3,622 matches
-
tot felul de încropiri editoriale. Singurele care dărâmă, sistematic, ștacheta bizară a ministerului sunt manualele coordonate de fostul președinte al Academiei, profesor eminent la Facultatea de Litere timp de decenii și unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari postbelici. Anul trecut, în răspunsul oficial al onoratei Comisii se strecuraseră, vai!, câteva pârdalnice de greșeli, care descalificau din start demersul „critic“ al examinatorilor. Cum să evaluezi niște manuale de Limba și literatura română, când tu te dovedești un agramat? Era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
se știa că există lucruri relevante despre formația de dirijor și compozitor a lui Sergiu Celibidache. Cercetările le-a efectuat, alăturându-și ca ajutor o figură mai tânără din cercul de admiratori ai dirijorului, pe belgianul Geert Vermeire. În presa postbelică s-a scris, între altele, că Sergiu Celibidache a preluat Filarmonica din Berlin în 1945, fără nici o experiență dirijorală. Dacă nu a dirijat inexistenta orchestră simfonică din Berlin, ce a dirijat totuși? Celibidache s-a înscris oficial la Conservatorul superior
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
public s-a modernizat. Această modernizare a încurajat ideea că atitudinile și comportamentele politice ar putea fi modificate într-un interval mai scurt decît s-ar fi crezut în trecut. Într-adevăr, studiul campaniilor, așa cum a fost imaginat în perioada postbelică, s-a schimbat considerabil. Primele studii empirice datorate lui Lazarsfeld și colaboratorilor săi de la Columbia University -, privind schimbările de comportament, au invalidat ipoteza efectelor directe și puternice ale comunicării electorale asupra publicului. Principalul factor de explicare a votului era constituit
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
noi descoperiri științifice ale vremii cum ar fi: teoria cuantelor, magnetismul atomic, propagarea undelor electromagnetice în medii ionizate, radioactivitatea, radiația X. În perioada celui de al doilea război mondial și imediat după încheierea lui, odată cu problemele socio-economice cauzate de situația postbelică, dar și datorită evacuării aparaturii de laborator (în 1941 și 1944), se constată o scădere a nivelului cercetării științifice și a activității didactice. La 1 iulie 1945, când se redeschid cursurile universitare, la Facultatea de Științe existau trei catedre de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
că erau sârbi, sloveni, croați, albanezi etc., fie că aparțineau bisericii catolice, ortodoxe sau musulmane. Dincolo de marile pierderi umane (au murit circa 2 milioane oameni, 12% din populatie) și materiale, astfel de realități, trecute o vreme cu vederea de regimul postbelic de la Belgrad, în numele „frăției iugoslave”, au lăsat urme adânci, fiind folosite într-un fel sau altul în sângeroasele evenimente ale noului război civil desfășurat după căderea comunismului în Europa. Paralel cu luptele de eliberare, desfășurate pe diferite fronturi, au apărut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
împotriva ocupanților. Autoritatea să este extinsă la regiuni importante, proclamând „Republică de la Uzice”, unde înființează Comitete Populare, ce operau că autentice guvernări civile. Totodată, se pun bazele Consiliului Antifascist de Eliberare Populară a Iugoslaviei (AVNOJ), care proiectează, în 1943, organizarea postbelică a țarii că federație. La 4 decembrie 1943, în timp ce o mare parte din teritoriu se află sub ocupație, se constituie un guvern provizoriu democratic. Din 1942 datează, se pare, o scenă reală petrecută în localitatea Sandzak, unde Tito era cazat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
politice”, la care face apel conducătorul comuniștilor români, se anticipau schimbări în poziția Belgradului față de revendicările teritoriale privitoare la Carintia și Triest. Mai exact era vorba, în opinia noastră, de renunțarea la unele pretenții inițiate de sovietici în anii imediat postbelici. În fond testamentul lui Petru cel Mare era mai actual că oricând... Revenind la politica internă, liderul de la București reiterează faptul că „principalul rezultat al activității clicii trădătoare TitoRankovici este lichidarea orânduirii de democrație populară din Iugoslavia”. Guvernanții „înșeală în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
32 de ani, lăsând posterității amintirea unei conștiințe artistice care nu făcuse concesii și mărturia unei opere pe cât de admirabila, pe atât de puțină”. Era un pictor ce apărea foarte rar în public - postum, desigur, pentru că suntem în primii ani postbelici, la mult timp de la moartea să - și se vindea foarte scump, numai că în împrejurări precum cea de atunci „nu se punea problema de bani, conducerea comunistă având să plătească oricât. Căutările au ajuns la casa unui negustor de artă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
