4,479 matches
-
anului. Astfel de plante, care nu cunosc perioade de odihnă, ar face excepție de la principiul refacerii periodice a solului. Atâta doar că aceste plante sunt specifice pentru două zone distincte și extreme ale Terrei: zona nordică, a tundrei și taigalei, populată preponderent de conifere, ferigi, mușchi, licheni, adică plante inferioare, respectiv zona ecuatorială, populată preponderent de monocotiledonate, adică extrema evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism În aceste două cazuri, de fapt la două temperaturi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sudic, cu mențiunea că e prea puțin reprezentat din punct de vedere geografic, ca uscat), aceste microorganisme necesită, dimpotrivă, medii cu calități reducătoare, adică ceea ce natura nu prea le oferă; ca urmare, viteza de descompunere este redusă. Dar, plantele ce populează această zonă, ca plante vechi, puțin evoluate, au, așa cum am demonstrat Într’un capitol anterior, un efect, evident reductiv, foarte slab, ceea ce nu pune probleme deosebite microorganismelor. Prin urmare, solul este menținut În starea sa normală, permițând o vegetație continuă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
optimă a asociației cere un contact cât mai intim. Mai jos Încă pe scara evoluției, lichenii stabilesc relația dintre plantă, acum unicelulară și ciupercă, de asemenea unicelulară, de la celulă la celulă: ca atare, lichenii n’au nevoie de sol, ei populând direct stânca. Relația este, evident, deosebit de specifică, În sensul că la asociație participă o anumită specie de algă, respectiv ciupercă. Să vedem acum cum “funcționează” un lichen, nu Înainte de a mai aminti ceva: rolul biocenozei. Anume, dacă viul ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
considerare faptul că algele pot avea și nutriție heterotrofă, deci pot consuma și substanța de rezervă În dauna ciupercii, dar n’o fac. Asta ar Însemna, acolo, curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face ca obișnuitul război chimic care are loc În mod
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apei Într’o peliculă extrem de subțire și, În consecință, Întinsă (o tonă de petrol poate acoperi 12 km2). Și, fiind impermeabilă, această peliculă separă apa de atmosferă Întrerupând relațiile dintre ele. Ca urmare, sunt afectate ambele segmente ale biocenozei ce populează apa. Autotrofele, adică plantele, vor suferi În curând de lipsa bioxidului de carbon, iar heterotrofele, adică animalele, de lipsa oxigenului. Biocenoza Își va reduce În consecință activitatea În mod drastic, până la nivelul micilor cantități 49 de bioxid de carbon și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu mai permite transportul oxigenului. Însă, majoritatea substanțelor poluante procedează În baza unui mecanism unic, dar mult mai insidios. Adică, prin inducerea În mediu a unui potențial redox altul decât cel normal, aceste substanțe produc aproape invariabil inhibiția organismelor ce populează acel mediu. Și asta o afirm În baza testării câtorva zeci de astfel de substanțe, de cele mai diverse structuri. Inhibiția nu Înseamnă moarte dar, prelungirea acestei stări un timp comparabil cu durata vieții acelor organisme, o poate face. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
printr’o atitudine - În asta Înțeleg și măsurile - globală. Orice soluție parțială nu poate fi, nici măcar În cel mai fericit caz, altceva decât un paliativ. Ca problemă globală, poluarea afectează Întreaga biosferă, adică acea biocenoză de nivel ierarhic superior, ce populează planeta. Simplificând problema, vom vedea că, chiar dacă rezultat al interdependenței unor biocenoze locale, și alcătuită din foarte multe specii, fapt ce-i conferă stabilitate, biosfera cuprinde tot doar două segmente sau tipuri de organisme: autotrofe, adică acelea care posedă posibilitatea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sulfat dublu de calciu hidratat, impurificat cu rocă fosfatică, acid fosforic și o lungă listă de microelemente, Între care uraniul. Printr’o ironie a soartei, tot natura a găsit mijloace de apărare. Tratând aceste grămezi ca pe uscatul primordial, le populează Încetul cu Încetul. Odată spălate de ploi, vechile grămezi de fosfogips sunt