3,904 matches
-
excesivă, care a creat lumi ale experților și a despărțit complet cultura de viață. În acest sens, Lyotard notează că "ceea ce Habermas cere artelor și experienței pe care ele o procură este, la urma urmelor, să arunce un pod peste prăpastia care separă discursul cunoașterii de cel al eticii și al politicii și să croiască, astfel, o cale către o unitate a experienței. Întrebarea mea este de a ști la ce fel de unitate se gândește Habermas. Scopul vizat de către proiectul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
regăsise în mine un ascultător indulgent, cât pentru a nu fi singur într-un moment în care presimțea - sau știa deja - că existența sa era la o răscruce. Ne găseam, de fapt, amândoi într-un moment de răscruce și, chiar dacă prăpastia care ne despărțea avea să devină curând un abis, chiar dacă delirul său de megaloman și de mitoman sfârșea după câtva timp prin a mă agasa - și atunci înțelegea că trebuie să plece, și pleca mohorât - orele petrecute împreună în acea
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
e carnea când se întoarce Către privirea celui ce o iubește Recreată în semne sacre, în cuvinte rostite chiar nerostite. Lumina zilei geme vinovată Peste chipul ce a trăit pe culmea Dusă la vale. Câte stânci s-au rostogolit în prăpastie, Au acoperit drumul De la o veșnicie la alta! Nimeni nu are timp să-și aducă aminte De căderea lor în care oameni Și fortărețe au încetat să fie. Chiar dacă azi pământul e leagăn Unui sfârșit geamăn.
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
plan un peisaj sublim, din specia favorită a lui Burke: "Iarăși pe coamă: linia țărmului drept e frântă și dispare sub talazuri uriașe, care sunt aruncate spre cer, vrăjmașe, în fantastice blocuri negre de apă și se prăbușesc mugin în prăpastie, iar de cealaltă parte, toată zarea fierbe în spumă albă, prin care înnegresc, ici colo, vârfuri ascuțite...". Tabloul romantic al elementelor dezlănțuite imaginat, pictural, de Géricault se reifică brusc sub ochii lectorului: "Din când în când vine un val năprasnic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tablou: "În această pace adâncă, în această fântână dintre munți, plină de chipul și de aleanul soarelui, pocni strigătul deznădăjduit: "Fugiți! fugiți! vin turcii!..."". Teribila veste se materializează subit și implacabil: "Numaidecât niște nourași albi se destrămară în aer, iar prăpăstiile rostogoliră un ropot de pistoale". Decizia femeii este dictată mai mult de instinctul de conservare și de protecție maternă decât de rațiunea rece și lucidă; de aceea tot ce-și propune, spontan, este să evadeze din paradisul proaspăt contaminat: "Agripina
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fatală și spre barocul sentimentelor. Deși puține ca număr în afară de nuvela discutată de noi în continuare, nu se mai pot cita decât timpuria povestire în formă dramatică Drumul (1920) și povestirea trifocală, din punctul de vedere al naratorilor, Floarea din prăpastie (1941) bucățile literare care-l dezvăluie pe Philippide în ipostaza de povestitor sunt deosebit de expresive. Îmbrățișarea mortului (1940) orchestrează terifiantul la limita dintre verosmil și neverosimil, aceasta venind în prelungirea profesiunii de credință a lui Philippide, exprimate în eseul "Pledoarie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
geometria credibilului contează însă aici, ci, așa cum spune George Arion, influența "hazardului într-un univers perfect ordonat" (1982: 94), fiindcă acest element pune în mișcare intriga. În definitiv, așa gândise, într-o cronică de întâmpinare a apariției volumului Floarea din prăpastie, și Pompiliu Constantinescu: "Nimeni nu este vinovat de ce se-ntâmplă, decât năprasnica fatalitate, zarul perfid al întâmplării care-a dezlănțuit o dramă în sufletele cel mai puțin pregătite s-o accepte" (1972: 107). În sfârșit, Al. Piru particularizează proza scurtă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Teodor Vârgolici. București: Ed. Eminescu, 1978. 214-220. ---. Literatura română între 1900 și 1918. Iași: Ed. Junimea, 1970. Constantin Negruzzi. Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie selectivă de Ana-Maria Boariu. București: Ed. Minerva, 1981. Constantinescu, Pompiliu. "Alexandru Philippide: "Floarea din prăpastie"". Alexandru Philippide. Antologie alcătuită și îngrijită de George Gibescu. București: Ed. Eminescu, 1972. 105-112. Cornea, Paul. Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840. București: Ed. Minerva, 1972. Costin, Miron. Opere. 