SUA, "grupurile în cătușe" cohorte de arestați muncind în condiții care le prejudiciau sănătatea și fiind supuși unui tratament brutal din partea supraveghetorilor au fost văzute frecvent pînă pe la mijocul anilor '60, făcîndu-i pe unii specialiști să considere perioada primelor decenii postbelice ca fiind "împotmolită în cea mai obscură perioadă a politicii penale americane"223. În Anglia și Țara Galilor, de-abia în 1970 Consiliul Consultativ al Sistemului de Justiție Penală a propus (prin "Raportul Wootton") reglementarea muncii deținuților, legea din 1973 cu privire la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din punct de vedere doctrinar, asemănările și delimitările tranșante sunt mai greu de dovedit. Este un lucru bine știut că după Primul Război Mondial, PNL a parcurs un proces de reorganizare și de adaptare doctrinară la realitățile social-economice specifice perioadei postbelice. Desprinzându-se din acest partid cu doctrină modificată după 1918, PNL-Gheorghe I. Brătianu a preluat, în mare parte, doctrina liberală a perioadei de după 1918, dar a schimbat acele puncte de vedere care în 1930, anul formării partidului, erau depășite, după
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și frumos ca un prinț din romanele rusești, și două fete „serioase“, care nu jucau cărți (din care cauză mie îmi păreau mai moderne). Fratele lor, colonel încă tânăr și arătos, avea să fie implicat în mondenitatea scandaloasă a Bucureștiului postbelic. Aiudul era un oraș unguresc, cu tradițiile înscrise pe zidurile solidelor edificii instituționale (școli îndeosebi, dar și penitenciarul voluminos ca o cetate, mai la margine și doar pentru pușcăriași de drept comun), oraș nordic, sobru și înghețat în umbra misterelor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mea față de corupția din viața politică românească, așa cum era denunțată de presa legionară. Sunt convins că simpatia pentru legionari pe această cale s-a născut. Poate nici amintirea unei anumite mentalități politicianiste în familia mea pe latură maternă, din perioada postbelică, n-a fost străină de aceasta. Bunicul meu, care luptase pentru drepturile românilor în Austro-Ungaria, nu s-a angajat în politică după Unire. Singura figură politică, nouă apropiată, era atunci un văr primar al mamei, avocatul, moșierul și directorul de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
germane, sau o antologie poetică a popoarelor „primitive“, legată în stilul tradițiilor plastice africane; le știu atât de bine, pentru că - după stabilirea mea în Germania - m-am străduit, cu precarele mele mijloace, să le achiziționez și eu, în noile ediții postbelice. Sau, între cele franceze, poeziile lui Cocteau, la Gallimard, pe care mi le-a împrumutat: cărți românești extrem de puține (deși, câte îi vor fi trimis sau înmânat autori nu întotdeauna de disprețuit!): rețin două plachete de versuri, atât de cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
crizei de locuințe care afecta țara după cel de-al Doilea Război Mondial. În acea perioadă, chiar și membrii relativ înstăriți ai claselor mijlocii se chinuiau să găsească o locuință convenabilă în marile orașe. Pe lângă distrugerile cauzate de bombardamente, Franța postbelică avea de suportat și sechelele politicii de blocare a chiriilor, promovată încă din 1916 pentru a proteja familiile soldaților mobilizați (menținerea acestei blocări în perioada interbelică a descurajat investițiile în construcția de locuințe). Și ca și cum nu ar fi fost de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
degrabă de degradare a condițiilor de locuit ale celor mai defavorizați, un aspect pe care, după părerea profesioniștilor, nici opinia publică și nici guvernul nu l-au analizat cu atenția cuvenită 359. De fapt, odată restrânsă marea penurie din perioada postbelică, penurie care afectase "muncitorii normali"360, problema locuinței a fost redusă în cursul anilor 1970 la cea a persoanelor care au probleme cu locuința. Pentru această categorie a persoanelor lăsate pe seama creșterii, a celor excluși prin forme diferite ale pieței
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
epoca modernă. Se relevă, de asemenea, modalitatea de afirmare, treptată, a conștiinței identității europene, ea fiind exprimată și prin elaborarea a numeroase proiecte de înfăptuire a unității instituțional-politice a Europei. Aceste proiecte au putut fi valorificate, în practică, în perioada postbelică. Originea și specificul Europei Ideea de Europa a însuflețit, încă din timpurile străvechi, gândirea și interesul istoricilor, filosofilor, poeților, economiștilor, antropologilor etc., iar după al doilea război mondial, studiile consacrate acestei probleme capătă o și mai mare amploare. Ideea europeană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
europene. De la ideea declinului Europei, în perioada interbelică, la Statele Unite ale Europei. Utopii și realități Lecția ucigătoare a războiului mondial i-a obligat pe europeni să reflecteze din nou, cu o anumită spaimă, la propria lor identitate. În atmosfera sumbră postbelică, teama declinului continentului devine aproape obsesivă, mai ales în sfera spiritualității germane. Ea a fost generată de înfrângerea în război, precum și de articolul 231 din tratatul de la Versailles privind clauza vinovăției de război a Germaniei. Ideea se amplifică odată cu apariția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
