6,389 matches
-
fânului. Analizând poeziile ocazionale ale lui M. Beniuc este necesar să observăm că «ocazia» poemului nu-i tot una cu «tema» ideologică de valoare mult mai generală. Spre a concilia ocazionalul cu universalul trebuie exercițiu și mulți se pierd considerând pretextul din unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre a deveni «toboșarul timpurilor noi». Obișnuit cu chiotul răzvrătitului și cu «mânia străbună» aruncă acum chemarea impetuoasă: Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
desprinse dintr-un blocnotes al romancierului. Atenția pentru exactitate și veridic, prezentă în descrierea tăbăcăriei din Diplomatul, tăbăcarul și actrița sau a minei din Viermii pământului, se află și într-o nuvelă ca Uzina, unde intriga erotică este doar un pretext. Un personaj care stăruie în memorie, schițat în linii subtile, cu profunzime și înțelegere, este Nathan, croitorul aflat în pragul declasării, din nuvela cu același nume. Proza este una de sondaj psihologic și de descriere a neobișnuitului. Ca și în
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
o perioadă foarte frumoasă. I: Se pare că ți-a plăcut în armată. S: Da, destul mult. În ciuda faptului că aveam permisie exact ca bărbații -o sâmbătă pe lună sau o dată la șase săptămâni. Dacă cineva avea curajul, putea inventa pretexte ca să obțină o permisie specială, dar, dacă era naivă, ca mine, treceau și șase săptămâni fără a merge acasă. A fost chiar o perioadă foarte bună. Din colonie, ne-am mutat într-un kibbutz, unde lucram la popotă. Mi-a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
au urcat -, dar apoi nu mai face nici un fel de referire la ei, nici măcar pentru a spune dacă au fost sau nu răniți. În felul acesta, la prima vedere, cei doi par total irelevanți în poveste și, servind doar ca pretexte pentru a amâna descrierea a ceea ce conta cu adevărat. Cu toate acestea, ceva mai târziu, în contextul unui dialog dintre intervievatoare și intervievată (pe care nu l-am inclus aici), vom afla că unul din ei a murit și celălalt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și Epitaf (1981), apar de-a dreptul curajoase prin subversivitatea lor: denunțări, uneori disimulate, alteori directe, de o incisivitate conținută, dar sarcastică, ale unui ev inuman. Vechea temă a satului și a familiei este, în Elegii (1973) și Epitaf, un pretext pentru fixarea în efigie elegiacă a unui ceremonial dispărut, concomitent cu o rostire acuzatoare: „Tata a murit acum doi ani, într-un spital/ al țăranilor fără pământ./ Suferea de frigul cel mai cumplit,/ boală socială - refuz organic/ de adaptare la
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
Iași, 1971; ed. 2, Iași, 1972. Traduceri: Victor Sivetidis, Thalasse, București, 1967 (în colaborare), Oracolul lui Oreste, București, 1969 (în colaborare), Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Aurelia Batali), Stalactite, București, 1979. Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 177-178; Tudor, Pretexte, 243-248; Cristea, Un an, 134-138; Petroveanu, Traiectorii, 281-285; Piru, Poezia, II, 154-157; Raicu, Critica, 334-336; Poantă, Radiografii, I, 153-157; Sasu, În căutarea, 174-176; Steinhardt, Critică, 102-105; Simion, Scriitori, III, 256-259; Grigurcu, Existența, 153-157; Dimisianu, Subiecte, 151-158; Regman, De la imperfect, 224-229
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
cârpă... Părăsi satul înainte de ivirea zorilor. Mergând, se simți urmărit de propria privire. O privire de dispreț. Știa că, dacă îi lipsise curajul, era din pricina femeii cu mâinile pătate de suc de zmeură. La început, se pricepu să-și găsească pretexte pentru vagabondări, încercă în zadar să dea de urma surorii lui și își petrecu mai multe luni cutreierând regiunea, de la un oraș la altul. Se duse apoi la Leningrad pentru a întâlni familia lui Marelst, după cum încercă să se convingă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dădu niște pâine, toți banii pe care-i avea în casă și îl sfătui să petreacă noaptea la o veche prietenă, care locuia la Stalingrad. Avea dreptate. Veniră după el la ora trei dimineața. Nu mai avea nevoie să găsească pretexte pentru cutreieratul lui de colo-colo, fără țintă. Trebuia pur și simplu să se îndepărteze cât mai mult de Stalingrad, să se facă invizibil, să se topească în viața aceea nouă, de care până atunci fugise. Părăsi regiunea Volgăi, îndreptându-se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
citit undeva că au acum o speranță de viață mai scăzută decât în unele țări din Africa! — Asta pentru că fumează prea mult, dragă, declară soțul ei și-i șterpeli, ca din joacă, pachetul de țigări. Toată lumea râse. Schimbară subiectul. Sub pretextul de-a-mi lua pahar, m-am îndepărtat, m-am uitat la micul grup aflat în mijlocul altor cercuri care se formau și se desfăceau după hazardul unei priviri, al unui cuvânt, al plictiselii. Erau acolo femeia aceea care strivea mucul țigării