2 vol. Ediție critică îngrijită de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de un mare număr de verigi intermediare, între forme vii care par să fie despărțite prin intervale clare și pronunțate. Atunci când a pornit în călătoria lui, Darwin credea, ca orice creaționist, că omul este despărțit de animalele superioare printr-o prăpastie. Nu este de mirare, așadar, că observațiile pe care le-a făcut asupra băștinașilor din Tara Focului l-au șocat și l au pus pe gânduri. Aceste ființe, care nu aveau îmbrăcăminte propriu-zisă, un limbaj cât de cât articulat, locuințe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a căror temelie comună este acceptarea ideii că „lumea a devenit o realitate autonomă care funcționează prin ea însăși“. Numai pe această temelie, și nu pe cea a creștinismului răsăritean, se poate discuta, de exemplu, dacă există sau nu o prăpastie între om și restul viețuitoarelor. Verdictul autorului este că „ambele teorii [creaționismul și evoluționismul - n.m., M.F.] fac abstracție de prezența lui Dumnezeu în creație și de chipul lui Dumnezeu din om, fiindcă Dumnezeu a fost transformat într-o Ființă nemișcată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Asia, în care latura europeană reprezintă componenta de stabilitate și securitate, iar celelalte două componete definesc spații marcate de diferite alte probleme conflictuale. Este o bandă teritorială de instabilitate încadrabilă “brâului vulnerabilităților”, ce separă “miezul funcțional” al lumii euro-atlantice de “prăpastia” afroasiatică din Sud, potrivit teoriei lui Thomas Barnett de la Colegiul Naval de război al S.U.A. Raportul centralitate-periferie, evaluat prin prisma indicelui de potențial geopolitic, relevă existența a trei state-pivot (Egipt, Arabia Saudită, Maroc) ce structurează o construcție spațială simetrică prin poziționare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
legalizarea prostituției, scoaterea icoanelor din școli); se adresează clasei politice; c. discurs critic cultural. Se adresează produselor culturale și producătorilor culturali (cazul Pippidi, filme de factură religioasă); 5. discursul religios al sacrului despiritualizat. Am numit astfel discursul religios ivit la prăpastia dintre armonia ce o inspiră, sau ar trebui să o inspire, discursul religios și aspectul de-spiritualizat al sacrului. Folosesc despiritualizat și nu profanat întrucât doresc să subliniez că, prin acțiuni umane, sacrul nu poate fi atins înlăuntrul său, deci
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
din Consiliul Mondial"89 este titlul unui articol din mai 1998. Dacă titlul este o consecință, cauza se vede în interiorul articolului: Motivul admiterea femeilor pastor de către neoprotestanți". Însă sub aspectul funcționării relațiilor dintre ortodocși și protestanți supratitlul articolului este grăitor: "prăpastia dintre ortodocși și protestanți se adâncește". În cazul discursului de prezentare, vizita Papei Ioan Paul al II-lea a fost cel mai elocvent eveniment care a stârnit interesul discursiv al presei, al Bisericii și al Statului. Încă din iunie 1998
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ceea ce dictatura ateistă nu reușise să facă, și anume să blasfemieze public, sacrificând, de dragul marketing-ului, ceea ce au românii mai scump, credința în Dumnezeu și în fundamentul Scripturii... e. Discursul sacrului despiritualizat (desacralizat) Am numit astfel discursul religios ivit la prăpastia dintre armonia ce o inspiră sau ar trebui să o inspire discursul religios și aspectul despiritualizat al sacrului. Folosesc despiritualizat, și nu profanat întrucât doresc să subliniez că, prin acțiuni umane, sacrul nu poate fi atins înlăuntrul său, deci nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a unui credincios și a unui cleric 55. Cât privește pomelnicele on line56, metoda este vădit pur lumească, de colectare de fonduri de la cât mai mare distanță. Este un demers condamnabil în sensul că depărtează omul de biserică și arată prăpastia creată între banul văduvei și dorința prea materialistă a unor clerici care susțin astfel de demersuri. Desigur, secularizarea este o consecință a faptelor noastre, însă ea nu trebuie expres expusă, oricât de justificabile ar fi ofertele virtuale. Credința, ritualul, cuvântul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
binecunoscute și în atenția comunității internaționale o adevărată imagine, admirabil dirijată de altminteri, asupra Belgradului, după cum folosirea unui arsenal specific anticatolic împotriva Zagrebului și Liublianei a fost foarte bine dirijată de la Belgrad, a creat o teribilă cezură și o teribilă prăpastie care, de la nivelul mediatic a trecut la nivelul politic, la nivelul parlamentar și apoi a prins foarte mult în masele fostei Iugoslavii, care, trebuie să vă spun, în 1991 erau încă departe de a se afla în ceea ce privește conștința etnică și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
