7,433 matches
-
din partea unui regim politic naționalist, Într-o epocă În care - trebuie să recunoaștem - naționalismul era una dintre ideologiile dominante ale continentului. Din asemenea motive, românilor clujeni le vine greu astăzi să Își asume trecutul istoric, așa cum este el, un trecut preponderent unguresc, cel puțin În ultimele șapte sute de ani, al unui oraș preponderent românesc la ora actuală. Din asemenea motive, În ultimii ani, orașul se acoperă, din zi În zi, cu noi monumente grandioase, de obicei distonante, sau cu tăblițe stridente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
recunoaștem - naționalismul era una dintre ideologiile dominante ale continentului. Din asemenea motive, românilor clujeni le vine greu astăzi să Își asume trecutul istoric, așa cum este el, un trecut preponderent unguresc, cel puțin În ultimele șapte sute de ani, al unui oraș preponderent românesc la ora actuală. Din asemenea motive, În ultimii ani, orașul se acoperă, din zi În zi, cu noi monumente grandioase, de obicei distonante, sau cu tăblițe stridente care sfredelesc liniștea vechilor ziduri medievale. Tot acest efort, demn de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
text o evidentă etnicizare a conflictului, Împărțirea categorică În „unguri” și „români”, două tabere aflate În conflict ireductibil și care se suprapun, În mod maniheist, cu binele și cu răul. Chiar dacă, la nivelul imperiului, conflictul pare să aibă un caracter preponderent politic și mai puțin etnic, opunându-i pe cei fideli Împăratului, din toate etniile, insurgenților maghiari (eventual „kossuthiști”), În Ardeal lucrurile stau altfel: „rebelii” nesupuși Împăratului sunt, cu predilecție, maghiari, În timp ce „ostașii credincioși” nu pot fi decât români. În consecință
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prețului, arată că publicațiile respective au adoptat, de fapt, modelele jurnalistice existente pe piață, cu atât mai mult cu cât publicul lor, mai ales În Transilvania, era plurilingv și familiarizat cu toate aceste gazete. Toate periodicele menționate, având un conținut preponderent politic, dispuneau Însă și de suplimente cu o tematică mai variată, științifică, literară sau de divertisment. Aceste suplimente apăreau fie separat, ca publicații distincte (Foaie pentru inimă și literatură, Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde, Alăuta românească sau Curierul de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care putea fi modelul concret de natură să inspire ideea unei publicații periodice populare, dincolo de factura tipic iluministă a unei asemenea inițiative? Nici un periodic tipărit la data respectivă În Transilvania nu avea un asemenea profil, singurele publicații destinate categoriilor largi, preponderent rurale, fiind calendarele, manualele școlare elementare, cărțile populare, volumele de literatură religioasă sau traducerile ordonanțelor oficiale. Este adevărat, pe plan general-european se afirmase deja În deceniile respective (1830-1840) tendința unor ziariști de a edita publicații periodice adresate unui public mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sărbătorilor răsăritene, țăranilor români li se impunea obligația de a respecta și sărbătorile celebrate după calendarul gregorian, adică de a nu munci În zilele respective, la fel ca și vecinii lor de confesiune romano-catolică. În acest caz, era evident caracterul preponderent religios al ingerinței respective. În fine, completând acest evantai de cauze economice și confesionale, bătălia purtată Împotriva timpului sărbătorii era legitimată și În numele modernizării, al raționalizării, al civilizării românilor după tipare occidentale, În ultimă instanță. Inițial, acest tip de argumente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ținută, talie și sâni, aceștia din urmă având funcția de a declanșa emoția erotică: Cu dragostea ei Îs plin, Când mă uit la țâțe-n sân. Dar senzația pe care o transmite portretul folcloric, În pofida câtorva tușe carnale, nu este preponderent tactilă, ci vizuală. Atenția se concentrează asupra feței, Într-o erotică a privirii În care ochii condensează Întregul farmec feminin: Ochii negri-s, decât care Nu sunt mai frumoși sub soare. (Cu rezerva că rima În enjambement și topica primei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a celor două călătorii Întreprinse În Muntenia, prima În mai-iulie 1841, a doua În același interval al lui 1843. Motivațiile care l-au Împins pe preotul maghiar să efectueze voiajul său nu pot fi desprinse de nevoia generală, de inspirație preponderent iluministă, de cunoaștere a unor civilizații, culturi sau experiențe politice străine, proprie spiritului epocii sale; În cazul de