4,496 matches
-
trebuie să aibă aceeași lățime și grosime care nu trebuie să depășească 12 cm. Se pot monta plase la porți, acestea fiind fixate și de pământ în spatele porților, cu condiția ca ele să fie bine prinse pentru a nu jena portarul. Stâlpii și bara transversală trebuie să fie de culoare albă. Terenul de joc trebuie să fie marcat cu linii. Aceste linii fac parte integrantă din suprafețele pe care le delimitează. Liniile de demarcație cele mai lungi, în număr de două
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
apărători pentru tibie; ghete de fotbal. Apărătorile pentru tibie trebuie să fie în întregime acoperite de jambiere și trebuie să fie confecționate dintr-un material corespunzător (cauciuc, plastic sau materiale similare) pentru a putea asigura un grad de protecție corespunzător. Portarul trebuie să poarte un echipament de culoare diferită față de ceilalți jucători, arbitri și arbitri asistenți. Echipamentul sau ținuta jucătorilor nu trebuie în nici un caz să prezinte vreun pericol pentru el însuși sau pentru ceilalți jucători. Această măsură se aplică și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mai complexă, sistematizare care aparține autorului Ion Motroc, apărută în anul 1991. Considerăm că pentru un viitor specialist în domeniul educației fizice și a sportului, sistematizarea următoare a tehnicii jocului de fotbal este absolut necesară și indispensabilă: Elementele tehnice ale portarului: 1. Poziția fundamentală 2. Deplasarea în teren 3. Prinderea mingii 4. Boxarea mingii 5. Devierea mingii 6. Blocarea mingii 7. Repunerea mingii în joc cu mâna 8. Repunerea mingii în joc cu piciorul Elemente tehnice ale jucătorilor: a. Preluarea mingii
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
h. Aruncarea mingii de la margine h.1. De pe loc h.2. Cu elan Studiu individual După parcurgerea acestei unități de curs, urmăriți un joc de fotbal și încercați să vă notați principalele procedee tehnice utilizate de jucători. Elementele tehnice ale portarului Datorită faptului că „Regulamentul jocului de fotbal” îi dă dreptul jucătorului specializat pe acest post să folosească în suprafața de pedeapsă (careul de 16 metri) mâinile și oricare altă parte a corpului în vederea apărării porții, elementele tehnice specifice acestui post
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
apărării porții, elementele tehnice specifice acestui post sunt diferite în mare măsură de cele ale celorlalți jucători care alcătuiesc o echipă de fotbal. Pentru o mai bună imagine a acestor elemente tehnice vom prezenta tabloul sistematizării principalelor elemente tehnice ale portarului. Poziția fundamentală Este poziția ce precede intervenția asupra mingii. În literatura de specialitate mai este denumită și poziție de așteptare sau poziție de intervenție. Așa cum se poate vedea și în imaginea alăturată, această poziție se poate descrie astfel: sprijin pe
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
sprijin pe călcâie sau poziție „pe spate”; depărtarea exagerată a picioarelor în plan lateral; poziție prea înaltă sau prea joasă. Utilizare tactică Poziția fundamentală permite declanșarea rapidă a acțiunii în vederea executării oricărui element tehnic specific acestui post. Din această poziție, portarul, poate pleca în plonjon, poate ieși la minge înaltă sau joasă, poate prinde mingea, poate să se desprindă pentru respingerea, boxarea sau devierea mingii. Deplasarea în teren Din poziția de intervenție, pentru a putea acționa asupra mingii, portarul poate porni
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
această poziție, portarul, poate pleca în plonjon, poate ieși la minge înaltă sau joasă, poate prinde mingea, poate să se desprindă pentru respingerea, boxarea sau devierea mingii. Deplasarea în teren Din poziția de intervenție, pentru a putea acționa asupra mingii, portarul poate porni direct printr-o desprindere de pe loc sau prin câțiva pași pentru a se apropia favorabil ca distanță și unghi față de locul și momentul acțiunii. Aceste deplasări în teren ale portarului sunt de două tipuri: 1. Deplasarea frontală (înainte
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de intervenție, pentru a putea acționa asupra mingii, portarul poate porni direct printr-o desprindere de pe loc sau prin câțiva pași pentru a se apropia favorabil ca distanță și unghi față de locul și momentul acțiunii. Aceste deplasări în teren ale portarului sunt de două tipuri: 1. Deplasarea frontală (înainte): în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare o alergare obișnuită în care uneori, în funcție de necesități, va folosi pași mai mari și o viteză de deplasare mai mare. 2. Deplasare laterală - în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
