiii se supun, adesea, cu bucurie acestei obligații, pentru că îndeplinirea ei îi așează în rândul oamenilor mari. Există o latură ludică în nopțile de Ramadan, când toate restaurantele sunt deschise, se mănâncă foarte bine, cu dulciuri și
Sawm () [Corola-website/Science/329359_a_330688]
-
din același vas și stăteau aplicații pentru a nu deveni comozi și a lua hrană mai multă decât le trebuia. Spre deosebire de alți conducători de ordine sufite, Rumi le interzicea discipolilor săi cerșitul. Un derviș mawlawi nu avea voie să primească pomană decât dacă nu mâncase de trei zile. Rugăciunea și postul - În cadrul ordinului,maestrul cerea respectarea riguroasă a practicilor religioase. Se spune că în vremea unei ierni teribile,pe când tinerii, încotoșmănați în blănuri grele, tremurau de frig chiar si în fața sobelor
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
din jurul mausoleului său din Bagdad - al-Azamiyya. În ceea ce-l privește pe Abu Hanifa sunt adesea menționate conștiinciozitatea, abstinența și caritatea sa. Se spune că acesta a dat bani într-un mod generos pentru membrii din familia sa, a dat de pomană săracilor și și-a ajutat studenții. Asemenea altor învățați pioși, ziua sa era alcătuită din predat și rugăciune. Rutina sa zilnică începea cu rugăciunea în moschee, după care răspundea la întrebările studenților săi până la amiază. După rugăciunea de la amiază, Abu
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
nici nu se consumă. - În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, si a se pune pe langă foc 3 străchini cu apă, sare și pâine care mai tarziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre a potoli foamea îngerilor. Aceștia, în schimb, vor păzi și veghea locuința respectivă. - Oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, intru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pasca și cozonac și punând flori pe morminte. De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii. Fiecare femeie aduce cu ea un
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
nu este încă în măsură să scape, până înr-o zi când un animal sălbatic îi arată o ieșire spre exterior, deasupra mării. De aici o navă care trece îl salvează și îl duce înapoi la Bagdad, unde el dă de pomană săracilor și își reia viața de plăcere. (Burton comentează în nota de subsol: „Această poveste este inspirată în mod evident de la evadarea lui Aristomene din Messinia din groapa în care fusese aruncat, o vulpe fiind ghidul său. Într-o zi
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
în sudul României, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, unde seceta era mai frecventă. ul este o păpușă sau sub forma unui idol, confecționat din lut sau alte materiale, împodobit cu flori și îngropat în cadrul unui ceremonial tradițional (bocire, pomană, masă etc.). Ca număr se pot face de la unul până la nouă exemplare. După trei zile „Caloianul” era dezgropat, adus în sat și bocit din nou, pe tot drumul către apa în care urma să fie aruncat (în fântână) sau pe
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
pe râu, baltă, lac). Odată încheiată această ceremonie fetele se adunau la casa uneia dintre ele pentru a face „ghizmanul” (o plăcintă) și alte mâncăruri, la care îi invitau pe flăcăi și pe ceilalți săteni, pentru a se ospăta din pomana caloianului. Adesea, cu această ocazie se cânta din fluier și cimpoi, făcându-se horă și joc, până seara târziu. Textul poetic este o invocație pentru ploaie și urare de belșug, se cântă pe o melopee cu ambitus redus, cu profil
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
-se pâraiele printre toate văile, Umple-se fântănile, Să răsară grânele, Florile, verdețele, Să crească fânațele Să-s-adape vitele, Fie multe pitele”.</poem> sau pe melodie de bocet local, cu formă liberă improvizată: <poem> „Iene, Caloiene! Tinerel te-am îngropat, De pomană că ți-am dat, Apă multă și vin mult Să dea Domnul ca un sfânt, Apă multă să ne ude, Să ne facă poame multe!”.</poem> Caloianul coincide cu o perioadă climaterică de mare însemnătate pentru încolțirea și creșterea culturilor
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
Octavian Goga” unde Veturia, gazdă fiind, a continuat să locuiască și să se preocupe de destinul postum al operei lui Octavian Goga până în anul 1979, anul morții sale. În 1979 înmormântarea Veturiei a fost sobră și austeră, fără lumânări, fără pomeni, fără alai, doar muzica a însoțit-o până la „Mausoleu”, unde a fost așezată lângă fostul ei soț după 41 de ani de la marea despărțire. În 1909 Regele Carol I a decorat-o pe Veturia cu "Ordinul Bene Merenti, cl. I
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
În final, Bogdan a trimis să-i cumpere haine noi lui Găină, dar a avut grijă să-i comande o măsură foarte mare. Petrescu a primit hainele și a rămas buimac. Replica lui Bogdan a fost: - "De Găină, sunt de pomană". Nicolae Petrescu a visat toată viața să ajungă la Paris, drept pentru care a învățat toate detaliile necesare descurcării într-un mare oraș cum era capitala Franței. Cu mare greutate a reușit că strângă banii pentru deplasare, își pregătise bagajele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
medicament socotit panaceu universal, dintr-un amestec de veninuri, cunoscut încă din timpul lui Nero, folosit și în Europa până în secolul al IX-lea), soțul răului e mai rău decât făr-de-leacul. IX (Demnitatea. Cumpătarea) O, tu, cel ce-aștepți a pomenilor ploaie, te ferește că rău câștig te-nconvoaie! Nimic nu roade pânza obrazului, pân` la urzeală, ca arătarea ei, goală. Ci mulțumește-te cu puțin spre-a astupa golul de sărăcie și cumpătarea virtute să-ți fie. Micșorează-ți pofta de-
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
fi bogat sau sărac, în funcție de situația materială a acestui musafir. Sfântul Vasile. În ziua de SFANTUL VASILE CEL MARE e bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Același lucru e valabil și dacă îți țiuie urechea stângă. Sfântul Vasile. Dacă, în ziua de SFANTUL VASILE CEL MARE, după ce te speli pe față, te ștergi cu un prosop în care
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
Maria. Episcopia de Augsburg a ajuns la apogeu în timpul Sfântului Ulrich (923-973), cel ce a ridicat nivelul de pregătire în rândul clerului prin numeroase reforme școlare, ce a renovat edificiile, ce a participat la numeroase sinoade și ce a dat pomană săracilor. În timpul incursiunilor maghiarilor păgâni asupra orașelor germane, acestia au asediat în anul 955 Augsburgul, Ulrich fiind cel ce a susținut moralul omenilor prin predicile sale încurajândui să lupte, contribuind astfel la victoria decisivă din acelaș an a trupelor imperiale
Dieceza de Augsburg () [Corola-website/Science/334008_a_335337]