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil” (1968, p. 132). Cam lung și uneori monoton pentru gustul nostru, reportajul lui Bogza aduce pentru prima oară în presa românească tehnica relatării minuțioase, aparent neutră, fără nici un alt adaos sau comentariu. Având ca pretext oprirea intempestivă într-un mic oraș de provincie, autorul își propune să descrie urbea și locuitorii săi între două trenuri, preț de 175 de minute: Recapitulez persoanele pe care le-am văzut trecând de când stau pe bancă. De la stânga la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prima pagină, vinde publicația). Această lacună teoretică poate avea mai multe explicații: diversitatea practic inepuizabilă a procedeelor de titrare și, mai ales, intervenția tiranică a șefilor ierarhici, care își rezervă mereu dreptul de a modifica titlul propus de ziarist, sub pretextul unității stilistice a ziarului și al eventualelor concurențe semantice care pot apărea între titlurile din aceeași pagină. Să spunem de la început că nu există o anume tehnologie a unui titlu bun. În reușita unui titlu, intervin o mulțime de imponderabile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cuvinte, multiplicat prin alte minți și voci, prin infinite prefaceri în timp și spațiu, prin punerea în contact a miilor de oameni, prin nebănuite schimburi intersubiective. Cyberspațiul ființează asemenea unui hiperdocument în transformare constantă, care materializează contextul comun al comunicării, pretext și fundament al viitoarelor continuări. Hipertextul vine cu o trăsătură cu totul inedită a faptului de cultură: adâncimea, dimensiunea a treia. În situația unui hipertext, se fac trimiteri către alte texte, se ipostaziază ieșiri către alte cuante informaționale care ele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
specifice lumii de azi - contextualizarea și utilizarea informației; a informației vehiculate în spațiul clasic - locul de muncă -, dar și accesată din mediul privat, având în vedere că apar tot mai mult activități „nomade”, realizate pur și simplu în spațiul domestic. Pretextul existenței acestui univers îl constituie eficacitatea și fuga de materialitate. Automatele informatice au ajuns la performanțe de neimaginat și incomparabile cu mintea omenească. Dacă introduci în mașină tot ce trebuie și cum trebuie, atunci ești sigur că poți face orice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vorbesc despre fapte din trecut și din care trebuie să învățăm: reprimări și crime, discriminări și marginalizări, dar și realizări exemplare, modele de conviețuire, personaje de succes etc. • Centrarea tematică: este dată, așa cum arătam, de cercetarea zonei, ce oferă și pretextul, dar și contextul unei învățări autentice, care ține seama de interesele și experiența anterioară a elevilor (prin angrenarea lor în diverse grupuri de lucru), de coparticiparea acestora la proiectarea experiențelor de învățare și a activităților din proiect, de manifestarea creativă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
argumente solide, fără probe decisive de ordin istoric sau filologic. Literatura mi se pare un registru mult mai frecventabil și mai cinstit, În acest sens. Dacă nu s-ar pretinde manual de istorie, Da Vinci Code ar putea fi un pretext stimulativ pentru teologi și nu numai. Am pus Între paranteze, cu bună știință, evoluția figurii Magdalenei, prin pictură, În imaginarul occidental: de la „păcătoasa pocăită” la sex symbol-ul modern și suprarealist. Erotizarea personajului se datorează În primul rând evoluției subiectului În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
el nu ni s-a păstrat. Conținutul lui poate fi reconstituit parțial după una din cele două versiuni latine. Apocalipsa lui Pavel este primul text creștin care vorbește despre soarta sufletului individual după moarte și despre judecata individuală, luând ca pretext mărturisirea apostolului Pavel din 2Corinteni: „Cunosc un om În Cristos, care acum paisprezece ani - fie În trup, nu știu, fie În afară de trup, nu știu, Dumnezeu știe - a fost răpit În felul acesta până la al treilea cer. Și-l știu pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
stare primitivă, concepția maximiană este că omul este prima dată zeu doar În intenția divină numai și numai În potențialitate. Îi rămâne să actualizeze această potențialitate ca să atingă efectiv acest scop.” Așa cum tocmai am spus, Ambigua reprezintă pentru Stăniloae un pretext de a-l spulbera pe Origen și origenismul, ultimul socotit ca responsabil de toate ereziile creștine (arianism, monofizism, monotelism, iconoclasm); Stăniloae Îl consideră pur și simplu o formă de panteism păgân. El se sprijină pe monografia lui Peter Sherwood, The
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