direct printr-o desprindere de pe loc sau prin câțiva pași pentru a se apropia favorabil ca distanță și unghi față de locul și momentul acțiunii. Aceste deplasări în teren ale portarului sunt de două tipuri: 1. Deplasarea frontală (înainte): în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare o alergare obișnuită în care uneori, în funcție de necesități, va folosi pași mai mari și o viteză de deplasare mai mare. 2. Deplasare laterală - în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare pașii adăugați, adică plecând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de două tipuri: 1. Deplasarea frontală (înainte): în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare o alergare obișnuită în care uneori, în funcție de necesități, va folosi pași mai mari și o viteză de deplasare mai mare. 2. Deplasare laterală - în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare pașii adăugați, adică plecând din lateral cu piciorul dinspre direcția deplasării, îl apropie apoi pe celălalt, mișcarea repetându-se. Pe tot timpul deplasării, portarul, își va păstra poziția fundamentală. În timpul deplasării laterale, translația se face
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
o viteză de deplasare mai mare. 2. Deplasare laterală - în care portarul utilizează ca mijloc de deplasare pașii adăugați, adică plecând din lateral cu piciorul dinspre direcția deplasării, îl apropie apoi pe celălalt, mișcarea repetându-se. Pe tot timpul deplasării, portarul, își va păstra poziția fundamentală. În timpul deplasării laterale, translația se face prin pași adăugați și târșiți (un fel de alunecare pe laterală), menținând în permanență sprijinul pe vârfuri pentru se putea desprinde în orice moment. În deplasarea laterală nu se
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
centrul de greutate al corpului urmând o linie cât mai orizontală. Într-un procedeu mai rar, deplasarea laterală se face prin pași încrucișați, un picior peste celălalt, o dată sau de mai multe ori. Greșeli frecvente nu se apreciază corect de către portar distanța până la minge; nu se apreciază corect traiectoria mingii în situațiile de deviere și boxare; deplasarea laterală se face cu pași mari fapt ce împiedică efectuarea rapidă a schimbărilor de direcție. Utilizare tactică contribuie la rezolvarea cu eficiență a celorlalte
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
corect traiectoria mingii în situațiile de deviere și boxare; deplasarea laterală se face cu pași mari fapt ce împiedică efectuarea rapidă a schimbărilor de direcție. Utilizare tactică contribuie la rezolvarea cu eficiență a celorlalte elemente tehnice cu minge din jocul portarului. Prinderea mingii Prinderea mingii este un element tehnic specific jocului portarului. Acest element tehnic este foarte diversificat în funcție de traiectoria, distanța, direcția, forța-viteza și unghiul de lovire al mingii. Astfel, distingem următoarele procedee tehnice derivate ale prinderii mingii: a. În funcție de traiectoria
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
se face cu pași mari fapt ce împiedică efectuarea rapidă a schimbărilor de direcție. Utilizare tactică contribuie la rezolvarea cu eficiență a celorlalte elemente tehnice cu minge din jocul portarului. Prinderea mingii Prinderea mingii este un element tehnic specific jocului portarului. Acest element tehnic este foarte diversificat în funcție de traiectoria, distanța, direcția, forța-viteza și unghiul de lovire al mingii. Astfel, distingem următoarele procedee tehnice derivate ale prinderii mingii: a. În funcție de traiectoria cu care sosește mingea: a.1. Mingi pe sus cu boltă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Mingi la semiînălțime a.4. Mingi pe jos directe a.5. Mingi pe jos cu ricoșare b. În funcție de direcția de sosire a mingii: b.1. Mingi perpendiculare pe poartă b.2. Mingi oblice pe poartă b.3. Mingi laterale față de portar c. În funcție de distanța la care se lovește mingea: c.1. Lovituri foarte îndepărtate - peste 40 m c.2. Lovituri depărtate - peste 20 m c.3. Lovituri de la 16 m c.4. Lovituri apropiate - 11-16 m c.5. Lovituri foarte apropiate - 5-11 m d. În funcție de viteza
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
priză fără acoperire posterioară a mingii cu ajutorul degetelor; priză fără amortizare, cu scăparea mingii din mână; aducerea mingii la piept cu coatele desfăcute și scăparea ei. Prinderea mingii semiînalte Mingile semiînalte au o înălțime convențional cuprinsă între genunchi și capul portarului. Prinderea acestor mingi se face prin două procedee: 1. Prinderea direct la piept; 2. Prinderea cu ajutorul mâinilor În prinderea direct la piept, portarul cu trunchiul puțin înclinat întinde brațele, avându-le paralele, cu palmele orientate în sus, formând un „tobogan
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și scăparea ei. Prinderea mingii semiînalte Mingile semiînalte au o înălțime convențional cuprinsă între genunchi și capul portarului. Prinderea acestor mingi se face prin două procedee: 1. Prinderea direct la piept; 2. Prinderea cu ajutorul mâinilor În prinderea direct la piept, portarul cu trunchiul puțin înclinat întinde brațele, avându-le paralele, cu palmele orientate în sus, formând un „tobogan” pe care se înscrie mingea. Când mingea atinge corpul se produce o retragere a acestuia necesară amortizării forței mingii. Pieptul vine deasupra mingii