față, de curiozitatea de a vedea și „ce fierbe În oala vecinului”, după cum se exprimă Ürmösy. Și alți maghiari ardeleni Întreprind asemenea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe marginea situației culturale se referă, succint, și la presă. Chiar dacă nu se fac multe aprecieri explicite, tonul general rămâne, În subtext, tot unul critic. Se precizează că există două gazete politice, aflate sub o cenzură foarte strictă. Ele publică preponderent știri interne și despre activitatea principelui, acestea din urmă fiind de regulă laudative. Rubrica externă este săracă și, de cele mai multe ori, insistă asupra numărului mare al românilor din Ardeal, În comparație cu cel al maghiarilor din Muntenia, nelipsind nici comentariile critice la adresa
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
plan concret ne poate surprinde Însă aria extrem de Întinsă a geografiei etnice și culturale proprii mentalității țărănești de la noi, ale cărei origini se plasează, În timp, În perimetrul epocii medievale. Astfel, numai la nivelul toponimiei tradiționale (zonă de expresie lingvistică preponderent rurală) se păstrează zeci de nume de popoare. Cele mai multe exprimă doar sensul lor principal, de etnonim, În timp ce altele desemnează chiar o trăsătură atribuită etniei respective, printr-o transformare a semanticii lor inițiale (cazul „jidovilor” = uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
des, fără a se putea afirma că există un clasament al frecvenței acestora, ele fiind folosite mai curând la Întâmplare: (1) franțoz, care pare să fie cel mai caracteristic pentru Transilvania, datorită etimologiei sale germane (Franzose); probabil din cauza acestei circulații preponderent regionale, dicționarele nu Îl Înregistrează de obicei, așa că nu excludem nici posibilitatea unei contaminări cu forma „franțuz”; (2) franțuz, pentru care lingviștii admit originea rusă, este prezent, În pofida acestui fapt, atât În Principate, cât și În Ardeal, ca expresie a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un ideal mijloc de fixare. Frâncii sunt prezenți Îndeosebi În creația populară versificată, În care stilistica oralității permite mai ușor conservarea unor asemenea teme, cuvinte, nume, prin intermediul elementelor motivice, al rimelor sau formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic eroic, bătrânesc, mai apropiat de cadrul istoric decât de cel mitic, cel puțin În comparație cu alte specii folclorice. Tipurile de subiecte narative În care apare frâncul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană a respectivelor cântece epice. Totodată, din descrierea spațiului de rezidență a fetei, străin prin excelență, se degajă o notă de alteritate suplimentară, rezultată din caracterul de civilizație urbană al acestuia: Numai eu am auzit D-un oraș mare, -n
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
propagat cu putere după 1848. Când va izbucni revoluția, evenimentele din Italia vor focaliza rapid atenția ardelenilor. Barometrul politic atât de sensibil al lui George Bariț XE "Bariț" va sesiza imediat situația și, dacă până atunci interesul său se focalizase preponderent asupra modelului irlandez sau polonez, odată cu declanșarea revoluției Italia va beneficia În paginile publicațiilor brașovene de un spațiu privilegiat și de o simpatie nedezmințită. În sfârșit, se observă că receptarea mesajului politic italian printre românii din Transilvania va fi favorizată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Franklin XE " Franklin" este constituit din lucrări imprimate la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unele Încă În ediții antume, achiziționate de cumpărătorii ardeleni În general la puțin timp după apariție, după cum o dovedesc cataloagele de epocă. Este vorba acum, preponderent, despre scrierile cu caracter moralizator, literar, didactic, așa-numitele bagatelles, autobiografia, eseurile și schițele umoristice, adică acele opere care Îi vor aduce autorului lor cea mai mare popularitate, ca scriitor și moralist, inclusiv În rândurile cititorilor săi din Transilvania. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-le mereu cu informațiile oferite de sursele tradiționale (documentare, În primul rând), amendându-le atunci când este cazul, pentru a prezenta o imagine „obiectivă”, adecvată la real, a societății românești. Din acest punct de vedere, demersul său nu are o intenționalitate preponderent imagologică (venind oarecum În contradicție cu titlul lucrării), istoricul nefiind interesat În mod prioritar de viziunea particulară, subiectivă, a călătorilor asupra realității românești, ci, În principal, de Însăși această realitate, acordând atenție relatărilor doar În măsura În care ele oferă un plus de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