acoperite treptat de o vegetație destul de anemică. Ca de obicei, primele sunt ubiquitarele alge... Procesul e extrem de lent la scara timpului uman: un centimetru de sol se formează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și deopotrivă vegetale, caracteristice stării neentropizate, reduse, vor fi Înlocuite de altele caracteristice stării entropizate, oxidate. Să vedem care sunt acestea sau, mai bine, ce relații au ele cu mediul acvatic. Cursurile de apă rapide, deci cu entropie scăzută, sunt populate de o floră submersă alcătuită de regulă din specii inferioare precum algele și mușchii. Această floră, destul de săracă, devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
submersă alcătuită de regulă din specii inferioare precum algele și mușchii. Această floră, destul de săracă, devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să ne amintim că o specie evoluată trăiește În medii mai oxidante sau, altfel spus, mai entropizate. Cu alte cuvinte, compoziția vegetației susține afirmația mea privind entropia mică a apei curgătoare, respectiv mare a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sa genetică cu tot. Deci, diminuarea biodiversității, care nu este altceva decât baza evoluției Vieții. În fața evoluției inevitabile a mediului, Viața nu va putea opune propria sa evoluție, astfel Încât va veni o vreme când un mediu complet nou va fi populat cu specii Îmbătrânite (că și speciile au o naștere, tinerețe, maturitate, bătrânețe și moarte), adică specii incompatibile cu noul mediu. Ce mai urmează? Moartea Vieții! Ce ar fi de făcut? A accepta măcar acum un compromis În selecție: să păstrăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întâmplat, rând pe rând, cu mecanica, chimia etc. Să nu se creadă că protecția mediului purcede exclusiv din ecologie. Privind din interiorul acestui domeniu aplicativ, vedem convergența celor mai diverse și neașteptate impacte asupra mediului și a organismelor ce-l populează. Un exemplu: o sticlă abandonată, ca să folosesc un termen blând, În mediu nu Înseamnă doar chimia care a produs-o; Înseamnă nivelul de educație al fostului proprietar, adică pedagogie; Înseamnă starea lui, adică psihologie; Înseamnă contextul În care a fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului negentropic cu mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul, marea eminesciene sunt populate cu animale. Iar cele câteva nu sunt decât excepțiile ce Întăresc regula: Eminescu vede o epocă viitoare În evoluția biosferei, hegemonia vegetală pe care mi-am permis mai demult s’o profetizez, ca o compensare a efectului vieții animale și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții, este exclusă. Ei bine, natura percepe acel agroecosistem ca pe un vid, și caută să-l populeze. Și intră buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
entropizarea indusă de heterotrofe să fie compensată de negentropizarea indusă de autotrofe. Asta din punct de vedere chimic, căci din punct de vedere mecanic ambele entropizează, lăsând În urmă un sol ori un lac colmatat În locul stâncii pe care au populat-o cândva. De fapt, solul este un stadiu avansat, entropizat, al evoluției mediului terestru, un fel de reziduu al Vieții. Se vede treaba că poluarea, fie numai prin componenta entropică, are precedente non-umane. Aș spune chiar că natura are precedente
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanță, ce asigură un flux de energie dinspre sursa primară, cum ar fi Soarele, spre un hău degradat, dar punând În mișcare acel mecanism sublim, Viața. Am arătat nu demult că, În circuit Închis chiar, biocenoza degradează substratul pe carel populează, cu toate că ambele componente ale biocenozei, autotrofă și heterotrofă, sunt reprezentate de entități vii, negentropice; și aici, 1 + 1 nu fac 2, ci minus zero virgulă ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care este autotroful și care heterotroful
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plantele lemnoase. Asta, pentru a le discuta doar pe acelea ce se află Într’un echilibru secular cu mediul, deci pot fi considerate reprezentative. Concret, poalele muntelui, altitudinile mici deci, care nu se deosebesc cu nimic de orice deal, sunt populate de stejar. Mai sus, e prezent fagul. Înălțimile sunt dominate de brad și molid, iar creasta muntelui de jnepeni și ienuperi. Iar dacă muntele e Încă mai Înalt, mai e loc doar pentru licheni care, deși nu sunt plante lemnoase