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Când mingea atinge corpul se produce o retragere a acestuia necesară amortizării forței mingii. Pieptul vine deasupra mingii și împreună cu coatele și palmele formează o cavitate de unde aceasta nu mai poate ricoșa. Dacă mingea vine la înălțimea capului, a feței, portarul va executa o săritură ușoară, blocând astfel mingea tot la piept. În prinderea cu ajutorul mâinilor, din poziția de bază, portarul atacă mingea ce sosește, de pildă, la înălțimea capului, o prinde amortizează și fie că o repune din această poziție
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
coatele și palmele formează o cavitate de unde aceasta nu mai poate ricoșa. Dacă mingea vine la înălțimea capului, a feței, portarul va executa o săritură ușoară, blocând astfel mingea tot la piept. În prinderea cu ajutorul mâinilor, din poziția de bază, portarul atacă mingea ce sosește, de pildă, la înălțimea capului, o prinde amortizează și fie că o repune din această poziție în joc, fie că o aduce și o acoperă la piept. Greșeli frecvente la prinderea la piept, antebrațele închid cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
întârziere, astfel că mingea ricoșează din torace; în momentul contactului cu mingea, toracele se bombează, mingea ricoșând din acest plan rigid, spre teren; în prinderea la piept, coatele se țin depărtate, prin spațiul liber dinspre abdomen, mingea scăpând în jos; portarul stă pe călcâie în momentul prinderii mingii și nu se ridică ușor pe vârfuri; genunchii nu sunt bine întinși. Utilizare tactică în declanșarea mai ușoară a atacului. Prinderea mingii înalte Mingile înalte au o înălțime convențional cuprinsă peste capul portarului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
portarul stă pe călcâie în momentul prinderii mingii și nu se ridică ușor pe vârfuri; genunchii nu sunt bine întinși. Utilizare tactică în declanșarea mai ușoară a atacului. Prinderea mingii înalte Mingile înalte au o înălțime convențional cuprinsă peste capul portarului. La prinderea acestor mingi portarul execută următoarele faze: 1. Elan bătaie (cu urmărirea traiectoriei mingii); 2. Desprindere; 3. Prinderea mingii; 4. Aterizare. 1.Elanul constă în deplasarea rapidă pe direcția de venire a mingii. Elanul este continuat cu o scurtă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
momentul prinderii mingii și nu se ridică ușor pe vârfuri; genunchii nu sunt bine întinși. Utilizare tactică în declanșarea mai ușoară a atacului. Prinderea mingii înalte Mingile înalte au o înălțime convențional cuprinsă peste capul portarului. La prinderea acestor mingi portarul execută următoarele faze: 1. Elan bătaie (cu urmărirea traiectoriei mingii); 2. Desprindere; 3. Prinderea mingii; 4. Aterizare. 1.Elanul constă în deplasarea rapidă pe direcția de venire a mingii. Elanul este continuat cu o scurtă bătaie pe un picior sau
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
1.Elanul constă în deplasarea rapidă pe direcția de venire a mingii. Elanul este continuat cu o scurtă bătaie pe un picior sau pe ambele picioare în scopul executării unei sărituri. 2.Desprinderea este faza imediat următoare. În timpul acestei faze portarul atacă mingea ce sosește prin ducerea brațelor oblic deasupra capului cu degetele răsfirate. 3.Prinderea mingii se face între „cuibul” format între cele două palme. Esențială în această fază este priza asupra mingii. Condiția principală a prizei este acoperirea posterioară
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
favorizează acoperirea completă cu mâinile și degetele a mingii, mai ales a degetelor mari ce trebuie să se întâlnească posterior. Este momentul în care s-a realizat prinderea și în care începe faza a patra aterizarea. 4. Aterizarea înseamnă revenirea portarului, după săritură, pe sol. Ea se poate face pe un picior sau după caz pe ambele picioare. În timpul aterizării este obligatorie asigurarea și prinderea mingii care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de îndată la piept și bine
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
tactică în declanșarea mai ușoară a atacului; în prinderea loviturilor înalte de la colțul terenului și declanșarea atacului; în prinderea loviturilor libere înalte și declanșarea atacului. Prinderea mingii cu plonjon prin cădere laterală Plonjonul este un alt element tehnic specific jocului portarului și constă din desprinderea portarului de la sol și proiecția sa într-un zbor oarecare în vederea prinderii, respingerii, boxării sau devierii mingii. Este unanim recunoscut faptul că diferitele condiții de sosire a mingii la poartă creează mereu noi forme particulare de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]