erau: schismaticii, mongolii, musulmanii și evreii (vezi Jacques Le Goff, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970). Gradul de alteritate creștea odată cu Îndepărtarea de occidentalul privitor. Se observă Însă că este vorba de o ierarhie a prejudecăților ordonată după criterii preponderent cultural-religioase, și nu etnico-naționale. Ibidem; vezi și comunicările prezentate la Congresul de istorie de la Stuttgart, În cadrul temei „L’image des autres: étrangers, minoritaires, marginaux”, mai ales raportul introductiv prezentat de Hélène Ahrweiler, „L’image de l’autre et les mécanismes
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vezi R. Rațiu XE "Rațiu" și F. Sabău, „Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , Jurnal”, Manuscriptum, V, 1974, nr. 1, pp. 93-99. Opera lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" s-a bucurat de numeroase reeditări și de o generoasă exegeză, preponderent din spațiul istoriei literare; pentru aceasta, vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 199, sub voce „Codru Drăgușanu, Ion”. Despre relațiile „peregrinului ardelean” cu Italia a scris Claudio Isopescu, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
domeniu care îl va consacra pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor liceale la Catedra de Igienă a Facultății de Medicină. Aici, în strânsă colaborare cu Clinica de Boli Infecțioase, orientează cercetările pe linia medicinei experimentale (și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variola ș.a.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ore întregi a unui copil pe care nimeni nu-1 ascultă și pălăvrăgeala aproape fără sens a unui om matur într-o societate arată că limba este folosită de multe ori fără ca funcția ei să fie strict sau, măcar în mod preponderent, una de comunicare. În primul rând se impune ca limba literară să fie deosebită din punct de vedere cantitativ de diferitele stiluri obișnuite ale limbii. Ea exploatează resursele limbii mult mai deliberat și mai sistematic în opera unui poet subiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
rețelele sociale și economice construite local și național, iar la celălalt pol se află relațiile și rețelele sociale și economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fost obținute prin lăzuire, runcuire și prin foc (arșițe) suprafețele necesare de pășune, fânațe și terenurile de arătură. Pe măsură ce populația a crescut și satul s-a extins pe terasele superioare spre nord-vest, suprafețele cultivabile au crescut, dar pădurea a rămas preponderentă în peisajul locului. Potrivit obiceiului pământului, a dreptului românesc nescris, cel care obținea prin munca proprie, o suprafață de teren, pășune sau arătură, intra în posesia și în folosința acelei suprafețe, pe care putea s-o lase moștenire urmașilor, deși
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tolera și o înghețată cu structură mai grosieră; * creșterea cantității de substanță uscată negrasă = are efect de stabilizare prin acțiunea proteinelor și lactozei; * folosirea unei metode adecvate de freezare (viteză mare de freezare și lame ascuțite de răzuire) = se formează, preponderent, cristalele mici de gheață; * călirea în regim rapid, aplicată imediat după freezare = înainte ca produsul să înceapă să se topească; * menținerea unei temperaturi scăzute și constante în spațiile de depozitare; * depozitarea înghețatei pe o perioadă cât mai scurtă. Diferitele defecte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
furnizor e ăla? (IVLRA) Cât ai zis tu că vin alea? (IVLRA) E greu și e adevărat c-au trecut trei ani până când au făcut legile, și acelea incomplete (IVLRA). În afara diferențelor de registru, sunt anumite contexte în care apar, preponderent, formele simple. Astfel, ca anafore globalizante pot apărea în discurs doar pronumele aia și, mai rar, acelea în structura rezumativă toate acelea: Păi aia e. Mai bine nu ziceam nimic (IVLRA) Aia nu mai vorbim (CORV) Ei, dar toate acelea
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
a verbului a fi (în diferitele lui ipostaze) sau a verbului a avea. Fenomene de dislocare au fost înregistrate numai în construcții unde unitățile sintactice relaționate nu sunt predicate. "Repoziționarea" verbului nu produce modificări semantico-sintactice. Determinarea infernului odiseic nu este preponderent axiologică, nu este doar o lume a expiației și un sălaș al răilor, ci lăcaș al tuturor morților ( G. Liiceanu, Tragicul) = "este nu doar o lume a expiației și un sălaș al răilor, ci lăcaș al tuturor morților" postmodernismul nu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]