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
după introducerea mașinismului, cu sporul de productivitate corespunzător, a apărut și ideea de vacanță, dar și aceea de vilegiatură. O fi obținut ceea ce a dorit? Oricine poate constata rărirea oamenilor În marile orașe. Ei migrează, evident, În zone mai puțin populate În restul anului, ceea ce la prima vedere ar părea benefic din punctul de vedere al naturii, Însemnând o mai largă și, implicit, redusă repartiție a presiunii exercitate de om asupra mediului. Numai că omul reduce astfel doar presiunea asupra mediului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
globale a mediului. Mediul nu a fost niciodată omogen din punct de vedere chimic și nici n’a evoluat În același ritm pretutindeni. Adăugând și diversitatea condițiilor fizice, rezultă o mare diversitate de biotopuri, deci specializarea organismelor capabile a le popula. Fiecare categorie de organisme, pe verticala evoluției, se divide astfel, pe orizontală, Într’o multitudine de variante specifice fiecărui biotop. Una peste alta, de la amărâta “specie” primordială de acum mai bine de trei miliarde de ani, s’a ajuns la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asigura pe noi, ori a vinde altora ceva ce am primit gratis, energia solară, care oricum cade pe pământul nostru; dar care văduvește ecosistemul nostru În favoarea altui ecosistem. Ar mai trebui amintit că prin cules omul face concurență animalelor ce populează În mod obișnuit acel ecosistem. Treaba nu e chiar atât de rea; nu trebuie să uităm că acele animale Își extind domeniul de pe care-și culeg hrana și peste agroecosistemele noastre, adică dijmuiesc recolta. N’avem decât să le urmăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu este nici pretențios, iar uscăciunea și solul greu Îi sunt chiar favorabile. Ne miră că poate exista așa ceva? Nicidecum. Spuneam de altfel deunăzi că diversitatea entropică, de calități ale mediului, favorizează biodiversitatea, Viața găsind forme noi cu care să populeze și să exploateze orice loc; ceea ce este ostil uneia, poate fi numai bun alteia. Modest-modest acest arțar, dar compensează prin perfidie. Puneți de aici Încolo ghilimele acestui cuvânt; e doar o figură de stil, căci natura nu e și nici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al., 1997], pacienții cu disfuncție renală nu beneficiau într-o proporție mai mare decât non-renalii de terapie cu inhibitori ai enzimei de conversie. Disfuncția renală, chiar minoră, este asociată cu un risc de morbiditate și mortalitate cardiovasculare net crescut față de popula]ia non-renală (o sinteză a principalelor studii doveditoare este redată în tabelul I.2. Acest risc este independent de prezența altor factori, precum diabetul zaharat și hipertensiunea arterială. Mai mult, cu cât disfuncția renală este mai avansată, cu atât riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
din cauză cardiovasculară în populația dializată este redată în tabelul I.5. I.5. Riscul cardiovascular la pacienții transplantați renal Morbiditatea și mortalitatea cardiovasculare, deși reduse față de populația dializată, prezintă o prevalență ridicată la pacienții cu transplant renal (TR) față de popula]ia generală, această diferență fiind mai intens exprimată la vârstele tinere [Foley et al., 1998; Sarnak și Levey, 1998; Covic et al., 2001, 2002] (vezi figura 3). Astfel, un pacient transplantat renal prezintă un risc de 3-5 ori mai mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
la punctul de început al unui nou ciclu de evoluție al ființelor vii. Din oamenii morți, prin asfixiere, vor rămâne balonașele energetice, denumite suflete, care se vor alătura balonașelor văzute de Valentina și de părintele Macao Usui. Terra va fi populată numai de lumea invizibilă, lumea de dincolo, care ocupă același spațiu cu noi. Unele teorii susțin că pe treapta următoare de evoluție, formele de viață (sufletele ) nu vor avea nevoie de hrană materială, ele vor trăi numai cu energie cosmică
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]