până la capătul vieții să reformeze catolicismul din interior, În sensul punerii În acord a Tradiției cu Scriptura-Cuvânt al lui Dumnezeu. Lectura acestor lucrări este pe cât provocatoare la Început, pe atât de decepționantă la final. Cititorul are impresia că teologia devine pretext pentru afișarea unui credo politic subversiv. Același rol Îl joacă Maria Magdalena (care apare sub numele de Marianne sau Mariamne) În Faptele lui Filip. Aici, ucenica favorită a lui Isus, care ține registrul cu „repartițiile” pentru misiunile de evanghelizare, intervine
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
in IR Theory”, În European Journal of International Relations, vol. XI, nr.3, pp. 307-337. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Conceptul de securitatetc "Conceptul de securitate" Ruxandra Stoicescutc "Ruxandra Stoicescu" Conceptul de securitate, În pofida multiplelor dezbateri, rămâne nebulos, deseori utilizat ca pretext, scuză sau justificare pentru felurite măsuri politice sau strategice mai mult sau mai puțin Îndreptățite (Baldwin, 1993, p. 9). De aceea, Într-un volum care Își propune să trateze problematica securității naționale, este necesar să clarificăm mai Întâi ceea ce Înseamnă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În fine, neoconservatorismul și influența sa În politica externă americană, În special În timpul președintelui George W. Bush. Conceptul de securitate (Ruxandra Stoicescu) În pofida multiplelor dezbateri pe care le-a generat, conceptul de securitate rămâne unul nebulos, fiind deseori utilizat ca pretext sau justificare pentru diverse măsuri politice sau strategice mai mult sau mai puțin Îndreptățite. Acest capitol analizează problematica securității În relațiile internaționale ca disciplină de studiu și are ca scop examinarea evoluției acestui concept În contextul transformării permanente a mediului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
and their influence on the American foreign policy, particularly under President George W. Bush. The Concept of Security (Ruxandra Stoicescu) Despite many scholarly efforts to clarify its nature and scope, the concept of security remains fuzzy and frequently used as pretext or justification for various political or strategic decisions. This chapter describes and analyzes the problem of security as a line of research in the academic field of International Relations, in the purpose of assessing the development of the security concept
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din preajma Lugojului. Prozatorul reia tradiții locale, „povești” în care puținele repere ale realului sunt deviate de proiecția în fantastic, uneori deformată până la grotesc. În prim-plan romanul urmărește „formația”, creșterea și devenirea lui Avram Procator, dar acesta este doar un pretext de rapel la tradițiile orale ale satului. Aceste tradiții, personajul le leagă și le unifică într-un mod subtil de narațiuni captivante. Formația de etnolog a autorului se străvede astfel în subtextul romanului. Câteva motive ale mentalității rural-folclorice organizează epica
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
a „urca” apoi în Cosmos, luând drept traseu un râu de atâtea ori semnificativ pentru neamul românesc. Străbătând șapte trepte, de la izvorul ce curge din mineral și până la vărsarea în Dunăre ce pare o întoarcere în Cosmos, marele râu devine pretextul unor amintiri istorice și al unor întâlniri umane cu semnificații etern actuale, în care personificarea naturii grandioase depășește orice „pitoresc” vlahuțian, iar hiperbolizarea senzitiv-sentimentală abia mai amintește uneori de homerismul livresc al lui Calistrat Hogaș. Reporterul-poet recidivează, în circumstanțe istorice
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
lit. (1941), 804, Ist. lit. (1982), 891-892; B. Elvin, Geo Bogza, București, 1955; Georgescu, Încercări, II, 207-220; Petroveanu, Pagini, 11-15; Ivașcu, Confruntări, I, 443-454; Regman, Confluențe, 208-242; Piru, Panorama, 316-319; Protopopescu, Volumul, 108-160; Vlad, Convergențe, 276-286; Sasu, Progresii, 119-123; Tudor, Pretexte, 132-137; George, Sfârșitul, I, 343-346; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 230-236; Ungheanu, Pădurea, 257-266; Ungheanu, Arhipelag, 59-67, 412-414; Ciobanu, Incursiuni, 131-138; Cristea, Domeniul, 155-163; Pop, Transcieri, 216-225; Balotă, Universul, 99-114; Regman, Colocvial, 61-68; Geo Bogza interpretat de..., îngr
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
în Ceasul reîntoarcerii, accentele narațiunii amintesc de timbrul mai vechilor povestiri sadoveniene sau voiculesciene, cu un aer sămănătorist prea pregnant. Nuvela ce dă titlul volumului propriu sintetizează în puținele ei pagini întregul univers epic al lui B., plecând de la un „pretext” (astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de inițiere, profanare, ascetism, dragoste și moarte, feciorie și maternitate, dezlănțuire sexuală și aspirație metafizică în dobândirea semnificațiilor majore ale unor aventuri existențiale. Câteva
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]