indirect al regentei: a) cu referire la subiectul regentei: Am luat un soldat care știa drumul peste culme și am pornit-o așa cum mă găseam. Se văd parcă pâlcurile de oameni cum trec de pe un munte pe altul, cum ocolesc prăpăstiile, cum coboară pe potecile înguste spre gura minei. b) cu referire la complementul direct din regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poți deveni parte dintr-o statistică; dacă ești norocos, fotografia ta sau obiecte dragi ale tale vor fi păstrate veșnic de rude, prieteni, colegi sau iubite. Dar adevărul este că aceia care au suferit o moarte violentă sînt aruncați în prăpastie. Moartea este centrul lor de gravitație. Ea marchează sfîrșitul căderii lor. Ei nu mai sînt pe străzi, la serviciu sau în paturile ori bucătăriile lor, sau în brațele celor dragi. Ei sînt doar cadavre însîngerate, pe alei dosnice, acoperiți de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de sunet sau imagine, care utilizează suportul fizic al înregistrării digitale, având în plus un bloc de procesare a semnalului analogic. Analiza performanțelor a dovedit că între memoriile statice ( ferite, semiconductoare) și cele dinamice (disc sau bandă) există o adevărată prăpastie de timp de acces, lucru ce se datorează diferențelor calitative dintre metodele de stocare, constantele de timp electronice fiind mult mai mici decât cele electromecanice. Noile tehnologii de stocare au ca scop tocmai umplerea acestui gol cu dispozitive intermediare ca
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Se supusese Mara, dar nu se împăcase și îi venea din când în când să se repeadă, să ia copilul și să fugă cu el din biserică. Îi era parcă i-l iau, i-l răpesc, i-l aruncă în prăpastia adâncă, în foc mistuitor, și atât nepot avea și dânsa. Când preotul vărsă apa sfântului botez în capul copilului, ea tresări străbătută de fiori și ochii i se umplură de lacrimi. Acum era papistaș nepotul ei, cel mai iubit dintre
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
său parcurs emoțional. Nu credem că eroul din Moara cu noroc e unul tragic, dar modul în care acesta își duce povara vinii și suferința eșecului i-a determinat pe unii critici să-l așeze în rândul personajelor care cunosc "prăpastia tragicului"193. Vinovatul fără vină nu reprezintă subiectul preferat al nuvelisticii scriitorului, el va deveni eroul predilect al romanului indiferent de momentul în care a fost scris. Preferința pentru personajele tragice și spațiul mai mare manevră pe care i-l
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ucide sufletul această agitațiune fierbinte. Nici o groază nu poate fi mai grozavă decât groaza de gând. Frica de aceea ce poți gândi, te ucide încet, picurat dar ucide 226. Suferința e prea mare și ea îl apropie ușor de marginea prăpastiei: Instinctiv îmi pun întrebarea dacă o viață precum este a mea, merită să fie susținută. Dacă există temei pentru deznădejde căci nu e destul c-am pierdut tot..., ci tocmai acum ... trebuie să mă aflu singur, părăsit nu mai puțin
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să dizloce această piatră și edificiul monarhiei se va prăbuși; și în ziua în care se va afla că Franța nu mai are rege, suveranii Europei, din ce în ce mai izolați pe tronurile lor, vor fi cuprinși de amețeală și vor cădea în prăpastia pe care a deschis-o Sfîntul Ludovic. Scena capătă acum un înțeles deplin. Bărbații purtînd măști, adunați sub bolțile subterane ale vechiului burg au venit din toate țările occidentale; toate statele, toate regatele, toate principatele sînt reprezentate. Scopul care i-
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Germanie. PECETEA ISTORIEI Indiferent de model, că e vorba de Cincinnatus, de Alexandru, de Solon sau de Moise, chiar dacă întruchipează puterea instituțională, sacerdotală, omul providențial apare întotdeauna ca un luptător, ca un combatant. Fiind întotdeauna amenințat, aflat mereu la marginea prăpastiei, el refuză să se supună destinului. Pe de altă parte, fie că reinstaurează sau bulversează o ordine, fie că pune lucrurile în ordine sau anunță pe cel care va veni, personajul său se implică într-o realitate temporală ce stă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de altă parte, avem agitația sterilă, ținuta neglijentă, spaima provocată de ambițiile nicicînd împlinite. "Oamenii nu sînt făcuți pentru a trăi înghesuiți în furnicare, afirmă Rousseau. Cu cît se adună mai mulți cu atît se corup mai tare. Orașele sînt prăpăstiile în care cade speța omenească." Orașul mare, pe care la vremea aceea îl vede dezvoltîndu-se și extinzîndu-se, rămîne pentru autorul lui Emil "cloaca tuturor viciilor"; departe de a contribui la formarea cetățenilor, el nu face decît să crească numărul canaliilor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]