coerență și relief demersului lor de cercetare. Toți reprezentanții studiilor culturale britanice sunt intelectuali de stânga, aflați sub influența lui K. Marx, a lui A. Gramsci și, apoi, a lui Althuser. Este atmosfera pronunțată de stânga, atmosfera contestatară caracteristică anilor postbelici. McGuigan sesizează cu acuitate că, deși s-a autointitulat „studii culturale”, această mișcare „a avut tendința să se perceapă pe sine ca parte a unei mișcări intelectuale de gherilă purtând război la granițele cercetării academice oficiale. Această concepție eroică și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
oficiale. Această concepție eroică și romantică a studiilor culturale este acum în mod indiscutabil depășită” (McGuigan, 1997, 6). Graeme Turner subliniază „rădăcinile istorice foarte specifice” ale acestei mișcări culturale, asociate strâns cu situația pe care o traversa Marea Britanie în perioada postbelică. Era o epocă de puternică discontinuitate, o epocă în care Marea Britanie renunța la Imperiu și căuta să-și centreze dezvoltarea în jurul ideii unui nou tip de capitalism, bazat pe producție modernă, iar în plan social pe „statul bunăstării generale”. Ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
într-o ierarhie, la rândul ei, proprie anumitor epoci. Față de ceea ce transmite tradiția, fiecare epocă are propria prismă de interpretare și de selectivitate. Fiecare epocă va căuta răspunsuri la propriile îngrijorări, puncte de sprijin pentru propriile viziuni. De pildă, epoca postbelică a readus în actualitate preocupările și interogațiile în legătură cu „democrația de masă”. „Existența unor mijloace de comunicare în masă extrem de puternice se află în inima acestor probleme, pentru că prin intermediul lor opinia publică a fost vizibil modelată și direcționată, adesea prin mijloace
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și direcționată, adesea prin mijloace discutabile și pentru scopuri discutabile” (Williams, 1958, 298). De altfel, cum avea să mărturisească autorul, chiar punctul de plecare al lucrării este constituit din marile procese de expansiune culturală care au avut loc în perioada postbelică, precum alfabetizarea, ridicarea generală a nivelului de educație, prezența din ce în ce mai semnficativă a mass-media, toate acestea făcând „necesară și urgentă” „o revizie a istoriei culturale” și chiar „o nouă teorie generală a culturii” (Williams, 1958, VIII). Williams își propune să așeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
alți factori decât de cei tehnici” (Williams, 1958, 302). Ca să înțelegem mai bine viziunea lui Williams despre comunicare, este util să prezentăm modul cum înțelege autorul englez cuvinte-cheie precum masă și comunicare de masă. Să nu uităm, suntem în anii postbelici, când asemenea concepte au început să fie folosite foarte frecvent și cu sensuri diferite. Pentru o orientare care a definit cultura într-un sens mult mai larg și a recunoscut dreptul de semnificare culturală pentru cercuri sociale mult mai largi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de comportament etc. Și pot manifesta reticență față de inovație și utilizarea ei socială. Ia naștere o situație paradoxală, care poate conduce la blocaje. Chiar la crize. În interpretarea lui Williams, aceasta a și fost explicația crizei din Marea Britanie în deceniile postbelice. „Criza în comunicarea modernă a fost cauzată de viteza invenției și de dificultatea de a găsi instituțiile potrivite pentru ca aceste mijloace tehnice să fie folosite.” (1966, 20) Autorul își dă seama că prioritatea societății moderne este asigurarea unui echilibru între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
culturale, Williams descoperă continentul comunicării, asupra căruia se apleacă atent, atașat ideii de interdisciplinaritate pe care a promovat-o împreună cu ceilalți reprezentanți ai studiilor culturale britanice. Nu este o descoperire întâmplătoare, ci rezultatul efortului său de a explica societatea britanică postbelică și de a construi o nouă viziune despre cultură. Dacă întâlnirea cu domeniul comunicării ar fi fost oarecum întâmplătoare sau exterioară preocupărilor sale intelectuale, ar fi rezultat o serie de considerații de circumstanță. Analiza comunicării întreprinsă de Williams este substanțială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
citește într-un ziar (din mâna unui coleg ce alesese rămânerea în armată) că la Curtea de Argeș se organizează pe țară o "Școală de notari comunali", cu internat și școlarizare gratuită pe timp de doi ani", notari necesari pentru noua organizare postbelică a României întregite. Nici că se putea mai bine ... ea satisfăcându-i și nostalgia vieții tihnite de la țară alături de mamă, și o carieră onorantă în lumea elitelor satului. Doi ani de muncă asiduă, cu doar vacanța de vară petrecută acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]